ELEMENTE DE AUTOMATIZARE ÎN CADRUL PROIECT RII ARTISTICE A PRODUSELOR VESTIMENTARE

Transcrição

1 ELEMENTE DE AUTOMATIZARE ÎN CADRUL PROIECT RII ARTISTICE A PRODUSELOR VESTIMENTARE Olga Diordiev Conf. inter. dr., sef catedr Design, Facultatea Informatica si Inginerie, ULIM, Tel: , , olgadio@yahoo.com ABSTRACT În lucrare se prezint metode i tehnici noi de proiectare, diversificare i simulare a produselor de îmbr minte din tricot, care sunt asem toare cu cele utilizate pe sta iile grafice specializate performante (sisteme Cad), dar sunt mult mai ieftine i accesibile pentru utilizatori de diverse categorii. Metodele i tehnicile propuse pot fi utilizate la proiectarea artistic a produselor vestimentare din diverse materiale, utilizând programe uzuale precum Excel, AutoCad, Photoshop. Orginalitatea metodelor de lucru propuse se valorific prin simplitatea sa, softul utilizat fiind ieftin i accesibil pentru orice utilizator, fiind reg sit pe orice PC; timpul i costul proiect rii este redus considerabil, cre te calitatea i eficien a etapei de proiectare artistic a produselor din tricot, designul acestora având un rol foarte important la achizi ionarea produselor. Prin simulare se poate face un studiu al concordan ei desenului de culoare cu desenul de structur i devine posibil i modificarea aspectului firelor din structura materialului utilizat. Cuvinte cheie: Proiectarea artistic asistat de calculator, produse vestimentare, programe nespecializate de grafica bitmap i vectorial, ornament, structur, design. 1. INTRODUCERE Mijlocul secolului XX este caracterizat de începutul unei noi etape în dezvoltarea tehnologiei confec iilor, de conceperea de metode noi de proiectare a îmbr mintei i confec ionare caracterizat de diversitatea metodelor de construc ie a tiparelor, dezvoltarea metodelor inginere ti de proiectare al turi de metodele clasice i metoda mulajelor, automatizarea procesului de proiectare a produselor, intensificarea cercet rilor tiin ifice în vederea perfec ion rii i restructur rii procesului de proiectare a îmbr mintei. O etap nou în evolu ia metodelor de proiectare a produselor de vestimenta ie este marcat de introducerea sistemelor automatizate de proiectare în tehnologia confec iilor. Utilizarea sistemelor automatizate de proiectare a îmbr mintei prezint o serie de avantaje, fa de metodele manuale. Acestea constau în cre terea preciziei rezultatelor de proiectare i în eliminarea etapelor de proiectare repetitive, reducerea volumului de calcule manuale specifice construc iei tiparelor de îmbr minte. 6

2 În prezent exist numeroase firme str ine care au abordat proiectarea constructiv a îmbr mintei asistat de calculator, oferind pe pia a numeroase sisteme integrate de proiectare computerizate software i hardware specializate (sisteme CAD/CAM) pentru crearea modelelor noi i realizarea prototipurilor de produs. Aceste sisteme ofer o mare varietate de facilit i în vederea optimiz rii procesului de proiectare asistat de calculator, dar la un pre extrem de ridicat. Din aceste motive se recurge la rezolvarea mai multor probleme de proiectare asistat, c utând solu ii proprii mai ieftine, utilizând soft uzual aplicabil in calculatoare de orice configura ie. 2. ELEMENTE DE PROIECTARE ASISTAT DE CALCULATOR ÎN ELABORAREA PRODUSELOR VESTIMENTARE Odat cu avansarea omenirii în domeniile tehnice i informatice cresc i cerin ele fa de produsele textile. Astfel, procesele de proiectare i realizare a unui produs nou, folosite pân în prezent devin foarte laborioase i mari consumatoare de timp. Luând în considerare viteza de schimbare a tendin elor de mod, timpul devine unul dintre cei mai importan i parametri ce caracterizeaz scoaterea pe pia a unui produs nou. Calitatea produselor realizate depinde foarte mult de calitatea proiect rii (de calificarea proiectantului) cât i de experien a tehnologului care execut fazele tehnologice ale produsului. Sistemele de proiectare asistat de calculator au ca scop sporirea timpului i calitatea de proiectare i realizare a produselor noi. Proiectarea Asistat de Calculator (PAC, englez CAD Computer Aided Design) în general, se refer la abordarea problemelor de proiectare inginereasc, tehnologic, chiar i artistic cu ajutorul unui calculator. În prezent au fost dezvoltate (în str in tate) numeroase sisteme integrate de proiectare în domeniul textil (CAD) i numeroase sisteme de produc ie automatizate (englez CAM Computer Aided Manufacturing). Ca exemplu: sisteme Investronica (Spania), Assyst (Germania), Gerber (USA), Lectra Systemes (Fran a). Mai târziu vor fi prezentate sumar exemple din aceste sisteme integrate de proiectare i realizare (CAD/CAM). Un sistem CAD, dup specificul problemei, se împarte în dou p i componente: - Invariante (nespecializate): nu depinde de particularit ile obiectului proiectat. Aici se pot include, de exemplu, construirea grafic de linii, curbe; instrumente matematice de calcul tabelare, grafice; construire i administrare de baze de date, etc. - Specializate: rezolvarea problemelor cu specific domeniului textil. De exemplu, probleme legate de proiectarea produsului (construirea tiparelor de baz, elaborarea tiparelor de model, introducerea elementelor decorative); probleme de gradare (probleme de transform ri afine specific domeniului de construire a îmbr mintei); probleme de încadrare optimal, etc. O posibil schem a procesului de proiectare asistat de calculator este prezentat în figura 1. Aceasta poate s nu includ în totalitate procesul tehnologic de construire a îmbr mintei, sau poate include alte faze, care nu sunt prezente în procesele tehnologice clasice. Automatizarea proiect rii în oricare din domeniile inginere ti începe cu automatizarea pe p i (în pa i). Adic, execu ia automat a anumitor p i din procesul de proiectare, (calcularea anumitor parametri, construirea anumitor p i ale tiparelor, gradarea, încadrarea, etc.) care sunt p i componente ale procesului tehnologic. Fiecare dintre ace ti pa i trebuie privi i separat, fiecare are specificul s u în cazul proiect rii asistat de calculator. Fiecare parte component a proiect rii asistat de calculator a construc iei de îmbr minte implic o parte teoretic specific. Aceasta trebuie bine aprofundat i dezvoltat în scopul dezbin rii 7

3 teoriei în p i m runte, care s fie bine structurate i simplificate pentru programarea lor. Astfel apar teorii noi în construc ia de îmbr minte i diverse metode de modelare matematic a pa ilor tehnologici, ridicând în acest fel nivelul teoretic al procesului tehnologic. Proiectare CAD Etapa de crea ie (conceperea artistic a modelelor) Elaborarea tiparelor (grafica vectorial 2D) Testare pe manechin (simulare 3D) ablonare, Gradarea transform ri afine Încadrarea abloanelor Realizare CAM nuire ierea tiparelor Lipiri, coasere de repere Testare calitate Figura 1. Elemente CAD/CAM Prima etap în orice activitate de proiectare trebui s fie partea de formulare a problemei. În domeniul de construire a îmbr mintei, prima etap este conceperea artistic a modelului. În acest scop se folosesc diverse bancuri de imagini, imagini desenate manual, care vor fi scanate. Acestea vor fi prelucrate pe calculator folosind editoare de imagini de tip Bitmap. O imagine de tip Bitmap este un format de reprezentare a informa ii con inute într-o imagine prin descrierea acesteia pixel cu pixel. Mai detaliat acestea vor fi discutate ulterior. Cu ajutorul unui editor de imagini de tip bitmap se pot face diferite modific ri unui model scanat, prin tergerea unor elemente de model, introducerea altor elemente folosind diferite instrumente oferite de editorul grafic folosit. Mai detaliat acestea vor fi discutate ulterior. A doua etap de proiectare ar fi elaborarea tiparelor. Pentru aceasta este nevoie de tipare de baz. Acestea pot fi introduse în calculator în mai multe moduri: manual prin coordonatele punctelor, folosind digitizoare, sau calculate prin formule matematice specifice tiparului. Informa ia despre tipare astfel introdus poate fi reprezentat i ea prin imagini de tip bitmap. Dar în acest caz ca dezavantaje ar fi: memorie larg ocupat (memorând fiecare pixel, sunt foarte multe locuri nepurt toare de informa ie (informa ii redundante), cum ar fi locurile albe, informa ia util fiind doar liniile), devine mai dificil de modificat lungimile, grosimile liniilor, i a altor parametri de linii i arcuri. Informa ia important la un tipar poate fi reprezentat prin pozi iile liniilor i arcurilor i curbura arcurilor. De aceea, tiparele i în general reperele vor fi reprezentate mai convenabil prin imagini de tip Vectorial. O imagine de tip vectorial este un format de reprezentare pe calculator a informa iei con inute într-o imagine prin enumerarea liniilor i curbelor ( i parametrii acestora) din care este construit imaginea. Pentru crearea i editarea imaginilor de tip vectorial se utilizeaz editoare grafice de tip vectorial. Cu ajutorul acestora se pot aduce modific ri constructive i decorative tiparului de baz f prea multe greut i. Contururile tiparelor fiind reprezentate în plan, se spune c aceste imagini sunt de tip 2D (bi Dimensional). Editoarele de imagini vectoriale pot fi 2D sau 3D, pentru fiecare dintre acestea operarea cu elementele de desenare (linii, arcuri) fiind diferite. 8

4 A treia etap Testarea pe manechin virtual poate fi prezent sau poate lipsi, deoarece aceast etap este foarte dificil i costisitoare. Aici este nevoie de cuno tin e i de resurse puternice pentru grafica 3D, i anume sta ii de lucru puternice, cartele video care ofer facilit i 3D, i nu în ultimul rând resurse software pentru acestea care sunt scumpe i necesit multe cuno tin e în domeniu. Etapa de ablonare i gradare este bazat pe transform rile afine în plan, i anume transform rile de dilatare pe axa x i axa y. m rimile adaosurilor sunt luate din tabelele de adaosuri standardizate. Iar faza de încadrare a abloanelor implic un algoritm de pozi ionare a acestora pe o suprafa dorit, cu un coeficient de acoperire optimal. Pentru aceasta exist multe solu ii, prin algoritmi bine determina i sau se pot folosi instrumente din domeniul inteligen ei artificiale. Acestea din urm sunt bazate pe modelarea matematic a logicii specifice oamenilor. În domeniul CAM (Computer Aided Manufacturing), CIM (Computer Integrated Manufacturing) sunt incluse aparatele de realizare practic a anumitor opera ii specifice domeniului. De exemplu ma inile comandate de calculator pentru realizarea nuirii, t ierii de materiale, lipiri, coasere, etc. Întreprinderile mari, mici i mijlocii în domeniul textil pot folosi diferite sisteme specializate în CAD/CAM oferite de mai multe companii cu experien în domeniu. Aceste sisteme specializate de CAD/CAM reprezint ni te pachete de programe care pot integra în ele programe specifice diferitor faze de proiectare /realizare. 3. CONTRIBU II CU PRIVIRE LA AUTOMATIZAREA PROCESULUI DE PROIECTARE A PRODUSELOR VESTIMENTARE UTILIZÂND PROGRAME NESPECIALIZATE Procesul de crea ie a produselor din tricot necesit o abordare sistematic astfel încât s r spund urm toarelor obiective: realizarea produselor conform tendin elor modei i în timp util; ob inerea în cadrul aceluia i sortiment sau tip de produs a unui num r cât mai mare de variante; rezolvarea optim a raportului pre -calitate, atât pentru cump tor cât i pentru produc tor. Asigurarea acestor obiective este determinat de modul de rezolvare a procesului de crea ie i de construc ia modelelor, respectiv de modul de abordare a celor dou etape: de concep ie artistic a noului model i proiectarea constructiv. In urma studiului diferitor sisteme CAD/CAM a vestitelor firme produc toare de sisteme CAD/CAM (Stoll, Shima Seiki, Universal, Monarch, etc.), utilizate in prezent, de c tre autoare au fost elaborate metode de lucru i etape de proiectare a produselor din tricot, utilizând programe uzuale de grafica bitmap si vectorial disponibile pentru orice utilizator PC. În aceast lucrare se prezint succint un exemplu de automatizare a procesului de proiectare a unui model de costum de plaj confec ionat din tricot. Etapele procesului de proiectare propus cuprind: 1. Crearea modelului sau a colec iei de modele (desenarea manuala i scanare sau desenarea cu ajutorul calculatorului, cu prelucrarea ulterioar utilizând programe de grafic ); 2. Crearea raportului de desen a tricotului, utilizând ca surs de inspira ie fotografii, desene, mostre existente scanate sau crea ii proprii de compozi ii ornamentale cu elemente geometrice i artistice desenate cu ajutorul programelor uzuale de grafica, utilizând una din metodele propuse de tre autori: desenarea raportului desenului prin trei metode de reprezentare a structurilor tricotate utilizând programul Microsoft Visio [2]; 9

5 metoda reducerii unui ochi de tricot la nivelul unui pixel utilizând programul Adobe Photoshop [3]; metoda re elei ajut toare (grid-ului) utilizând programul Adobe Photoshop [3]; generarea automatizat a rapoartelor desenelor de tricot prin stilizarea i prelucrarea imaginilor artistice utilizând programul Adobe Photoshop [3]; metoda simul rii efectelor de structur în Adobe Photoshop [3]; desenarea raportului de desen de tricot prin trei metode de reprezentare a structurilor tricotate utilizând programul Autocad. 3. Desenarea automatizat a tiparului de baz a produsului; utilizând programul de grafic vectorial (precum Autocad, Visio); utilizând programul de calcul tabelar Excel în tandem cu un program de grafic vectorial (cu desenarea automat a tiparelor de baz i model); 4. Gradarea i ablonarea automatizat a tiparelor de model ale produsului utilizând programe de grafica uzuale. Ultimele versiuni ale programului Autocad ofer numeroase facilit i în acest scop (ex. creare de blocuri inteligente, etc.) Schi a modelului de costum de plaj din figura 1 a fost desenata manual, ulterior fiind scanat, prelucrat i optimizat pe calculator pentru a putea fi utilizata la crearea unor noi variante de model (fig.2). Utilizând programul de grafic Adobe Photoshop i tehnici propuse de c tre autoare, se pot ob ine performan e ridicate la proiectarea desenelor de ornament pentru tricoturi. Un desen ornamental pe un tricot poate fi creat utilizând nu numai elemente geometrice ci i elemente artistice, iar la alc tuirea lui trebuie s se respecte legile compozi iei [4]. Prin stilizarea unor obiecte pot fi ob inute forme noi, care pot constitui motivul unui desen cu unele caracteristici de simetrie astfel încât s poat fi multiplicat i repetat pe toat suprafa a tricotului proiectat. O alt posibilitate atractiv de creare a desenelor este transformarea i prelucrarea de imagini desenate sau fotografiate. În acest mod se creeaz desenele monoraport, care pot fi transformate in desene periodice sau sub form de re ea. In acest scop, autorii propun metode de pixelizare a imaginii scanate i transformare a ei în form de re ea de ochiuri de tricot (fig.4), precum i metode de reducere a num rului de culori a desenelor pe tricot cu utilizarea programului Adobe Photoshop (reducerea culorilor prin segmentare i reducerea automat a culorilor, prin trecerea la modul de culori indexate [3]). Diverse modele pot fi generate modificând dimensiunile i culorile rapoartelor desenelor pe tricot cu utilizarea programului Adobe Photoshop. Astfel se pot ob ine o mul ime de modele noi cu diferite caractere coloristice pe baza aceluia i tipar. În figura 4 se prezint generarea noilor modele modificând dimensiunile i culorile rapoartelor desenelor pe tricot cu utilizarea programului Adobe Photoshop. Astfel se pot ob ine o mul ime de modele noi cu diferite caractere coloristice pe baza aceluia i tipar intr-un timp scurt i f eforturi suplimentare. 10

6 Fig. 2. Schi a modelului desenat manual scanat i prelucrat Fig. 3. Generarea noilor modele modificând dimensiunile i culorile rapoartelor desenelor pe tricot În figura 4 este prezentat un exemplu de modificare a imaginii scanate i alegerea desimii optime a ochiurilor pentru acela i desen. (a) Imagine original (fotografie scanat ) (b) Desime 7 x 9 ochiuri pe inch Fig. 4. Pixelizarea imaginii. Dar stabilirea desenului nu este terminat aici. În continuare se mai poate face o reducere a num rului de culori utilizate în desen la un num r rezonabil pentru realizarea practic a tricotului. În plus, culorile desenului vor fi ajustate la culorile firelor de tricot disponibile, prin specificarea acestora din catalog sau determinarea lor prin scanare. Eventual se poate recurge la stabilirea unor efecte de culoare, etc. (a) obiectele retu ate (b) colorare (c) raport de tricot Fig. 5. Colorarea i reprezentarea prin raport de tricot. În exemplul din figura 5 au fost separate tonalit ile la dou nivele alb i negru, dar din particularitatea imaginii avem trei obiecte separate: fundalul, floarea i centrul florii. S-a recurs la o 11

7 retu are a formei obiectelor dup cum se poate vedea în figur. Fiecare obiect poate fi colorat cu culoarea dorit, cu o acordare corespunz toare a acestora ' 14'a 14a A ' ' 44' ' ' ' Fig. 6. Tiparul de baz Body, construit cu ajutorul chart-urilor Excel Fig. 7. Tipar de model Body (fa, spate, guler tip tei), construit cu ajutorul programului Visio La etapa de proiectare a tiparelor modelului a fost propus o solu ie nou de proiectare a tiparului de baz Body (fig. 6) [1], care cuprinde realizarea unui tabel de calcul Excel, în care au fost introduse toate datele necesare i rela iile de calcul specifice dimension rii tiparului de baz. Pe baza calculelor efectuate în tabel s-au determinat coordonatele fiec rui punct constructiv, prin care se traseaz liniile i arcurile de contur necesare. Atât re eaua de baz cât i conturul tiparului au fost generate de un chart Excel, constituit din punctele determinate. Acest chart a fost importat ulterior în spa iul de lucru a programului de grafic vectorial Visio. Aici se pot introduce i alte elemente grafice sau pot fi modificate grosimile i culorile liniilor de tipar generate de chart-ul Excel, care reprezint forma final a tiparului de baz body. Aceast metod reprezint avantaje majore în vederea proiect rii tiparului de baz pentru diferite rimi. Astfel, introducând alte m rimi de intrare în tabel se recalculeaz automat toate dimension rile specifice tiparului i a coordonatelor punctelor constructive, ale liniilor i arcurilor, dup care se realizeaz o redesenare automat a chart-ului. Utilizând programul Visio a fost desenat tiparul de model pe baza tiparului de baz construit în Excel. Astfel, se ob ine o combinare a facilit ilor de calcul specifice programului Excel i a facilit ilor de grafic ale programului Visio (fig. 7). În acest mod, o serie de opera ii de rutin în cadrul proiect rii artistice pot fi automatizate foarte or, ob inându-se reducerea timpului necesar proiect rii. Metodele de proiectare automatizat propuse in lucrare pot fi utilizate cu succes atât în cadrul proiect rii îmbr mintei din tricot cât i din alte tipuri de materiale. Programele de grafic utilizate în cadrul proiect rii structurale i constructive propuse sunt accesibile pentru oricare utilizator, astfel fiind posibil utilizarea metodelor men ionate i in cadrul procesului de instruire a cadrelor pentru industria oar. Automatizarea etapelor de proiectare artistic, structural i constructiv permite mic orarea 12

8 timpului de concepere i lansare a unui produs nou, l rgind totodat i posibilit ile de crea ie prin utilizarea programelor moderne de grafic. 4. CONCLUZII 1. Utilizând programele uzuale de grafic i tehnicile propuse, se pot ob ine performan e ridicate la proiectarea desenelor pentru tricoturi. Instrumentele puse la dispozi ia utilizatorului în cele mai multe cazuri sunt suficiente pentru a realiza cele mai îndr zne e idei. 2. Efecte deosebite pot fi ob inute folosind imagini artistice i fotografice la care se aplic o metod de reducere a num rului de culori. Aceste metode sunt o surs de imagina ie, de inspira ie pentru crearea de desene i efecte de desen noi i interesante. 3. O serie de opera ii în cadrul proiect rii compozi iilor ornamentale sunt de rutin i pot fi automatizate foarte u or ob inându-se un timp minim la etapa de proiectare artistic a tricoturilor. 4. Tiparul de baz pentru body (fig. 3) a fost construit în sistem automat cu posibilitatea de modificare nu numai a dimensiunilor de baz Pb, Pt, P ci a tuturor m rimilor din tabelul de m rimi anexat. Prin schimbarea unei m rimi antropometrice se va modifica automat i tiparul. Pentru construirea tiparului în sistem automat s-a utilizat programul de calcul tabelar Excel, care ofer i posibilitatea de reprezentare grafic a calcului efectuat cu ajutorul chart-urilor. 5. Tiparul de model propus a fost realizat cu programul de grafic vectorial Visio pe baza tiparului de baz body construit cu ajutorul calcului tabelar Excel (tiparul poate fi u or redimensionat). Astfel, se ob ine o combinare a facilit ilor de calcul specifice programului Excel i a facilit ilor de grafic ale programului Visio. 6. In continuarea studiului i perfec ion rii acestor metode noi de lucru, pot fi elaborate i sistematizate diverse baze de date pentru fiecare dintre etapele de proiectare a produselor. REFERIN E BIBLIOGRAFICE 1. Diordiev,O., Contribu ii la diversificarea complex a tricoturilor din b tur, tez de doctor, pp , Facultatea de Textile-Piel rie i Management Industrial, Ia i, România, Diordiev, O., Budulan, C., Curteza, A., Generarea automata a rapoartelor desenelor de tricot prin stilizarea si prelucrarea imaginilor artistice, XII CORTEP, jubileul înv mântului superior de Textile Piel rie, Ia i, Romania, Lucr rile celei de a XII-a Conferin e Interna ionale de Textile-Piel rie, C i ale viitorului în textile - piel rie, sec iunea: Structura i tehnologia tricoturilor, Universitatea Tehnic Gh. Asachi Ia i, Facultatea de Textile-Pielarie Iasi, 17-19, octombrie 2002, pag Diordiev O., Studiul rezolv rii compozi ional-constructive a costumului pentru dans sportiv, Lucrare de diserta ie masterat, Facultatea de Textile-Piel rie, Universitatea Tehnica Gh. Asachi, Ia i, Diordiev, O., Leg tura între structura i ornamentul produselor tricotate, Revista Român de Textile - Piel rie, Universitatea Tehnic Gh. Asachi Ia i, Facultatea de Textile - Piel rie nr. 3/2001, pag

9 ARTA DECORATIV ÎN STRUCTURA URBANISTIC A ORA ULUI B I Veaceslav Rejep Arhitect ef proiecte, ef sec ie Documente normative INCP Urbanproiect, lector superior Facultatea Informatica si Inginerie, ULIM, Tel: , M , rejep_arh@mail.ru, ABSTRACT În lucrare se elucideaz procesul istoric al artei de amenajare decorativ urbanistic a ora elor Moldovei. Ca element de examinare a fost ales ora ul B i, care reprezint capitala nordic a rii din punct de vedere economic i cultural. Se specific elementele principale ale structurii urbanistice cu rolul pur decorativ i cel decorativ-func ional. Se studia posibilit iile i direc iile de utilizare a elementelor de art prin interconexiune cu situa ia istoric, politic i economic. Cuvinte cheie: Arta decorativ, stil neoromânesc, stil constructivist, stil clasic, monumente, plastica decorativ, forme arhitecturale mici, spa ii verzi, amenaj ri interioare. 1. INTRODUCERE În viziunea complex a rii, studiul rolului artei decorative în structura urbanistic a ora elor din Moldova este logic de promovat nu în baza capitalei, dar prin examinarea unui ora mai ordinar, trecut prin multe circumstan e istorice. În partea nordic a Moldovei, la o distan de 138 km de Chi in u este situal al doilea dup capital, centru cultural i industrial al republicii ora ul B i. Istoria localit ii se pierde în negura veacurilor. Cele 14 movile funerare din preajma localit ii, dau dovad de multiple triburi nomade, colindînd aceste meleaguri pe parcursul mileniilor. În unele din ele au fost g site urmele culturii tripoliene, popul nd partea nordic a rii 5-6 mii ani în urm. Localitatea, existen a c reia este punctat în timp de unele m rturii indirecte, cum ar fi unele pietre funerare cu anii 1680 i 1707, era mereu devastat, dar dup fiecare dezastru se ref cea. În conformitate cu hrisovul din 1766 a lui Grigore A. Ghica, Mo ia domneasc B ile", este împ it la doi proprietari. M stirea Sf. Sava din Ia i i negustorii fra ii Panaiti-Alexandru, Constantin i Iordache. Pentru înviorarea vie ii localit ii Iordache Panaiti invit, prin 1790 din Gali ia 300 familii de armeni negustori pentru care începe construc ia unei mari biserici de rit catholic. La sfâr itul edific rii ea a fost adaptat pentru cultul cre tin ortodox, devenind catedrala Sf. Nicolae". În 1818, în B i s-a oprit pentru un scurt popas împ ratului Alexandru I, care vizita atunci pentru prima dat Basarabia. Aici, primind vestea despre na terea nepotului s u, împ ratul memorizând aceast dat a îndeplinit vechea dolean a localnicilor, oferind a ez rii statut de ora. În cur nd, târgul B i, cu o popula ie de cca locuitori devine re edin a jude ului, format pe baza p ii basarabene a vechiului inut Ia i, denumirea c ruia se schimb de la 6 martie 1887 în jude ul B i. Ora ul s-a extins spre sud de catedral, pe un povârni cu înclina ie lin. În 1845 a fost elaborat planul de sistematizare urban, fiind p strat structura radial -evantai, pe alocuri rectificat, format spontan. Sistemul stradal continu s d inuie i ast zi, str zile fiind continuatoarele drumurilor vechi. 14

10 Cel mai important dintre ele era Ia i-soroca, care trecea între catedral i pia, devenind artera principal a urbei, azi strada tefan cel Mare. Perpendicular acestei artere i orientat spre catedral, este strada îndreptat spre podul peste R el, care poart i ast zi numirea vechiului drum spre Chi in u. Raza orientat spre Sud-Vest f cea leg tura între catedrala i conacul proprietarilor ora ului. tre a. 1992, av nd de locuitori, ora ul B i devine al treilea centru industrial i cultural al republicii dup Chi in u i Tiraspol. 2. PATRIMONICUL ISTORIC-CULTURAL Importan a considerabil a monumentelor istorice în aspectul i evolu ia ora ului impune necesitatea p str rii i revitaliz rii poten ialului cultural i ideologico-patriotic unicat, care s-a creat i s-a acumulat pe parcursul istoriei culturii na ionale, materializat în complexe, ansambluri, str zi i pie e. Utilizarea poten ialului istorico-cultural a monumentelor i mediului respectiv genereaz unele restric ii pentru activit i urbanistice, corelate cu rejimuri speciale ale zonelor de protec ie, dar, ofer un impuls puternic pentru dezvoltare consecvent a organiz rii func ionale a teritoriului. Or. B i posed un patrimoniul istoric unicat. In registrul Direc iei de cultur a mun. B i sunt întroduse 42 monumente, din care 10 - de istorie, 18 - de arhitectur, 7 -de arheologie, 7 -de cultur. Din lista integral cele mai importante monumente sunt: Soborul catedralei "Sfin ilor împ ra i Constantin i Elena" (1924), Catedrala "Sf. Nicolae" (1795), Biserica "Sf. Arhanghel Mihail" (1884), Biserica "Sf. apostoli Petru i Pavel" 11915), Biserica "Sf. Gheorghe" (1916), Biserica "Sf. arhangheli Mihail i Gavriil", monumentul Aleco Russo (1971), monumnetul M. Eminescu (1990), cimitirul memorial militar,.a. Majoritatea monumentelor existente sunt amplasate în zona central a urbei, faptul care în mare sur a determinat formarea structurii arhitectural-planimetrice i compozi iei spa iale a fondului construit. Men ionatele ofer nucleului urban i func iile de centru istoric. Proiectul planului urbanistic general, elaborat de institutul Urbanproiect, prevede p strarea i revitalizarea nu numai a elementelor separate a patrimoniului cultural, dar i a mediului urban istoric, în general, cu considerarea factorilor naturali i de land aft (parcuri, scuaruri, bazine acvatice, bulevarde, str zi, pie e). Formarea concomitent a sistemului de structurizare a zonelor verzi i func ionarea lui normal va permite de a crea un centru istorico-cultural polifunc ional cu un statut juridic determinat. Eviden ei i p str rii sunt supuse construc ii, ansambluri i complexe, land afturile pre ioase din punct de vedere artistic, operele de art monumental, obiectele arheologice, locurile comemorative, care prezint valoarea istoric, tiin ific sau cultural i referite la categoriile monumentelor istoricoculturale de importan na ional sau local. Existen a în or. B i a unei liste bogate i diverse de obiecte de importan istorico-cultural, vizând o atitudine treptat i sistemic privind p strarea, reabilitarea i reconstruirea, va permite de a realiza în perioada apropiat i în perspectiv condi ii pentru activitatea turismului i transformarea urbei în unul din centrele principale de popularizare a patrimoniului istorico-cultural al Republicii Moldova. 3. ASPECTUL DECORATIV AL CL DIRILOR I A AMENAJ RII INTERIOARE Cele mai marcante edificii ale ora ului pân in prima jum tate al sec. XX sunt l ca ele de cult. Biserica de piatr Sfântul Nicolae, de o importan na ional. este construit în , arhitect fiind Antuan Weismann, iar ctitor - Gheorghe Panaiot. Edificiul de cult este construit dup 15

11 tipul de biserici romano-catolice. Se presupune c crucea iconostasului a fost pictar de E. Altini (sf. sec. XVIII). Dup alt versiune iconostasul a fost pictat de talentatul pictor moldovean din acele vremuri Evstafie. Conform legendei, cneazul rus Potiemchin Tavriceschii întîlnind-ul în Ia i, în 1971 a fost frapat de talentul tîn rului discipiol i l-a trimis s fac studii de pictur la Academia de arte din Viena. La exterior monumentul reprezint în plan o nav alungit în dou niveluri, marcat de pila trii verticali, întrerup i de trei corni e orizontale. Pila tri fa adei principale subliniaz structura interioar a construc iei. Acoperi ul bisericii este în dou ape. Pila trii verticali i ferestrele cu ancadramente creaz o impresie monumental a edificiului. În interior biserica se divizeaz în pronaos, naos i altar; unica excep ie fiind constituit de naos, care este divizat longitudinal în trei nave, delimitate între ele de dou rânduri de arcade sprijinite pe piloni masivi. O perioad pu in studiat în istoria ora ului este a a numit perioada interbelic. Înviorarea economic a ora ului B i a cap tat amploare dup reunirea Basarabiei cu România în Dezvoltarea industriei a contribuit la cre terea popula iei prin atr gerea de mase mari de muncitori. Dar structura urbanistic a ora ului r mînea înc în urma dezvolt rii economice. Localitatea p stra aspectul de târg cu str zi înguste, ce deveneau de nestr tut odat cu începerea ploilor sau topirea z pezilor. O surs de poluare a ora ului era i comer ul intens cu vite. În anul 1923 ora ul B i este ales ora de re edin al reînfiin atei Episcopii a Hotinului. În acela i an a fost terminat construc ia tronsonului de cale ferat Ungheni-B i. Aceste i alte evenimente au contribuit la dezvoltarea economic i cultural a ora ului, plasînd-ul pe primul loc dintre localit ile Basarabiei interbelice. Prosperarea localit ii se datoreza în special contribu iei nemijlocite a episcopului Visarion Puiu, o personalitate de înalt cultur i bun cunosc tor în domeniul istoriei i arhitecturii. În B i V.Puiu a activat în perioada mai 1923 noembrie 1935, preocupat activ de dezvoltarea ora ului la nivelul cerin elor moderne i de construc ia bisericilor cre tine. La 15 septembrie 1924, în prezen a unor înal i oaspe i, au fost puse temeliile primelor edificii monumentale episcopale, toate construite în stil neoromânesc. V. Puiu a invitat arhitec i cu renume, care în scurt timp au schimbat aspectul ora ului. La ini iativa episcopului sunt g site mijloace b ne ti pentru preluarea lucr rilor de edificare a bisericii Sf. Apostoli Petru i Pavel, crea ia, arhitectul A.Ivanov. Construc ia bisericii care reprezint primul edificiulu de cult din Basarabia în stil neoromânesc a fost început în Din cauza situa iei economice nestabile lucr rile au fost stopate pîn la Au mai fost construite patru biserici, inclusiv biserica schitului m stiresc pe lîng re edin a episcopiei. Episcopia Hotinului nu avea la început propriul sediu i arenda spa ii în diferite cl diri, inclusiv particulare. Pentru construc ia re edin ei, prim ria B i a repartizat un teren pe loc înalt, în partea de nord-vest a ora ului, numit P mînteni. Edificiul a fost construit în anii prin ctitoria episcopului V. Puiu, pe actuala strad Visarion Puiu nr.7. (Fig.1.) Cl direa domina centrul unei gr dini cu arbori decorativi i o livad. Ini ial proiectul prevedea construc ia unui palat monumental cu aripi laterale largi i spa ii interioatre imense. Dup începerea lucr rilor i executarea par ial a parterului, ctitorii, din motive financiare, au renun at la ideea unui palat grandios. Lucr rile au fost sistate pentru o perioad îndelungat. Construc ia început de arhitec ii Adrian Gabrielescu i Nicolae Mihailescu a fost reluat de adeptul stilului neoromânesc Nicolae Mihailescu i arhitectul func ionalist Robert Mihailescu. În proiectul modificat edificiul a fost restrîns în plan. Pentru p strarea elementelor deja executate, p ile laterale ale cl dirii au fost transformate în terase largi cu un soclu înalt i acces din partea fa adei principale i a celei posterioare. Edificiul cu parter i etaj are o compozi ie simetric. Construc ia a fost executat din zid rie de piatr de calcar tencuit i ornamentat. Fa adele, solu ionate în spiritul stilului neoromânesc, sunt împodobite cu panouri din stuc, cu detalii de arhitectur brîncoveneasc, amplasate în jurul golurilor ferestrelor i u ilor, sub corni, la balcon i loggii. Compozi ia volumetric a edificiului acentuiaz turnul din partea de sud-est i acoperi ul cu elemente de mansard în dou pante repezi, cu versan i 16

12 înal i cu învelitoare din igl cu smal verde. Acoperi ul turnului i al fa adei sudice a cl dirii sunt în prezent din igl ro ie rezultatul unei repara ii curente. Od ile palatului sunt grupate în jurul unui hol central, cu în imea în dou niveluri. La nivelul parterului, el putea fi transformat, în caz de necisitate, într-un spa iu unitar cu destina ie oficial. La etaj holul are iluminare natural prin plafonul de sticl. La parterul turnului, situat la col ul de sud-est al cl dirii era prev zut o oranjerie cu plafonul din grinzi de lemn în casete. La nivelul doi, deasupra oranjeriei se amplasa o capel boltit semisferic, care comunic cu dormitorul de la etaj. Pentru decorarea înc perilor re edin ei s-au utilizat detalii din specii valoroase de lemn i corpuri de iluminat din sticl de Vene ia, care reprezentau obiecte de lux. Personalitatea primului comandatar al acestui edificiu este înve nicit prin monograme incizate- VP pe mobilierul interior i pe plafonul din holul etajului. Amenajarea gr dinii armoniza cu aspectul monumental al palatului. În parc au fost planta i arbori i arbu ti de specii valoroase, multe tufe de trandafiri. Pe c ru ile pavate cu nisip se plimbau p uni i fazani. Pe teriroriu rezervat la nord de re edin a Episcopiei c lug rii au plantat vii i livezi. Cl direa s-a p strat relativ bine, fiind utilizat între anii în calitate de sediu al Institutului de Cercet ri tiin ifice a culturilor de cîmp Selec ia. A fost restaurat în anii 90 i în prezent este remis adev ratului proprietar, devinind re edin a episcopului din B i. V.Puiu era preocupat de prosperarea ora ului i vedea unul dintre nucleele lui culturale zona re edin ei mitropoliei. Avea inten ii grandioase privind amenajarea noului raion al urbei, care începea creasc în imediata apropiere de re edin. Acest cartier era conceput ca exclusiv de locuin e, f uzine i ateliere. În apropierea re edin ei se prevedea trasarea unui bulevard larg. Interesul deosebit al episcopului pentru viitorul ora ului se exprim prin solicitarea autorit iilor privind elaborarea unui plan general nou, cur area, l rgirea i pavarea str zilor, executarea apeductului i a canaliz rii, uscarea ilor din partea de vest a ora ului, cur area rîurilor R ut i Reu el i amenajarea unei plaje or ene ti i a unui patinuar de iarn. Se planifica construirea unui spital nou, a unei centrale electrice, a pie ei, s lii teatrale i chiar a unei aerog ri. Nu toate au fost realizate, dar la sfîr itul anilor 40 ora ului a c tat un aspect absolut nou. Ca elemente impun toare de atrac ie a centrelor or ne ti se manifest bisericile construite în perioada men ionat la insisten a lui V. Puiu. Este cazul examin rii lor mai concrete: Biserica Sfînta Cuvioas Paraschiva a fost construit între anii Autorul este arhitectul A. Gabrielescu. Edificiul a fost conceput drept biserica schitului de c lug ri, în a c rora misiune intra îngrijirea re edin ei episcopului. Este o replic arhitectural a bisericii m stirii Arge ului, ca un omagiu simbolic adus locului anterior de p storie al lui Visarion Puiu, fost episcop al Arge ului. Solu ia artistic a avut drept scop îmbinarea tr turilor esen iale ale arhitecturii muntene ti cu cele ale arhitecturii moldovene ti. Împodobirea ei cu d rnicie este solu ionat cu elemente de decora ie plastic i coloristic : discuri, panouri, brâuri în torsad, ferestre cu goluri înclinate oblic.a. În arhitectura bisericii predomin forme dreptunghiulare i poligonale. Accesul se realizeaz printr-un mic pridvor i un pronaos alungit i îngust. Naosul este l rgit, deasupra lui în ându-se patru turle cilindrice, decorate cu ferestruici înguste, postate obluc. Tamburul central cu plan octagonal dispune de ferestre alungite. Absida altarului de form poligonal p streaz aceea i configura ie i în interior. Un element specific numai acestei biserici sunt cele patru turnuri cu aspect de volume r sucite, fiind unicul de acest tip din Basarabia. Una dintre cele mai monumentale construc ii din aceast perioad este Catedrala episcopal Sfin ii Împ ra i Constantin i Elena din ora ul B i, edificat în anii Ea reprezint o îmbinare arhitectural a planului tradi ional triconc cu elemente constructive i decorative ale stilului neobizantin. Intrarea în biseric este conceput printr-un pridvor deschis, în dou niveluri, cu arcade semicirculare sprijinite pe coloane ce imit forma împletit cu ornament vegetal. Volumul principal al edificiului naosul, poart deasupra un tambur cu o cupol semicircular masiv. P ile laterale ale fa adelor sunt marcate de dou porticuri cu coloane. Absida altarului este semicircular decorat la exterior cu arcada ferestrelor oarbe. 17

13 Edificiul este creat de doi arhitec i: autorul proiectului Adrian Gabrilescu, întemeietorul arhitecturii religioase din Muntenia, i Andrei Ivanov, arhitectul municipal, care a dus la bun sfâr it edificarea catedralei. Construc ia a fost executat de un grup de zidari români, italieni, unguri, ru i. Este o str lucit realizare în stil neoromânesc, cu o bogat decora ie plastic cu detalii din arhitectura brâncoveneasc. Tehnica de executare este tradi ional pentru construc iile de piatr - zid rie pe funda ie de calcar brut. Planul este comun stilului bisericilor construite în Basarabia în timpul administra iei ruse ti, dar le dep te v dit prin dimensiuni. El const dintr-un naos p trat cu patru piloni în form de cruce greac înscris, cu o absid circular la vest i cu bra ul de vest alungit, destinat clopotni ei, la care s-a renun at în procesul edific rii. Biserica impresioneaz prin compozita spa ial bogat. Aspectul catedralei, gra ie unei solu ii de interpretare spa ial, d impresia unui plan trilobat, format de semicalotele a ezate deasupra navelor laterale i a absidei altarului, alipite postamentului turlei, obi nuit arhitecturii rii Muntene ti. Motivul arcadelor cu coloane joase este folosit pe larg la pridvoarele intr rii, la turl, la ferestre i foi or. Este semnificativ i coloristica bisericii, predominant albastr, care se percepea în Bizan ca simbolul lumii transcendentale. Mai tîrziu, pe axa intr rii, la o distan de câ iva metri, arhitectul Valentin Voi ehovski a ridicat un foi or numit baptisteriu", împodobit cu detalii decorative identice cu cele ale catedralei. În centrul foi orului se afl o fîntîn. La momentul actual biserica face parte din monumente de semnifica ie patrimonial na ional. Paralel cu construc ia l ca urilor de cult în perioada interbelic se construesc la B i i alte cl diri reprezentative, sociale i particulare. Locuin ele erau concepute cu preponderen în spiritul curentului modern românesc" i în maniera constructivismului simplu, func ional, cu calit i estetice noi. Multe dintre ele apar dup criza economic la sfîr itul anilor 20 începutul anilor 30. Ttr turile conceptuale i estetice ale perioadei men ionate predomin în arhitectura ora ului pîn la începutul zboiului din Banca Româneasc, edificat în stilul elementelor de arhitectur mauritan - crea ia arhitectului Angelo-de-Vekki, cl direa B nca ruseasc pentru comer ul extern, construit dup planul inginerului Balinskii, Prefectura jude ian (fosta cas a lui Bodesco),. a.- iat câteva din aceste construc ii. Un aport considerabil revine arhitectului Etti Rosa Spirer, care activeaz în B i între anii , unicul arhitect din jude cu studii de specialitate. Ea este autorul caselor particulare cu 1-2 etaje, al caselor cu apartamente, printre care casa cu dou etaje de pe str. Hotinului 26 un manifest al arhitecturii moderne. Ea este deasemenea autorul: complexului de cl diri ale Universit ii Pedagogice Alecu Russo ( ), Liceului Teoretic pentru Fete Domni a Ileana (1936), ast zi blocul administrativ, care este una dintre primele realiz ri în spiritul arhitecturii constructiviste. Cl direa se remarc prin combinarea liniilor orizontale i verticale, contrastante ca form, factur i culoare, cu elemente constructive aparente. Este larg utilizat c mida netencuit ; Liceului Industrial de Fete (1937), construit între cl dirile liceelor teoretice pe funda iile unei cl diri mai vechi. Fa ada principal cu elemente de arhitectur clasic este coceput de autor într-o viziune modern. Mai tîrziu, între anii , cl direa ad poste te sediul institutului pedagogic, iar în 1981 în fa a cl dirii a fost instalat bustul executat de sculptorul N. Gorionâ ev, al unuia dintre fo tii elevi, membru al organiza iei antifasciste Boris Glavan; Liceului Teoretic pentru B ie i Ion Creang (1938), construit în întregime din c mid aparent, inclusiv cu modelarea detaliilor arhitecturale: brâie, ancadramente, corni e etc. În aspectul plastic decorativ se remarc influen a arhitecturii române ti medievale; Liceului evreesc i alte cl diri. Sunt de men ionat i lucr rile de reamenajare a cl dirilor deja construite: De exemplu, casa particular a pre edintelui autoadministr rii locale, armeanul Hadji Marcarov, o cl dire cu dou nuveluri. Aspectul ei cu elemente de arhitectur rus a fost conceput dup modelul timpului. Între arhitectul E. R. Spirer a executat i lucr ri de adaptare a interioarelor pentru sediul Prim riei or. B i (actualmente Magazinul B eanca de pe str. P cii). 18

14 O modificare mai ampl, executat de acela i autor, suport Casa Bodescu, începutul secolului XX, locuin a consilierului imperial Bodescu, unuea dintre ultimii proprietari ai ora ului. Construit pe teritoriul conacului urban al lui Catargiu, este una dintre cele mai ar toase case din ora. În 1934 cl direa se modific esen ial, fiind reamenajat pentru Prefectura or B i. Supraetajarea cl dirii, ini ial cu un singur nivel i modelarea fa adelor cu balcon pe coloane clasice schimb aspectul ei ini ial. Actualmente cl direa ad poste te sediul St rii Civile din B i Este de men ionat, c perioad postbelic a marcat pregnant cultura inutului i mai ales arhitectura construc iilor ecleziastice. Din toat Basarabia numai în or. B i au fost construite în termen relativ scurt atîtea edificii de cult în spirit na ional, purtînd amprenta înaltei m iestrii arhitecturale. De aici s-a r spândit la r rit de Prut stilul neoromânesc, o continuare a stiliz rilor istorice cu evocarea formelor arhitecturii medievale, numit i stilul tefan cel Mare", ce- i va g si aplicare mai ales la edificiile de cult i la unele case de locuit mai înst rite. Manifest rile acestui stil apar în B i i la sfîr itul sec. XX ca elemente arhitecturale ale clopotni ei din fa a Catedralei Sf. Nicolae, reconstruite dup un plan nou, în Sinreza artelor Crea ia arhitectural i în special arhitectura urbanistic este incomplet atunci, când lipse te sinteza artelor. Dar aceast pozi ie nu întotdeauna era indiscutabil. Odat su dezvoltarea industrializ rii construc iilor au devenit mai acute multe opinii în aseast privin, care se discutau de veacuri. Exist o p rere destul de r spândit c arhitectura este impus la intercalarea cu alte genuri de art în special din cauza incomplectit ii sale estetice sau din cauz c ea nu este capabil în genere s exprime cu claritatea necesar componen a sa conceptual-artistic. Alt punct extrem de vedere afirm, arhitectura în genere si-a pierdut rolul s u dominant i nu poate servi în calitate de veriga de leg tur în sinteza artelor. Examenând perioada industrializ rii în mas a construc iilor, aceste idei par a fi cu temei. Dar la începutul anilor '50, pentru ahitec ii de vaz era clar, c în orice perioad anume arhitectura este menit creeze organizarea spa ial i baza material a mediului vital al societ ii. Nici un alt gen de art nu- i poate asuma asemenea func ii. Doar sinteza artelor pe t râmul arhitecturii poate evoca în plina valoare a no iunii de arhitectur ca atare, în ansamblu cu sculpturile, plastica mic, elementele de amenajare a parcurilor, scuarelor etc., formând o comunitate de no iuni exprimate ca cultura urban. În perioada sovietic arhitec ii se aflau între dou extreme contradictorii spiritul s u creativ i ideologia existent amplificat prin situa ia economic. Deaceia sinteza artelor în anii n-a tat propor ii suficiente, dar totu i avem de men ionat aplicarea ei i în cadrul cl dirilor separate i în componen a structurii urbane. Sculptura monumental Aspectul complexelor urbanistice se îmbin armonios cu unul din elementele principale de sintez a artelor care revine sculpturii monumentale. Practic nu sau p strar atest ri istorice privind existen a monumentelor în B i pân la a doua jum tate a sec. XX. Totu i, conform lui S. Florea cei doi lei de marmor data i cu apari ia în Parcul central din Chi in u în perioada lui Antonescu, sunt elementele de amenajare al unuia din conacurile boiere ti ale ora ului B i. În perioada sovietic în ora în structura parcurilor apar multe sculpturi decorative parter de propor ii medii. Se instaleaz bustrur ale persoanelor de vaz : Aleco Russo i Boris Glavan în incinta Liceului Teoretic Ion Creang, Taras evcenco, Vasile Alexandri. Cele din urm au ap rut în sec. XXI. Din sculpturi monumentale sunt cunoscute: monumentul lui Stalin instalat în anii 1945 în pia a rii feroviare, monumentul lui Lenin, amplasat în pia a central, actual pia a Sf. Nicolae i monumental lu Stefan cel Mare inaugurat în Pia a Central la 22 mai La momentul actual monumentul în bronz al domnitorului Moldovei a c tat faima celui mai înalt monument din Moldova al lu Stefan cel Mare. 19

15 Autorii, sculptorul Gheorghe Postovanu i arhitectul Vasilie Eremciuc au devenit înving torii concursului de crea ie printre cei circa 15 solicitan i. Solu ia lor a fost prezentat în dou variante sculpturale a domnitorului: pozat c lare pe cal i pedestru. Postamentul i elementele de amenajare în jurul lui erau prev zute din granit. La examinare a fost primit varianta a doua, cu modificarea materialului de executare a postamentului pe piatr de cos i. Rolul principal pentru asemenea decizie au avut motivele economice. Monumentul domnitorului reprezint o figur în haine împ te ti, cu coroana în cap. Mîna dreapt, întins înainte, binecuvînteaz poporul, în cea stîng ine sceptrul. În imea sculpturii 5,45 m, iar cea a postamentului 6,15 m, cu un metru mai mic în raport cu solu ia ini ial a autorilor. Postamentul fiind compus din trei volume prizmatice cu col urile t ia e, confec ionate din piatr de cos i, elementul superior i cel inferior sunt mai extinse în plan. Cel superior, poart un barelief în piatr care repretint stema veche a Moldovei taurul cu luna i soarele. Sub el, pe elementul mediu inscrip ia: tefan cel Mare i sfînt La poalele postamentului, elementele de sec iune piramidal din acela i material formeaz împreun cu el un simbol de cruce. Compozi ia este amplasat pe o teras octagonal, ridicat fa de nivelul pie ii cu cîteva trepte. Motivul discu iilor îndelungate au prevaluat solu ionarea amplas rii. Au fost examinate mai multe variante. Autorii i în special Arhitectul, insistau pentru instalarea monumentului în centrul geometric al pie ii, sau cel pu in pe axa ei în fa a parcului, pe locul anterior al monumentului lui Lenin. Anume aceast circumstan a devenit motivul de refuz autorit iile nu doreau conflicte cu un grip de ini iativ, care pleda pentru reinstalarea minumentului lui Lenin. Dup multe contraversiuni a fost acceptat o variant mai pu in reu it. Monunentul a fost instalat în fa a cl dirii prim riei pe axa ei central din spa iul pie ii. Astfel examinarea lui frontal din strada tefan cel Mare practic nu este posibil. Din spa iul pie ii monumentul se eviden iaz numai în prima jum tate a zilei. Dup ameaz el se afl în fa a soarelui i mai tîrziu, în umbra fa adei prim riei, contopindu-se cu ea. Exista i o alt variant destul de reu it, care a ap rut ceva mai tîrziu. Ea prevedea amplasarea monumentului în scuaril peste drum de pia, în aliniament cu clopotni a catedralei Sf. Nocolae. Pozarea sculpturii se propunea sub un ungi mic fa de direc ia estic a str zii tefan cel Mare, ar tând cu mîna spre r rit. Dar proiectul era deja executat i coordonat modificarea lui cerea timp suplimentar, iar pîn la ziua jubileului ora ului r mînea pu in timp.. Elemente de art plastic Arta plastic în structura urban este reprezentat prin plastica elementelor decorative ale fa adelor, basoreliefe, în special pe elemente de fa ad, panouri mozaice. În anii '60 La intrarea în ora, pe cl direa g rii auto din sectorul locativ P mânteni a fost instalat compozi ia sculptural-decorativ Gostepriimctvo (ospitalitatea). Autorii maiestru emerit în arte al RSSM L. Dubinovschii i autorul proiectului general al ora ului G.Kaliujner. Panouri decorative tip basorelief au fost executate pe fa ada clubului din pia a Vasile Alecsandri, proiectat de arhitectul D. Palatnic. Cel mai însemnat este panoul sculptural din pl ci de aram cu denumirea Teatru, executat de Iurie Horovschi. El reprezinr grupul celor trei intemeetori ai artei teatrale din B i actorii Mihai Volontir, Iulian Cad u i regizorul Alexandru Pânzaru. În 2008 aceast crea ie ecte inclus în lista monimentelor de istorie i cultur, ocrotite de stat. Alte elemente decorative Ora ul B i dispunea de o mul ime variat de por i, garduri, îngr diri, grilaje de protec ie, confec ionate artistic din metal forjat. Multe au fost distruse în timpul r zboiului, altele prin campania din 1964 de lichidare a gardurilor, care împrejmuiau casele, magazinele i parcurile în B i. Din cele mase sunt de men ionat gardul teritoriului Mitropoliei i cel al Catedralei episcopale Sfin ii împ ra i Constantin i Elena, cu poarta de intrare. 20

16 Pot fi specificate i alte elemente de ac iune emo ional nu at t din cosiderente artistice cât din faptul c poart amprenta istoriei, prezent nd doar dou din ele: Felinarele vechi din anii '50 pe stâlpi de metal. S-au p strat numai pe unele din str zi periferice ale ora ului. Silueta lor anticuar este reprezintat prin ase- apte modele, elementele de fixare a reflectoarelor sunt simple, dar nelipsite de elegan. Multe din ele deza nu func ioneaz. Console (tumbe) pentru afi e de la începutul secolului XX. S-au p strat doar dou la col ul str zilor 31 August i Voluntarilor i la intersec ia str zilor Porumbescu i Moscovei. Confec ionate din material dur, ele pot s suporte i urm torii o sut de ani. REFERIN E BIBLIOGRAFICE 1. Mariana lapac. Arta urbanismului în republica Moldova A RM Chi in u Rejep Veaceslav. Problemele reconstruc iei cl dirilor istorice. Culegerea "Reconstruc ia locuin elor. Edi ia 6" ra ul Kiev Rejep Veaceslav. Arhitectura religioas din Moldova postbelic Revista Arta A RM

17 IMAGINI Fig.0. Biserica Sf. Nicolae Fig.1. Cl direa Mitropoliei Hotinului la B i Fig.2. Biserica Sf. Cuvioasa Paraschiva. Fig.3. Catedrala episcopal Sf. Împ ra i Constantin i Elena. Fig.4. Banca Ronâneasc. 22

18 23