FI ANALITIC DE EVIDEN

Transcrição

1 DOMENIUL: NUMISMATIC (NUM) FI ANALITIC DE EVIDEN Numismatica este disciplina auxiliar a Istoriei care se ocup cu istoricul monedelor, studiind evoluia acestora din punctul de vedere al formei, al gravurii, al baterii, al circulaiei etc. Întrucât numrul emisiunilor monetare i al celorlalte piese care aparin domeniului Numismatic este enorm, cu timpul s-au constituit mai multe subdomenii, dintre care cele mai importante sunt: Numismatica antic (Ex: greac, roman, geto-dacic), Numismatica bizantin, Numismatica medieval (Ex: central-european, transilvnean, german), Numismatica oriental (Ex: otoman), Numismatica modern i contemporan. Domeniul Numismatic cuprinde urmtoarele categorii: moned, bancnot, jeton, semn monetar, prob, machet, tan, schi, puculi, fiic, cas de bani, greutate de verificat monede, pond. Este recomandat ca fiecare obiect s aib fia proprie. În cazul emisiunilor monetare moderne i contemporane produse industrial, care se gsesc uneori în numr foarte mare în coleciile muzeale, dar nu numai, se pot întocmi fie colective. În acest situaie trebuie verificate cu atenie toate elementele de identificare, întrucât multe piese care par identice au fost btute în ani diferii, în ateliere diferite. În funcie de locul i momentul baterii, dou monede care par la prima vedere identice pot s aib un grad de raritate total diferit. Fiecare pies va fi individualizat prin date tehnice (pentru monede - ax, greutate, dimensiuni) i numr de inventar. Când spaiul oferit de fi nu este de ajuns se anexeaz acesteia o list suplimentar sau un tabel în care se completeaz datele necesare. Exemplu de anex pentru fia colectiv: Nr. inventar Ax Greutate Dimensiuni Observaii ,96 g 18x19 mm ,93 g 18x19,4 mm Perforat ,79 g 17,2x19,2 mm TIP FI Se va bifa csua corespunztoare tipului de fi, dup cum urmeaz: - dac se întocmete o fi colectiv, - dac se întocmete o fi individual. DEINTOR Câmp obligatoriu. Câmpul se completeaz cu numele întreg sau cu sigla instituiei culturale care deine bunul ce urmeaz a fi fiat, urmat de localitatea de reedin. COD DEINTOR Conine codul deintorului bunului cultural (muzeu, colecie aparinând cultelor, colecie colar, etc.), conform Listei de autoritate "Deintori", iniiat în 1980 i completat permanent de atunci la CIMEC. Codul de deintor unic la nivel naional a fost acordat pe unitate fizic distinct (sediu de muzeu, sediu de secie a unui muzeu), deci pe adres, pentru a permite indicarea cât mai precis a locaiei deintorului i, respectiv, a bunului fiat. Codul unui deintor se menine neschimbat, indiferent de modificrile de denumire, adres, subordonare administrativ aprute de-a lungul timpului, permiând identificarea deintorului.

2 Dac nu cunoatei codul de deintor, consultai lista de deintori, identificai deintorul dup jude, localitate, denumire, adres i preluai codul numeric al acestuia. Dac deintorul cutat nu exist în list, solicitai la CIMEC înscrierea deintorului în list i acordarea unui cod. Pentru obiectele aflate în custodie, se completeaz codul deintorului de la care este luat bunul în custodie. COD DE;IN<TOR: COD DE;IN<TOR: (pentru Muzeul Naional al Unirii Alba Iulia) (pentru Muzeul Municipiului Bucureti) NR. INVENTAR Câmpul conine numrul de inventar actual al piesei. Acesta poate fi o cifr, o combinaie de sigle i cifre, un numr cu subnumere etc. NR. INVENTAR: NR. INVENTAR: 1500 / 25 NR. INVENTAR: O NR. INVENTAR VECHI Câmpul conine numrul vechi din registrul de inventar transcris. Numrul de inventar vechi este necesar pentru a se stabili concordane între numrul de inventar actual i cel care a aprut în cataloage sau în publicaii mai vechi. COLECIE Câmpul se va completa cu denumirea coleciei din care face parte obiectul fiat (conform clasificrii coleciilor din muzeu) COLEC;IE: COLEC;IE: Numismatic Orghidan NR. INVENTAR COLECIE Câmpul conine numrul de inventar al coleciei din care face parte piesa (conform clasificrii coleciilor din muzeu). Este necesar din aceleai considerente ca în cazul NR. INVENTAR. CLASAT Câmpul conine informaii despre regimul de protecie al obiectului prevzut de Legea 182/2000 i conform Normelor de clasare. Se alege opiunea "clasat", în cazul în care obiectul a fost clasat în urma validrii propunerii de clasare, înaintat de deintor, de ctre Comisia Naional a Muzeelor i Coleciilor. Dac opiunea nu este valabil, câmpul nu se va completa. ORDIN NR. Câmpul consemneaz numrul ordinului de ministru prin care a fost validat propunerea de clasare a obiectului fiat. DATA Câmpul consemneaz data la care a fost validat propunerea de clasare a obiectului fiat. Informaia se completeaz în câmp dup formula: ZZ.LL.AAAA. POZIIA 2

3 Se va consemna numrul din lista anexat Ordinului de Ministru la care se regsete obiectul clasat. CATEGORIE OBIECT Se alege termenul corespunztor pentru obiectul fiat: moned, bancnot, jeton, semn monetar, prob, machet, tan, schi, puculi, fiic, cas de bani, greutate de verificat monede, pond. NUMR PIESE Conine o cifr care indic numrul total de piese identice pentru care este fcut fia, dac este colectiv. NOMINAL Conine denumirea monedei sau valoarea ei nominal. NOMINAL: NOMINAL: NOMINAL: NOMINAL: denar florin 10 lei ducat TEZAUR Cuprinde numele tezaurului, depozitului etc., din care face parte piesa, cel mai adesea numele localitii în care s-a fcut descoperirea. În funcie de situaie, denumirea localitii (a sitului arheologic) poate fi urmat de anul descoperirii, de un numr care s specifice despre al câtelea tezaur provenit din aceeai localitate este vorba, de numele strzii sau al cartierului unde a fost descoperit respectivul tezaur etc. TEZAUR/ANSAMBLU: TEZAUR/ANSAMBLU: TEZAUR/ANSAMBLU: TEZAUR/ANSAMBLU: TEZAUR/ANSAMBLU: TEZ. SADOVA TEZ. S<H<TENI/1900 TEZ. BUCUREFTI/STR. BAICULUI TEZ. CONSTAN;A/CARTIER TOMIS NORD TEZ. APULUM IV În cazul în care s-a schimbat numele localitii în care a fost descoperit un tezaur, este de preferat s se pstreze denumirea sub care el a intrat în circuitul tiinific. Dac se tie sigur c un lot de piese reprezint un tezaur sau o parte dintr-un tezaur, dar nu se cunoate exact proveniena, se completeaz denumirea zonei în care este posibil s fi fost descoperit (Ex: Tezaur Dobrogea) sau Tezaur neprecizat. Atunci când un lot de piese fr provenien cunoscut are o structur corespunztoare tezaurelor din perioada în care au circulat piesele respective se va completa: Tezaur? STAT EMITENT Conine numele statului care a emis piesa (imperiu, regat, cetate etc.). IMPERIUL ROMAN REGATUL MACEDONEAN UNGARIA HISTRIA 3

4 Pentru piesele romane republicane se completeaz: Roma (nu Republica roman sau Roma republican). Pentru monedele provinciale, btute în epoca roman imperial, aici se completeaz numele oraului care le-a emis. În cazul statelor care cuprind formaiuni autonome, se va indica i unitatea suveran. IMPERIUL ROMANO-GERMAN: BAVARIA IMPERIUL HABSBURGIC: UNGARIA IMPERIUL ROMAN: REGATUL THRACIEI Dac nu se poate specifica numele exact al statului emitent, se completeaz cu un termen ales convenional. pentru monedele dacice, indiferent de tip, în câmpul stat emitent se va completa: Dacia. În cazul imitaiilor, în acest câmp se trece numele statului care a emis tipul monetar imitat, urmat de punct i virgul i de precizarea imitaie (barbar, modern etc.). ROMA; IMITA;IE BARBAR<. Pentru emitenii medievali care pot aprea concomitent în mai multe state, se completeaz numele rii pentru care a fost emis moneda fiat. Dac nu poate fi stabilit statul emitent, se completeaz Neprecizat SUVERAN EMITENT Conine numele suveranului emitent (împrat, rege, magistrat etc). În acest câmp sunt completate numele i titulatura (dac este cazul) magistrailor care apar pe monedele romane republicane (nu în câmpul DIRECTOR/MAGISTRAT MONETAR). Se completeaz cu forma abreviat a numelui, aa cum apare în cataloagele consacrate, fr a se încerca reconstituirea lor. L. THORIVS BALBVS L. PAPI M. VOLTEI M. F Dac exist mai muli emiteni: Pentru epoca roman, în cazul membrilor familiei imperiale care au avut drept de a bate moned, se completeaz întâi numele împratului, dup care este trecut numele emitentului efectiv, însoit de titulatur (dac este cazul). SEPTIMIUS SEVERUS: CARACALLA CAESAR SEPTIMIUS SEVERUS: CARACALLA AUGUSTUS HADRIAN: SABINA AURELIAN: SEVERINA Pentru monedele comemorative se respect aceeai procedur. TIBERIUS: DIVUS AUGUSTUS TITUS: DIVUS AUGUSTUS ANTONINUS PIUS: DIVA FAUSTINA MARCUS AURELIUS: DIVUS ANTONINUS 4

5 Dac moneda este btut în numele a doi împrai sau în numele unui împrat i al unui membru al familiei imperiale (poate fi i o divinitate), se vor trece ambele nume legate prin conjuncia i. SEPTIMIUS SEVERUS FI IULIA DOMNA MACRINUS FI DIADUMENIAN GORDIAN III FI SERAPIS FILIP I FI OTACILLA SEVERA Coaugutii (bizantini) vor fi trecui împreun, numele lor fiind unite de conjuncia i, iar dac sunt mai muli, între nume se va pune virgul. La fel se trateaz numele suveranului i vasalului, când apar pe monedele medievale. CONSTANTIN VII FI ROMAN II ROMAN IV, EVDOCHIA, MIHAIL, CONSTANTIN FI ANDRONICOS IOAN III DUCAS-VATATZES FI IOAN COMNENOS-DUCAS- ANGELOS Dac nu se poate specifica numele exact al suveranului emitent, se completeaz cu un termen ales convenional (de obicei un termen consacrat în literatura de specialitate). pentru monedele dacice sau celtice, se va completa cu denumirea sub care este cunoscut tipul monetar respectiv (Tip Iannus, Tip Vârteju-Bucureti, Tip Biatec). Acelai lucru este valabil i pentru anumite emisiuni, cum ar fi cele btute dup moartea regilor macedoneni Filip II sau Alexandru cel Mare, care pstreaz reprezentrile folosite în timpul domniilor acestora. TIP FILIP II TIP ALEXANDRU CEL MARE TIP LISIMAH Dac nu poate fi stabilit suveranul emitent, se completeaz Neprecizat. Totui, dac exist anumite elemente dup care moneda s poat fi atribuit, chiar i relativ, se va meniona. NEPRECIZAT SEC. II-III NEPRECIZAT PRIMA JUM. SEC. I SEPTIMIUS SEVERUS? ATELIER În acest câmp se menioneaz numele atelierului, centrului, localitii, provinciei etc. în care a fost emis moneda, urmat eventual de sigla officinei monetare. Se indic numele antic cunoscut, indiferent de unitatea geografico-administrativ în care se încadreaz în prezent. În cazul în care nu se cunoate atelierul monetar unde a fost btut moneda, se va indica numele provinciei, zonei geografice unde se presupune c a fost btut sau caracterul monetriei, aa cum apare în cataloagele de specialitate. HISPANIA GALLIA CISALPIN< ASIA MIC< MONET<RIE ÎN MIFCARE Dac numele atelierului corespunde cu cel al statului emitent, atunci acesta se completeaz înc o dat. 5

6 Dac nu poate fi stabilit atelierul emitent, se completeaz Neprecizat. Totui, dac exist anumite elemente dup care moneda s poat fi încadrat cronologic i geografic, chiar i relativ, se va meniona. ATELIER PROVINCIAL ATELIER PROVINCIAL MOESIA INFERIOR-THRACIA ATELIER PROVINCIAL MOESIA INFERIOR Sigla officinei va fi trecut aa cum apare, indiferent dac este vorba despre litere din alfabetul latin sau despre cifre romane sau greceti. CONSTANTINOPOL; OFF. SISCIA; OFF. P ROMA; OFF. XII DIRECTOR/MAGISTRAT MONETAR Se completeaz cu numele conductorului monetriei, al magistratului monetar, vistiernicului etc., a crui monogram (nume, stem) apare pe pies. DIRECTOR/MAGISTRAT MONETAR: DIRECTOR/MAGISTRAT MONETAR: JOHANN FIRLEJ JAKOB ROKOSSOVSKI GRAVOR Se completeaz cu numele gravorului sau modelatorului care a realizat tanele (matriele) cu care a fost btut (turnat) piesa. GRAVOR: GRAVOR: KULLRICH A. MICHAUX NUMR I SERIE Se completeaz în special pentru bancnote, dar i pentru probe sau alte piese care prezint numr i (sau) serie. NUM<R FI SERIE: 021B DATARE (text) Conine datarea piesei, exprimat liber. Prin datare se înelege anul (uneori chiar ziua i luna) de batere. În cazul în care nu se cunoate anul de batere, se indic cel mai strâns interval cronologic posibil. DATARE: a doua jumtate a secolului al XVI-lea DATARE: DATARE: circa a. Chr. AN DE ÎNCEPUT Câmpul a fost adugat în vederea unei viitoare selecii pentru o precizare mai exact a intervalului temporar al originii unui obiect de muzeu. Câmp care precizeaz anul de început al perioadei în care se presupune c a fost emis piesa, atunci când nu cunoatem datarea exact. 6

7 DATARE: primul sfert al secolului II p.chr. AN ÎNCEPUT: 101 Tot în acest câmp, prin convenie, s-a stabilit c se transcrie i anul înscris pe pies (datarea exact), pentru a uura cutarea pieselor datate care au un criteriu de selecie Datarea. În cazul pieselor emise înainte de anul 1 al erei cretine se trece întâi - lipit de prima cifr. DATARE: a. Chr. AN ÎNCEPUT: -336 AN DE SFÂRIT Câmpul a fost adugat în vederea unei viitoare selecii pentru o precizare mai exact a intervalului temporar al originii unui obiect de muzeu. Câmp care precizeaz anul de sfârit al perioadei în care se presupune c a fost emis piesa, atunci când nu cunoatem datarea exact. DATARE: primul sfert al secolului II p.chr. AN ÎNCEPUT: 101 AN SFÂRFIT: 125 În cazul pieselor emise înainte de anul 1 al erei cretine se trece întâi - lipit de prima cifr. DATARE: a. Chr. AN SFÂRFIT: -323 MATERIAL Conine materialul din care este realizat piesa. În caz c nu se cunoate, se dau totui nite indicaii (culoare etc.) MATERIAL: MATERIAL: MATERIAL: AV Metal alb Metal comun TITLU Se completeaz în cazul pieselor de metal preios, în miimi, dar numai pe baza unui buletin de analiz întocmit serios. Pentru multe emisiuni moderne, produse industrial, titlul este specificat în cataloagele folosite la identificare i poate fi preluate de aici. TITLU: 925 TEHNIC Pentru monede se indic tehnica numai în cazurile în care aceasta este neobinuit. TEHNIC<: turnare GREUTATE Conine greutatea piesei în grame, menionându-se i primele dou zecimale. 7

8 GREUTATE: 2,35 DIAMETRU Diametrul piesei, în milimetri, cu o zecimal. Dac piesa nu este perfect rotund se indic dou diametre, cel mai mic i cel mai mare. DIAMETRU: 16,3x19,5 Tot în acest câmp se completeaz eventualele dimensiuni (lungime, lime) pentru bancnote sau chiar pentru unele monede. AV / RV (AX) Conine poziia aversului fa de revers, exprimat în valori numerice, conform sensului acelor de ceasornic, de la 1 la 12. AV / RV: 6 LIMBA INSCRIPIEI (LEGENDEI) Câmpul conine informaii privind prezena sau absena unei inscripii. Prin "inscripie" se înelege orice ir de caractere care conine o informaie. Se exclud (nu vor fi considerate "inscripii") datrile izolate - care vor fi semnalate în cadrul câmpului "datare"- precum i orice mrci de monetar, monograme etc. Dac exist inscripii, se trece denumirea limbii (limbilor) în care este scris inscripia. MARC Conine informaii despre eventualele intervenii suferite de pies dup emitere. MARC<: MARC<: Contramarc Surfrapat OBSERVAII În acest câmp se face descrierea contramrcii, se menioneaz peste ce fel de emisiune a fost btut piesa fiat sau se dau informaii despre eventualele utilizri secundare etc. LOC DE DESCOPERIRE: JUDE Câmpul conine denumirea judeului/districtului de unde provine piesa, în cazul în care aceasta este cunoscut. LOCALITATE Conine denumirea localitii (satului sau oraului) în care a fost descoperit piesa, în cazul în care aceasta este cunoscut. COMUN Câmpul conine denumirea comunei de unde provine piesa, în cazul în care aceasta este cunoscut. 8

9 PUNCT / ADRES Conine denumirea punctului în care s-a descoperit piesa, în cazul în care aceasta este cunoscut. REPER Conine alte elemente de identificare a locului în care s-a descoperit piesa. AR / ZON Conine numele actual al rii sau zonei în care a fost descoperit piesa. ;AR< / ZON<: ;AR< / ZON<: ROMÂNIA BULGARIA PROVINCIE / REGIUNE Cuprinde denumirea provinciei istorice pe teritoriul creia a fost descoperit piesa. PROVINCIE / REGIUNE: PROVINCIE / REGIUNE: DOBROGEA TRANSILVANIA COD SIT Cuprinde codul sitului în care a fost descoperit piesa, conform Repertoriului Arheologic Naional. COD SIT: COD SIT: COD ANSAMBLU Cuprinde codul ansamblului în care a fost descoperit Arheologic Naional. piesa, conform Repertoriului COD ANSAMBLU: COD ANSAMBLU: COD COMPLEX Cuprinde sigla complexului în care a fost descoperit piesa. COD COMPLEX: CPL 1 COD COMPLEX: M 123 COD CONSTRUCIE Cuprinde codul construciei (monument istoric, rezervaie arhitectonic, cas memorial) în care a fost descoperit piesa. COD CONSTRUC;IE: COD CONSTRUC;IE: 40B B0998 9

10 CONDIIILE DESCOPERIRII Conine informaii referitoare la condiiile în care a fost descoperit piesa: sptur sistematic, sondaj perieghez (cercetare de suprafa) descoperire întâmpltoare necunoscute CONDI;IILE DESCOPERIRII: descoperire întâmpltoare DESCOPERIT DE Câmpul conine numele descoperitorului. DESCOPERITOR: GHEORGHE IONESCU DATA DESCOPERIRII Câmpul se va completa cu data la care a fost descoperit piesa. Dac nu se cunoate data precis, se va completa anul sau intervalul de ani cel mai probabil. DATA DESCOPERIRII: DATA DESCOPERIRII: perioada interbelic DATA DESCOPERIRII: COORDONATE TOPO-STRATIGRAFICE Conine coordonatele topo-stratigrafice ale obiectelor descoperite în spturi arheologice; se completeaz cu urmtoarele sigle: S: = seciune CAS: = caset C: = carou P: = profil GR: = groap M: = mormânt T: = tumul L: = locuin de suprafa B: = bordei V: = vatr TER: = teras în urmtoarea ordine: - seciune - carou, mormânt, tumul, locuin, caset, etc. - adâncime, exprimat în centimetri (unitatea de msur nu se mai completeaz), valoarea adâncimii fiind precedat de semnul minus ("-"); - alte meniuni privitoare la nivel, context, poziie fa de punctele cardinale sau de repere fixe etc. Punctele cardinale se indic prin urmtoarele sigle, completate dup valoarea reperului: E = est SE = sud-est V = vest SV = sud-vest N = nord NE = nord-est S = sud NV = nord-vest ST = stânga DR = dreapta COORDONATE TOPO-STRATIGRAFICE: S:II;C:4;-85 (seciune; carou; 10

11 adâncime) COORDONATE TOPO-STRATIGRAFICE: S:IV;P:SV;-30 (seciune; profil; adâncime) COORDONATE TOPO-STRATIGRAFICE: M:12/1973;-40; LÂNG< UM<R DR (mormânt; adâncime; context) LEGEND AVERS Conine transcrierea legendei aversului. Întreruperile se marcheaz prin liniu, iar prile ilizibile din legend se marcheaz cu. Legendele monedelor orientale se translitereaz. DESCRIERE AVERS Conine descrierea imaginii de pe avers, urmând cataloagele consacrate pentru fiecare categorie de monede. LEGEND REVERS Conine transcrierea legendei reversului. Întreruperile se marcheaz prin liniu, iar prile ilizibile din legend se marcheaz cu. Legendele monedelor orientale se translitereaz. DESCRIERE REVERS Conine descrierea imaginii de pe revers, urmând cataloagele consacrate pentru fiecare categorie de monede. DESCRIERE EXERG Conine descrierea sau transcrierea elementelor din exerg. DESCRIERE EXERG<: DESCRIERE EXERG<: CON OB XXI S ELEMENTE ÎN CÂMP Aici se menioneaz eventualele elemente (monograme, sigle etc.) din câmp, în ordinea: câmp stânga, centru câmp, câmp dreapta. ELEMENTE ÎN CÂMP: ELEMENTE ÎN CÂMP: stea în câmp, stânga cunun în câmp, dreapta MUCHIE Conine referiri la felul muchiei (neted, rotunjit, zimat etc.), transcrierea unei eventuale inscripii etc. CUVINTE CHEIE Cuprinde informaii referitoare la motive iconografice si decorative, la subiect, funcionalitate. MOD DEINERE Se bifeaz ptratul corespunztor felului în care bunul cultural a ajuns la deintorul su actual (achiziie, donaie, transfer, cercetare, custodie, etc.). PROPRIETARI ANTERIORI Conine numele i prenumele proprietarilor anteriori. 11

12 PROPRIETARI ANTERIORI: PERICLE PAPAHAGI DATA INTRRII Conine data intrrii bunului cultural în posesia deintorului respectiv sau data achiziionrii obiectului; Se completeaz sub forma: ZZ/LL/AAAA. DATA INTR<RII: DATA INTR<RII: perioada interbelic DATA INTR<RII: PRE ACHIZIIE Conine (numai pentru bunurile dobândite prin achiziie) preul la care a fost achiziionat bunul fiat, exprimat în lei. PRE; ACHIZI;IE: lei VALOARE NOMINAL Conine valoarea nominal a bunului cultural, estimat conform criteriilor stabilite de Ministerul Culturii. LOC DE PSTRARE Se menioneaz locul de pstrare al piesei. Pentru expunere permanent: expoziia, sala vitrina. Pentru depozit: depozitul, dulapul, eventual raftul i cutia. LOC P<STRARE: Cabinetul Numismatic, V. 12 STARE CONSERVARE Conine menionarea strii de conservare a piesei în momentul firii. BUN DE EXPUS Acest câmp a fost prevzut pentru a facilita alegerea pieselor care pot face parte dintr-o expoziie sau alta, deoarece simpla consemnare a strii de conservare în câmpul respectiv (bun, foarte bun) nu sugereaz destul de explicit dac obiectul respectiv poate fi selectat pentru expunere. Un obiect poate fi bun în sensul strii fizice (adic nu este rupt, gurit sau are integritate fizic, îns nu servete temei expoziiei din diferite motive De aceea marcarea sau nemarcarea câmpului trebuie s se fac inând cont de necesitate semnalrii strii de expunere. FI CONSERVARE / RESTAURARE Conine numrul fiei de restaurare/conservare, numr care trimite la o alt baz de date, detaliat, în care obiectului fiat de noi este privit din punct de vedere al conservrii sau restaurrii menionându-se în detaliu operaiile (i substanele) prin care a trecut precum i datele la care acestea au avut loc. FOTO Conine numrul fotografiei care reprezint obiectul fiat. 12

13 DIAP. Conine numrul diapozitivului obiectului. CLIEU Conine numrul clieului care reprezint obiectul fiat DESEN Conine numrul desenului obiectului fiat. SCHI Conine numrul schiei obiectului fiat. DIGITAL Conine numrul fotografiei digitale care reprezint obiectul fiat. VIDEO Conine numrul casetei video care conine obiectul fiat. BIBLIOGRAFIE Conine fia bibliografic a lucrrii în care este publicat piesa, cu indicarea paginii i eventual a numrului sub care aceasta se regsete. Pentru piesele nepublicate, în acest câmp se completeaz: inedit CATALOG Conine trimiterea la un catalog de referin, folosit la identificarea piesei. Pentru categoriile de monede pentru care exist cataloage consacrate, se indic sigla catalogului sau numele autorului, volumul, pagina i numrul sub care este înregistrat tipul respectiv. Trimiterea se face la tipul de revers corespunztor, iar dac moneda fiat nu corespunde perfect cu descrierea din catalog, se va trimite la tipul cel mai apropiat, specificându-se în continuare în ce const varianta. Pentru piesele care reprezint variante la tipurile publicate, dup trimiterea la catalog se va specifica var. av. sau var. rv. i în ce const varianta. CATALOG: RIC, II, p. 325, nr. 147, var. av. cap laureat spre dreapta. Pentru piesele inedite, în acest câmp se completeaz: inedit În cazul emisiunilor hibride, se completeaz hibrid i se trimite la dou numere din catalog. CATALOG: hibrid, BMC, III, p. 123, nr. 76 (av) / p. 150, nr. 200 (rv.) În cazul monedelor pentru care nu exist sau nu sunt accesibile cataloage consacrate dup care s se poat face determinarea lor, acest câmp nu se completeaz. ACHIZIIONAT 13

14 În cazul în care obiectul a fost achiziionat, se va completa numele i prenumele celui care l-a achiziionat. DATA În cazul în care obiectul a fost achiziionat, se va trece data la care a avut loc achiziia, sub forma ZZ/LL/AAAA. ÎNTOCMIT Conine numele i prenumele celui care a întocmit fia. DATA Conine data întocmirii fiei. Se completeaz sub forma ZZ/LL/AAAA. EXPERTIZAT / VERIFICAT Conine numele i prenumele celui care a verificat fia sau a expertizat obiectul în vederea clasrii lui în Tezaur. DATA Conine data verificrii sau a expertizei. Se completeaz sub forma ZZ/LL/AAAA. 14