MEDIU Consulting 2013

Transcrição

1 SCHELA WIND Beneficiar: S.C. EDF WIND FARM S.R.L. S.C. PEF WIND S.R.L. S.C. WIND INDUSTRY S.R.L. Construire parcuri eoliene formate din 7 turbine a cate 3 MW fiecare; drumuri de acces; platforme macara; organizare de santier; racord electric aferent, aflate in extravilanul comunei Foltesti Elaborat de: MEDIU Consulting 2013 MEDIU Consulting 1

2 RIM Parcuri eoliene Foltesti judeţul Galaţi Raport privind Impactul asupra Mediului Construire parcuri eoliene formate din 7 turbine a cate 3 MW fiecare; drumuri de acces; platforme macara; organizare de santier; racord electric aferent, aflate in extravilanul comunei Foltesti Beneficiar: S.C. EDF WIND FARM S.R.L. S.C. PEF WIND S.R.L. S.C. WIND INDUSTRY S.R.L. Elaborator: SC MEDIU Consulting SRL, Galaţi 2013 MEDIU Consulting 2

3 RIM Parcuri eoliene Foltesti judeţul Galaţi Raport privind Impactul asupra Mediului Construire parc eolian format din 3 turbine a cate 3 MW fiecare; drumuri de acces; platforme macara; organizare de santier; racord electric aferent, aflat in extravilanul comunei Foltesti 1. INFORMAŢII GENERALE 1.1 Informaţii despre titularul proiectului: S.C. EDF WIND FARM S.R.L. S.C. PEF WIND S.R.L. S.C. WIND INDUSTRY S.R.L. Sediul social : S.C. E.D.F. WIND FARM S.R.L, cu sediul in Galati str Movilei nr 33 S.C.WIND INDUSTRY S.R.L, cu sediul in.galati str Alea Meteo nr 12 S.C. P.E.F WIND S.R.L, cu sediul in.galati str Traian nr Informaţii despre autorul atestat al studiului de evaluare a impactului asupra mediului şi al raportului la acest studiu SC MEDIU Consulting SRL Galaţi, cu sediul în Galaţi, strada Alexandru Ioan Cuza nr. 19, telefon/fax: , mediu_consulting@mediuconsulting.ro a realizat acest studiu în baza certificatului de înregistrare emis de Ministerul Mediului şi Pădurilor, regăsindu-se în registrul naţional al elaboratorilor de studii pentru protecţia mediului la poziţia 90 respectiv 134, reprezentata prin Rodion Amzu având funcţia de Director General. 1.3 Denumirea proiectului 1. Construire parc eolian format dintr-o turbina de 3 MW; drumuri de acces; platforme macara; organizare de şantier; racord electric aferent, aflat în extravilanul comunei Folteşti, T.76, P.2, Lot 1- nr. cadastral 1463, suprafaţa de mp SC PEF WIND SRL; 2. Construire parc eolian format din 3 turbine a cate 3 MW fiecare; drumuri de acces; platforme macara; organizare de şantier; racord electric aferent, aflat în extravilanul comunei MEDIU Consulting 3

4 RIM Parcuri eoliene Foltesti judeţul Galaţi Folteşti, T.78, P.1, Lot 1- nr. cadastral , T.78, P.1, Lot 2 - nr. cadastral , şi T.78, P.1, Lot 3- nr. cadastral , suprafaţa de mp SC WIND INDUSTRY SRL; 3. Construire parc eolian format din 3 turbine a cate 3 MW fiecare; drumuri de acces; platforme macara; organizare de şantier; racord electric aferent, aflat în extravilanul comunei Folteşti, T.76, P.2, Lot 1/2 - nr. cadastral , şi T.76, P.2, Lot 1/3 - nr. cadastral , suprafaţa de ,00 mp SC E.D.F. WIND FARM SRL. Scopul raportului privind impactul asupra mediului Studierea impactului activităţilor care se vor desfăşura, va evidenţia posibilele surse de poluare şi efectele pe care le pot determina, pe baza cărora se va menţiona necesitatea de a fi luate măsuri care să contracareze eventualele efecte negative. Analiza activităţilor şi a contextului în care acestea se desfăşoară permite identificarea şi estimarea efectelor pe care le determină, efecte pe baza cărora se vor menţiona măsurile care le contracarează pe cele negative. Studiul privind impactul asupra mediului stabileşte efectele, ce vor rezulta din impactul activităţii care urmează a fi desfăşurată în parcului eolian din zona Foltesti, asupra mediului, precum şi asupra factorului social şi economic. Obiectivele Studiului privind impactul asupra mediului au în vedere stabilirea următoarelor propuneri: modificări posibile pozitive sau negative, ce pot interveni în calitatea factorilor de mediu prin desfăşurarea activităţii; nivelul de afectare a factorilor de mediu şi a sănătăţii populaţiei şi al riscului declanşării unor accidente sau avarii cu impact major asupra mediului; modul de încadrare în reglementările legale în vigoare privind protecţia mediului; măsuri ce pot fi luate pentru a se asigura protecţia mediului. Obiectivul de investiţii se încadrează conform Hotărârii Guvernului nr. 445/2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului) în anexa 2 lista proiectelor pentru care trebuie stabilită necesitatea efectuării evaluării impactului asupra mediului punctul 3. Industria energetică, litera i) instalaţii destinate producerii de energie prin exploatarea energiei eoliene (parcuri eoliene). Raportul privind impactul asupra mediului, face parte din documentaţia procedurii de obţinere a acordului de mediu şi a fost solicitat de Agenţia Pentru Protecţia Mediului Galaţi în conformitate cu Ordinul MAPM nr. 135/2010 privind aprobarea metodologiei de aplicare a evaluării impactului asupra mediului pentru proiecte publice şi private. MEDIU Consulting 4

5 RIM Parcuri eoliene Foltesti judeţul Galaţi 1.4. Descrierea proiectului şi descrierea etapelor acestuia Necesitatea realizării proiectului analizat, are ca rezultat dezvoltarea de surse alternative de energie din surse regenerabile, ca răspuns la creşterea consumului de energie ca urmare a dezvoltării economice şi demografice mondiale, a necesităţii de a reduce poluarea şi în perspectiva epuizării resurselor de combustibili fosili( petrol, gaze, cărbune). Importanţa obiectivelor de investiţii analizate este dată nu numai de energia electrică produsă, care reprezintă un element de securitate naţională, cât şi de contribuţia suplimentară pe linia a trei direcţii de interes deosebit la nivel mondial: combaterea schimbărilor climatice; reducerea consumului de combustibili fosili; promovarea de tehnologii nepoluante. Lucrările efectuate în cadrul proiectului au vizat în principal: evaluarea oportunităţii dezvoltării unor tehnologii pentru obţinerea de energie din surse regenerabile; evaluarea potenţialului local al surselor regenerabile; proces de obţinere energiei electrice utilizând potenţialul eolian al zonei; diseminarea informaţiilor rezultate din studiile efectuate în cadrul proiectului. Investiţia propusă are ca finalitate valorificarea energiei vântului din zona dealurilor Moldovei prin montarea unui număr de 7 turbine eoliene de ultimă generaţie, de maxim 3 MW fiecare, durata de funcţionare estimată este de 40 de ani, (cu o retehnologizare după 20 de ani) valorificând un potenţial natural remarcabil al zonei energia eoliană. Proiectul se realizează în scopul producerii şi furnizării de energie regenerabilă şi atingerii ţintelor naţionale privind producţia de energie electrică din surse regenerabile, a stimulării realizării investiţiilor privind protecţia mediului şi asigurarea securităţii energetice a României. Zona destinată implementării proiectului s-a stabilit în urma studiilor potenţialului eolian existent (regularitatea fluxurilor de aer şi condiţiile optime de viteză a vântului), fiind desemnată ca propice dezvoltării unor proiecte (parcuri eoliene) de producere a energiei din surse regenerabile. Amplasamentul proiectelor are urmatoarea pozitionare si compozitie : comuna Folteşti o T.76, P.2, Lot 1- nr. cadastral 1463; MEDIU Consulting 5

6 RIM Parcuri eoliene Foltesti judeţul Galaţi o T.76, P.2, Lot 1/2 - nr. cadastral , şi T.76, P.2, Lot 1/3 - nr. cadastral ; o T.78, P.1, Lot 2 - nr. cadastral , şi T.78, P.1, Lot 3 - nr. cadastral , şi are în componenţă terenuri arabile, suprafaţa totală a terenului este de mp; suprafaţă platforme 7 buc x 1100 mp = 7700 mp; drumurile modernizate sunt de lungime = 4922 m, suprafaţă mp; o De 269 = x 5,00 = mp o De 275 = x 5,00 = mp o De 276 = 930 x 5,00 = mp drumurile de acces:lungime = 3060 m, suprafaţă mp; o EDF WIND FARM = mp o PEF WIND = mp o WIND INDUSTRY = mp suprafaţă fundaţie peste cota 0,00 este de 13 mp (diametru 4,2 m); suprafeţe fundaţii 7 x 13 mp = 91 mp; traseu LES = m x 0,5 m = mp; Lungimile traseelor parcurse de LES sunt: in incinta până la staţia ridicătoare 5475,90 m; de la staţia ridicătoare la staţia Frumuşiţa = 7,39 km; de la staţia Frumuşiţa la Ijdileni = 2,03 km; de la Ijdileni la staţia Vânători = 11,3 km. organizare de şantier = 1000 mp. statie de transformare = 2800 mp Suprafeţe definitive: fundaţii (peste cota zero) = 91 mp. (7 buc. x 13 mp); suprafaţă platforme 7 buc x 1100 mp = 7700 mp; statie de transformare = 2800 mp drumurile de acces sunt de lungime = 3060 m, suprafaţă mp; Suprafeţe temporare: suprafeţe fundaţii 7 x 214 mp = 1498 mp; şanţuri pentru LES (lăţime 0,5 m) = 2738 mp in incinta parcului MEDIU Consulting 6

7 RIM Parcuri eoliene Foltesti judeţul Galaţi şanţuri pentru LES (lăţime 0,5 m) = mp catre statii de transformare - se va realiza prin alt proiect organizare de şantier = 1000 mp. Turbinele eoliene din ansamblul eolian din zona analizată sunt montate respectând o anumită dispunere în teren. Această dispunere urmăreşte obţinerea unui randament aerodinamic atât pentru fiecare turbină în parte cât şi pentru ansamblul eolian. Aceasta ţine cont de panta terenului şi direcţia principală a vântului pe parcursul unui an calendaristic. În vederea modelării câmpului eolian din arealul de interes şi pentru evaluarea performanţelor energetice ale proiectului, beneficiarul a efectuat măsurători în zona analizată. Durata maximă anuală de funcţionare este determinată de viteza şi intensitatea vântului şi este estimată la cca zile reprezentând circa ore funcţionare echivalentă la capacitatea nominală a turbinelor, pentru viteze ale vântului de 4 25 m/s, perioada specificată se regăseşte mai ales în perioada rece a anului (lunile noiembrie aprilie) care vor fi vârf de producţie Amplasamentul propus realizării proiectului analizat, include organizare de şantier, lucrări de modernizare atât a drumurilor de exploatare existente cât şi crearea drumurilor de acces din drumurile de exploatare spre turbina eoliană, realizarea platformelor tehnologice, realizarea fundaţiilor, montarea turbinelor eoliene) compus din 7 turbine eoliene se desfăşoară pe o suprafaţă totală de 9 ha. Amplasamentul destinat realizării proiectului analizat este situat în extravilanul comunei Foltesti,localizate în judeţul Galaţi. Zonele de activitate folosite la construcţia parcului eolian sunt: - zona de asamblare (assembly area): zona de depozitare a nacelei şi de asamblare a rotorului înainte de montare; - drumuri interioare (site roads); - drumuri de acces (access roads) - zona de depozitare (storage area) a componentelor turbinelor şi a echipamentelor; - zona de construcţie (construction area); - zona de instalare (installation area). Transportul în siguranţă al componentelor turbinelor necesită amenajarea drumurilor existente, precum şi construcţia unor drumuri noi în interiorul amplasamentului, astfel încât să poată susţine traficul greu. Alegerea tehnologiei corespunzătoare pentru drumurile de acces depinde de MEDIU Consulting 7

8 RIM Parcuri eoliene Foltesti judeţul Galaţi caracteristicile solului de pe amplasamentul parcului eolian. Tehnologia generală de realizare a drumurilor constă în : - îndepărtarea primelor straturi de sol moale, până se ajunge la un strat compact; - stratul inferior al drumurilor şi platformei pentru macara va fi realizat din pietriş (diametrul maxim 60 mm; grosimea stratului 0.35 m) aşezat pe un strat de nisip compactat (aproximativ 0.30 m); - compactarea straturilor de piatră. Dimensiunile, pantele maxime şi razele de curbură admisibile ale drumurilor vor trebui să corespundă cerinţelor de transport în siguranţă al obiectelor de mari dimensiuni, conform indicaţiilor firmei producătoare a turbinelor. Principalele obiecte de investiţie şi justificarea necesitaţii acestora sunt prezentate în tabelul nr. 1 Nr. Crt. Denumire obiect de investiţie Destinaţie 1 Organizare şantier Asigurare platformă operaţională pe perioada implementării proiectului. Consolidare fundaţie drum exploatare 2 Modernizare drumuri existent pentru a întruni condiţiile de exploatare transport solicitate de furnizorii de turbine eoliene. 3 Drumuri interioare Creare infrastructură pentru acces auto la fiecare turbină eoliană din parcul eolian 4 Desfăşurarea activităţilor de montaj Platforme tehnologice turbină, mentenanţă şi scoatere din funcţiune. 5 Turbine eoliene Producere energie electrică 6 Reţele electrice parc* Racordarea turbinelor eoliene la transformatorul 110 kv/mt, poziţionat în interiorul parcului eolian, iar descărcarea energiei produse se va realiza printr-un LES la statia de transformare 110/6kV SRP1 Vanatori. Reţea transmisie date prin fibră optică. Etapele propuse în realizarea proiectului sunt desfăşurate cronologic astfel: MEDIU Consulting 8

9 RIM Parcuri eoliene Foltesti judeţul Galaţi Tabelul nr. 2 Planul de execuţie aferent parcului eolian va cuprinde categoriile de lucrări specifice etapei Nr crt Etapa 1 Construcţie 2 Punere în funcţiune 3 Exploatare 4 Dezafectare de execuţie, punere în funcţiune, exploatare, mentenanţă şi dezafectare Categoria de lucrări - predare amplasament; - realizarea/modernizarea cailor de acces existente sau nou create; - executare şi recepţie lucrări de infrastructură; - executarea şi recepţia lucrărilor de fundaţii şi construcţii de rezistenţă; - amenajări exterioare în jurul turbinelor; - montarea turbinelor eoliene; recepţie la terminarea lucrărilor; - readucerea la starea iniţială a terenurilor ocupate temporar. - teste şi reglaje împreună cu operatorul de distribuţie. - operare; - mentenanţă preventivă; - mentenanţă corectivă. - recuperare componente; - selectare materiale; - valorificare materiale; - aducerea la starea iniţială a terenurilor ocupate de turbine şi drumuri de exploatare. Perioada de execuţie Conform graficului fizic de construire a parcului eolian De la punerea în funcţiune până la dezafectarea parcului eolian După scoaterea din funcţiune a parcului eolian Durata lucrării 16 luni din momentul predării amplasame ntului 1 lună de la montarea turbinelor eoliene Monitorizare on-line Conform graficului de dezafectare a parcului eolian Documente, referinţe Proiect faza PT+CS+DE; Planul calităţii aprobat de IC; Instrucţiuni de montaj ale furnizorului de centrale eoliene; Conform specificaţiilor furnizorului Conform manualelor de întreţinere Conform manualelor de reparaţii Conform proiectului de desfiinţare a parcului eolian Etapele propuse în realizarea proiectului sunt : Etapa I Realizarea organizării de şantier; Etapa II - Realizarea drumurilor de acces către parcul eolian de la drumul de exploatare; Etapa III Realizarea fundaţiilor, a platformelor de operare şi asamblarea turbinelor eoliene; Etapa IV Construirea reţelei de descărcare a energiei produse de parcul eolian la staţia de transformare Smârdan; Etapa a V - a Funcţionare: probe tehnologice si punerea în funcţiune a proiectelor. management şi întreţinere. MEDIU Consulting 9

10 RIM Parcuri eoliene Foltesti judeţul Galaţi Turbinele eoliene care vor fi instalate în cadrul Parcului Eolian au principiu de funcţionare similar cu cel al morilor de vânt, rotorul acestora fiind prevăzut cu trei pale. Energia obţinută astfel, poate fi gestionată în mai multe moduri cum ar fi: stocată în acumulatori, fie este distribuită prin intermediul unei reţele electrice, fie sunt alimentate sarcini izolate. Etapa I. - Realizarea organizării de şantier Deoarece lucrările pentru realizarea parcului eolian ca atare, realizarea racordului aferent şi a drumurilor de acces sunt părţi ale aceleaşi investiţii, va fi necesară o singură organizare de şantier pe amplasamentul destinat parcului, iar lucrările de organizare ce se vor desfăşura vor cuprinde: construcţii, utilaje şi echipamente ale antreprenorului care să-i permită satisfacerea obligaţiilor de execuţie şi calitate precum şi cele privind controlul execuţiei; asigurarea tuturor materialelor, instalaţiilor şi dispozitivelor, sistemelor de control necesare execuţiei în conformitate cu prevederile din proiect şi normativele în vigoare. În cadrul organizării de şantier lucrările identificate se referă la: stabilirea baracamentelor; modul de desfăşurare a circulaţiei pe durata de execuţie a lucrărilor; modul de depozitare al materialelor folosite; numărul de utilaje de construcţie necesar; instruirea personalului angrenat în realizarea lucrărilor. Lucrările de construcţii/montaj se vor derula după marcarea şi delimitarea pe teren a amplasamentului lucrării, în conformitate cu etapele de execuţie şi cu planurile de situaţie executate de proiectant. Organizarea de şantier va avea o suprafaţă de circa 1000 mp (situata în zona de sud a perimetrului langa turbina pacului PEF WIND) va cuprinde 1 container cu suprafaţă de 25 x 9 = 225 mp (birou, dormitor, grup sanitar, dus) pentru antreprenor general şi subcontractori, platforma de depozitare (500 mp) şi parcarea auto. În faza preliminară lucrărilor de construcţie fundaţii şi montaj a turbinelor eoliene, este necesară realizarea unei zone de depozitare cu suprafaţa de 500 mp, în zona OS a parcului eolian, astfel încât să faciliteze accesul rapid la punctele de lucru, aceasta zonă va depozita materiale şi va avea în apropiere şi o zonă de parcare pentru utilajele ce deservesc organizarea de şantier (pentru circa 20 autovehicule). Mai mult, zonele în care se lucrează vor fi împrejmuite corespunzător pentru a se evita accesul direct al persoanele străine pe şantier. MEDIU Consulting 10

11 RIM Parcuri eoliene Foltesti judeţul Galaţi Împrejmuirea poate fi realizată cu stâlpi metalici verticali înfipţi în teren pentru a garanta o perfectă stabilitate la acţiunea vântului cu bare dispuse orizontal, sau împrejmuire metalică semnalizată cu benzi colorate şi reflectorizante. Figura nr. 1 Plan detaliu Parc Eolian MEDIU Consulting 11

12 SCHELA WIND Etapa II - Realizarea drumurilor de acces Drumurile de acces din cadrul parcului eolian sunt drumuri permanente utilizate în perioada construcţiei parcului eolian pentru transportul echipamentelor şi materialelor, şi apoi după finalizarea parcului eolian pentru operaţiuni de întreţinere, reparaţii şi acces al vehiculelor la turbine. Deşi utilizarea acestor drumuri de acces este relativ redusă în timpul funcţionării, drumurile sunt proiectate să reziste la utilizări extreme, datorate gabaritelor mari ale camioanelor de transport materiale şi echipamente precum şi a utilajelor ce vor opera pe amplasament. La proiectarea, execuţia şi intervenţiile asupra drumului se va ţine seama de categoriile funcţionale ale acestora, de traficul rutier, de siguranţa circulaţiei, de normele tehnice, de factorii economici, sociali şi de apărare, de utilizarea raţionala a drumurilor, de conservarea si protecţia mediului şi de planurile de urbanism şi amenajarea teritoriului, aprobate, potrivit legii. În cazul drumurilor consolidate/modernizate acestea se vor executa strict pe traseul drumurilor actuale de exploatare, consolidarea drumurilor rămânând în dotarea domeniului public al comunei Foltesti. Tipurile de camioane utilizate pentru transportul componentelor turbinelor eoliene vor avea fiecare caracteristici specifice de încărcare şi de întoarcere (viraj), iar la proiectarea căilor de acces se vor lua în consideraţie condiţiile cele mai defavorabile pentru accesul acestora pe amplasament. Urmatoarele principii trebuie urmate: lăţimea minima a drumurilor 5 m; panta maximă a razei de curbură, în cazul drumurilor cu nivelul superior din balast şi pantă simplă, 2º; dacă profilul transversal al drumului este convex (pantă dublă), panta maximă a razei de curbura este 3º; variatia pantelor trebuie să pastreze raportul 1:2; Pe intreaga perioadă de viaţă a turbinei trebuie asigurat accesul macaralelor şi a utilajelor de transport pentru service sau reparaţii. Drumurile, podurile, etc. trebuie proiectate şi construite în aşa fel încât să poată fi utilizate de maşinile cu gabarit depasit cu o încarcatură pe osie de 12 t (pentru 2 sau mai multe turbine:15 t) şi o greutate maximă pe unitatea de transport de 140 t. Stratul inferior al drumurilor şi platformei pentru macara va fi realizat din prietris (diametrul maxim 60 mm; grosimea stratului 0.35 m) aşezat pe un strat de nisip compactat (aproximativ 0.30 m). MEDIU Consulting 12

13 RIM Parcuri eoliene Foltesti judeţul Galaţi Drumurile de acces sunt conectate pe de o parte drumurilor de exploatare şi pe de altă parte la platformele de operare a macaralelor. Drumurile modernizate sunt de lungime = 4922 m, suprafaţă mp; o De 269 = x 5,00 = mp o De 275 = x 5,00 = mp o De 276 = 930 x 5,00 = mp Drumurile de acces:lungime = 3060 m, suprafaţă mp; o EDF WIND FARM = mp o PEF WIND = mp o WIND INDUSTRY = mp Drumurile de acces încep la ieşirea de pe drumurile publice utilizate pentru transport. Viteza maximă pe toate drumurile ce conduc la locaţia unde vor fi instalate turbinele este de 5-10 km/h, din motive de siguranţă, sănatate şi pentru evitarea angrenării de praf sau mizerie. Daca vehiculele nu pot executa manevra de întoarcere pe şantier, atunci drumul de acces trebuie racordat astfel încât maşinile să utilizeze acelaşi drum atât pentru mers înainte cât şi pentru marşarier. Raza de racorare pentru drumul de acces depinde de marimea celui mai lung vehicul de transport care părăseşte şantierul. În general raza de racordare este determinată de maşina care transporta nacela sau de trailerele care transportă segmentele de turn. Figura nr 2 Structura drum La nivelul drumului nu trebuie sa existe obstacole pe curba interioara sau exterioară, trebuie tinut cont de razele de racordare specificate în proiect (desen). Transport MEDIU Consulting 13

14 RIM Parcuri eoliene Foltesti judeţul Galaţi Urmatoare aspecte trebuie avute in vedere in cazul drumurilor publice: Ruta exactă şi data livrării vor fi fixate după ce va fi emis acordul de transport gabarit depăşit şi poliţia confirmă escortarea convoiului. Astfel, măsuri de control trafic pot deveni necesare în scurt timp (demontare, semafoare, semne de circulaţie, bariere, etc.) şi care pot duce la întârzieri şi costuri adiţionale la livrare. În caz de vreme nefavorabila (polei, ninsoare, ceaţă), transportul poate fi întârziat întrucât transportul de tip gabarit depăşit respectă aceleaşi condiţii şi reguli oficiale ca şi transportul materialelor periculoase. Continuarea drumului va fi intrezisă în cazul conditiilor nefavorabile circulaţie. În plus, întârzieri neprevazute la livrare pot aparea şi ca urmare a traficului ingreunat pe drumurilor publice şi a zonelor inguste. Etapa III. - Realizarea fundaţiilor, a platformelor de operare şi asamblarea turbinelor eoliene Realizarea fundaţiilor din beton armat va avea caracteristicile în funcţie de structura litologică a terenului din amplasament. Fundaţia pentru turn va fi executată în funcţie de solicitările statice şi dinamice suferite de turn, acest lucru depinzând de clasa de vânt în care se încadrează locaţia, de asemenea fundaţia va fi dimensionată în funcţie de geologia terenului şi factorii caracteristici zonei. Întreg ansamblul se montează pe o fundaţie rectangulară din beton armat cu bare de oţel-beton PC52, adâncimea de fundare fiind cuprinsă între 2,55-3 m pe o suprafaţă de circa 214 mp/turbină. Suprafaţa totală a fundaţiilor turbinelor eoliene este de 3 x 214 mp = 642 mp. Figura nr. 3 Variantă propusă de plan fundaţie La finalizarea lucrărilor de realizare a fundaţiilor, radierul rezultat se va umple/compacta cu un strat de sol având o grosime variabila (pe ultimii cm se va realiza o supraînsămânţare). Aceasta umplutură va fi extinsă pe o rază de circa 3,50 m în jurul radierului pentru a se preveni sau reduce impactul posibilelor infiltrări de ape meteorice. MEDIU Consulting 14

15 RIM Parcuri eoliene Foltesti judeţul Galaţi Platformele de operare a macaralelor (cu şenile sau roţi) vor fi realizate din balast compactat, care vor suporta greutatea utilajelor ce vor fi angrenate în asamblarea turbinei eoliene, fiind utilizată atât în perioada de construcţie (organizare de şantier), cât şi în perioada de funcţionare a turbinelor eoliene (lucrări de mentenanţă). Toate platformele de operare trebuie să fie finalizate înainte de livrarea componentelor turbinelor către amplasament şi menţinute pe perioada construcţiei şi instalării parcului eolian. Platformele de operare sunt proiectate astfel încât să îndeplinească următoarele cerinţe specificate de furnizorul şi constructorul turbinei eoliene: înclinarea maximă laterală şi longitudinală a platformei trebuie să fie de maxim 2 ; platforma trebuie să reziste la presiuni exercitate de minimum 200 kn/m 2, presiune testată în fiecare colţ al platformei; înclinarea laterală a pereţilor platformei trebuie să fie de maxim 45 pentru a asigura scurgerea apelor pluviale; compoziţia constructivă a platformei trebuie să fie bine gradată pe tipuri de agregate utilizate, păstrându-se astfel o drenare eficientă a apelor pluviale către rigole; rigolele de scurgere adiacente platformei de operare sunt proiectate astfel încât să asigure o captare eficientă şi un drenaj către zonele libere; diferenţa înălţimii dintre platformă şi fundaţia turbinei nu trebuie să depăşească 5 metri. Zona de livrare echipamente trebuie să fie adiacentă platformei fiind situată în raza de operare a braţului macaralei; Topografia zonei, suprafaţa terenului, caracteristicile solului, direcţia drumurilor de exploatare sunt factori ce influenţează proiectarea căilor de acces şi implicit a platformelor de operare a macaralei. Platformele de operare şi căile de acces sunt proiectate şi construite în special să reziste la solicitări şi presiuni deosebite suportând în special masele utilajelor, a camioanelor de transport utilaje şi echipamente, macarale de mare tonaj. Suprafeţele proiectate vor suporta presiuni extreme în ceea ce priveşte asamblarea şi ridicarea componentelor turbinei eoliene, masa totală poate ajunge până la 100 t. Amplasamentul turbinelor permite ca suprafeţele necesare platformelor de montaj să se suprapună pe zonele de acces la turbine, limitând spaţiul afectat manevrelor macaralelor la o zonă de forma unui dreptunghi. Braţul macaralei va efectua o măturare a unui unghi de 90. Subansamblele turbinei vor fi preluate direct din autovehicule ce le transportă şi poziţionate, fără depozitare temporară, evitând astfel deformările ce se pot produce la manevre şi depozitări pe sol fără suporţii de protecţie folosiţi pe utilajele de transport. Suprafata platformelor : 7 buc x 1100 mp = 7700 mp MEDIU Consulting 15

16 RIM Parcuri eoliene Foltesti judeţul Galaţi Construcţie montaj turbine eoliene Materialele şi echipamentele vor fi aduse pe amplasament folosind infrastructura rutieră existentă din zonă DJ 251, DJ 255A. Un plan de management al transportului va fi dezvoltat în faza de construcţie asigurând astfel protecţia receptorilor locali sensibili. Turbinele eoliene ce vor fi instalate în cadrul parcului eolian au principiu de funcţionare similar cu cel al morilor de vânt, rotorul acestora fiind prevăzut cu trei pale având profil aerodinamic, cu ax orizontal, fiind astfel mai puţin supuse unor solicitări mecanice importante şi având costuri mai scăzute. Dispunerea turbinei eoliene se va face în amonte, aceasta metodă fiind cea mai utilizată, deoarece este simplă şi furnizează rezultate bune pentru puteri mari; nu are suprafeţe de direcţionare, eforturile de manevrare sunt reduse şi are stabilitate bună. Turbinele eolienele sunt montate în amonte ceea ce prezintă un avantaj, direcţia vântului fiind direct pe faţa palelor, iar rotorul este orientat, cu ajutorul unui dispozitiv, după direcţia vântului. Acest tip de turbină eoliană cu axul orizontal şi rotorul tip elice, prezintă cel mai ridicat interes pentru producerea de energie electrică la scară industrială. Fiecare centrală eoliană este alcătuită dintr-un turn/pilon metalic din trei tronsoane, conice cu diametre şi grosimi variabile ale peretelui pentru structură cu o lungime maximă de 119 m. Pe tronsonul III este montat generatorul asincron şi elicea. Întreg ansamblul se montează pe o fundaţie din beton armat cu bare din PC 52, adâncimea de afundare fiind cuprinsă între 2,55 şi 3 m. Înălţimea maximă a acestor turbine este de 175 m, incluzând rotorul cu cele 3 pale. Principalele etape în amplasarea turbinei eoliene: Montarea turnului pe fundaţie în cazul instalaţiilor pe ax orizontal, susţinerea e formată din fragmente tubulare din oţel care ajung la o înălţime maximă de 119 m şi care constau în 3 module asamblabile, ce au interior reticular din oţel cu diametrul la bază aproximativ 4.2 m. Asamblarea nacelei - componentă alcătuită din generator, convertor, sisteme anexe care transformă energia eoliană în energie electrică. Carcasa exterioară este fabricată din fibră de sticlă armată; nacela este montată pe turn într-un mod ce permite rotirea acesteia în jurul axei (180 ) pentru captarea energiei vântului în funcţie de direcţia acestuia. Rotaţia nacelei se realizează cu ajutorul unor motoare electrice; nacela este prevăzută cu un sistem de menţinere a poziţiei-respectiv un sistem de frânare/blocare hidraulic; Montajul rotorului ce este alcătuit din trei pale rotorice cu unghiul palelor variabil şi controlat automat; palele sunt realizate din fibră de sticlă armată; sensul de rotaţie este cel al MEDIU Consulting 16

17 RIM Parcuri eoliene Foltesti judeţul Galaţi acelor de ceasornic; fiecare pală are o lungime de max. 56 m, înălţimea totală a instalaţiei turn şi pală în poziţie verticală maximă =175 m. Conectarea palelor ce reprezintă unele dintre cele mai importante componente ale turbinelor eoliene şi împreună cu butucul alcătuiesc rotorul turbinei. Cel mai adesea, palele sunt realizate cu aceleaşi tehnologii utilizate şi în industria aeronautică, din materiale compozite, care să asigure simultan rezistenţă mecanică, flexibilitate, elasticitate şi greutate redusă. Montarea generatorului - generatorul este de tip asincron cu o tensiune de ieşire de 690 V şi o putere variabilă până la 2,05 MW în funcţie de viteza vântului. Asamblarea dispozitivul de frânare - dispozitiv de siguranţă ce se montează pe arborele de turaţie ridicată, între multiplicatorul de turaţie şi generatorul electric. Viteza de rotaţie a turbinei este menţinută constantă prin reglarea unghiului de înclinare a paletelor în funcţie de viteza vântului şi nu prin frânarea arborelui secundar al turbinei. Dispozitivul de frânare este utilizat numai în cazul în care mecanismul de reglare al unghiului de înclinare a paletelor nu funcţionează corect, sau pentru frânarea completă a turbinei în cazul în care se efectuează operaţii de întreţinere sau reparaţii. Montajul dispozitivelor de măsură şi control: Girueta este montată pe nacelă şi are rolul de a se orienta în permanenţă după direcţia vântului. La schimbarea direcţiei vântului, girueta comandă automat intrarea în funcţiune a sistemului de pivotare al turbinei. În cazul turbinelor de dimensiuni reduse, nacela este rotită automat după direcţia vântului cu ajutorul giruetei, fără a fi necesară prezenţa unui sistem suplimentar de pivotare. Anemometrul este un dispozitiv pentru măsurarea vitezei vântului. Acest aparat este montat pe nacelă şi comandă pornirea turbinei eoliene când viteza vântului depăşeşte 3 4 m/s, respectiv oprirea turbinei eoliene când viteza vântului depăşeşte 25 m/s. Sistemul de control automat al turbinei este asigurat PLC (programmable logic conroller) ce analizează datele de la senzorii de stare ai turbinei şi datele meteorologice şi generează semnale de control. Sistemul de măsurare al vitezei şi direcţiei vântului este măsurat cu ajutorul unor anemometre. Sistemul de control al fiecărei turbine este echipat cu componente (hardware şi software) pentru monitorizarea datelor la distanţă. Toate datele şi semnalele sunt transmise printr-o conexiune la un Browser de Internet. Acest fapt face posibilă monitorizarea datelor la fel de uşoară ca prin intermediul unei telecomenzi active la distanţă (precum închiderea şi deschiderea). MEDIU Consulting 17

18 RIM Parcuri eoliene Foltesti judeţul Galaţi Sistemul computerizat de control REguard Control B al REpower MM92 este o componenta a sistemului REpower SCADA si permite integrarea controlului WEC in cadrul sistemului REpower SCADA al REguard. Pentru accesarea REguard Control B este nevoie de echipamentul optional REguard Monitoring. REguard Monitoring permite accesul direct la echipamentul de control al turbinei - REguard Control si la alte dispozitive REguard cum ar fi REguard Grid Station sau REguard Meteo Station. In functie de posibilitatea de acces a tehnicianului REguard Monitoring ofera date in timp real cat si acces la istoricul parametrilor aflat in memoria sistemului computerizat. Computerul de comanda este instalat in nacela, iar un ecran suplimentar permite comandarea turbine si de la baza turnului. Procedura de pornire va fi initiata daca sistemul este operational si viteza vantului de pornire este in parametri timp de 60 secunde. Daca sunt indeplinite conditiile pentru pornirea automata si in functie de motivul opririi anterioare, palele rotorului vor fi orientate pentru a creea portanta necesara. Procedura de oprire va fi initiata daca viteza vantului scade sub parametrii pentru aproximativ 10 minute. In cazul rafalelor de vant WEC va initia procedura de oprire daca viteza vantului este mai mare de 30 m/s timp de aproximativ 30s si mai mare de 35 m/s timp de 1s. Procedura de oprire va orienta palele in pozitie specifica si va opri WEC in siguranta. Etapa IV - Reţele descărcare (transport) energie electrică Cele 7 de turbine aferente ansamblului eolian vor fi racordate la substaţia electrică 110 kv/mt, poziţionată în interiorul parcului eolian SC PEF WIND SRL. Legătura la SEN se va realiza printr-o LES, până la statia de transformare 110/6kV SRP1 Vanatori. Lungimile traseelor parcurse de LES sunt: - in incinta parcului pana la statia ridicatoare 5475,90; - de la statia ridicatoare la statia Frumusita = 7,39km; - de la statia Frumusita la Ijdileni = 2,03km; - de la Ijdileni la statia Vanatori = 11,3km. Racordarea turbinelor eoliene la subtaţia electrică de transformare a parcului eolian se va face prin intermediul unei reţele de distribuţie de medie tensiune. Cablul electric se va poziţiona pe un strat de nisip şi protejat cu o placă tip PVC, care are rolul de rezistenţă mecanică, iar la partea superioară va fi protejat cu o folie avertizoare PVC. Traseul cablului MEDIU Consulting 18

19 RIM Parcuri eoliene Foltesti judeţul Galaţi electric va fi semnalizat prin borne de marcaj. Zonele afectate de traseul cablurilor electrice vor fi refăcute ca în situaţia iniţială. Subtaţia electrică de transformare aferentă parcului va fi poziţionata în zona de sud a perimetrului parcului SC PEF WIND SRL şi va avea o suprafaţă împrejmuită de 2800 mp. Va fi alcatuită din doua componente: Racordarea parcului la SEN, se va efectua prin intermediul unei LES (pozitionat de-a lungul drumului) si va fi realizata pana la nivelul statiei ridicatoare urmand ca legatura la statia de transformare SRP1 Vanatori sa se realizeze printr-un alt proioect. Punctul de delimitare a instalaţiilor utilizator/operator de reţea se va situa la intrarea staţiei Smârdan respectiv la clema de tracţiune a conductoarelor flexibile care fac legătura între transformator şi celula de transformator. Cerintele de calitate pentru parametrii electrici la PCC (punctul de cuplare la retea) vor fi in concordanta cu normativul EN 50160:1999 Parametrii energiei electrice din sistemul public de distributie. In acest normativ sunt expuse valorile de referinta, care se inregistreaza in retelele de distributie si sunt definite valorile pentru conexiunile de LV (tensiune scazuta) si MV (tensiune medie) pentru membrii CENELEC. Realizarea conexiunilor reţelei electrice la SEN se efectuează în conformitate cu Normativele privind Cerinţe tehnice minime pentru centralele eoliene introduse în Codul Tehnic RET şi Condiţii tehnice de racordare la reţelele electrice de interes public pentru centralele electrice eoliene aprobat prin ordinul ANRE nr. 129/2008 respectându-se astfel prevederile avizului tehnic de racordare emis. Cablurile vor fi dimensionate şi verificate conform reglementarilor în vigoare (NTE 007/08/00). Etapa a V - a Funcţionare: probe tehnologice si punerea în funcţiune a proiectelor. management şi întreţinere. Turbinele eoliene care vor fi instalate în cadrul Parcului Eolian au principiu de funcţionare similar cu cel al morilor de vânt, rotorul acestora fiind prevăzut cu trei pale. Energia obţinută astfel, poate fi gestionată în mai multe moduri cum ar fi: stocată în acumulatori, fie este distribuită prin intermediul unei reţele electrice, fie sunt alimentate sarcini izolate. Funcţionarea parcului eolian Fluxul de producere a energiei electrice este următorul: palele rotorului de o forma specială MEDIU Consulting 19

20 RIM Parcuri eoliene Foltesti judeţul Galaţi sunt antrenate de vânt care cedează circa 30% din energia sa cinetică, efectul fiind reducerea vitezei acestuia şi o uşoară creştere a umidităţii aerului. Palele antrenează axul primar al cutiei de viteze. Cutia mecanismelor, cu o combinaţie de roti dinţate ridică viteza la axul de ieşire cu un raport de circa 1:115 astfel încât să asigure turaţia pentru frecvenţa de 50 Hz a tensiunii. Puterea produsă de turbine este transportată printr-o reţea de cabluri îngropate, până la substaţia electrică de care este legat parcul eolian. De la bara colectoare a substaţiei electrice, tensiunea intră intr-un transformator ridicător de tensiune şi iese printr-o linie electrică către staţia de transformare SRP1 Vanatori. Reglarea puterii, a frecvenţei şi tensiunii se realizează printr-un sistem combinat de reglarea a unghiului de înclinare al palelor şi a vitezei de rotaţie a acestora, prin aşa numitele proceduri moderne Opti Tip / Opti Speed. Comanda pentru toate funcţiunile turbinei se asigură prin blocul Power Control ce conţine un microprocesor programat pentru realizarea tuturor comenzilor. Rotirea nacelei perpendicular pe direcţia vântului şi oprirea palelor la depăşirea vitezei de 25m/s se realizează hidraulic, în mod automat. Pe timpul în care turbina nu funcţionează se realizează alimentarea cu energie electrică din reţeaua operatorului de distribuţie, pe un circuit invers. Dacă şi aceasta nu funcţionează există baterii de acumulatori de rezervă sau grup electrogen în substaţia electrică a parcului eolian. 1.6 Informaţii privind producţia Pentru realizarea instalaţiilor proiectate se vor folosi în conformitate cu procedurile de lucru: - componentele turbinelor transportate pe amplasamente de către furnizor; - beton (clase diferite); - pietriş (dimensiuni diferite); - nisip; - balast; - tuburi de protecţie din pvc (diametre diferite); - combustibili necesari utilajelor. Tabel nr. 3 Informaţii privind producţia şi necesarul resurselor energetice Producţia Resurse folosite în scopul asigurării producţiei Denumire Cantitate anuală Denumire Medie anuală Furnizor Energie electrică ~ MWh Energie eoliană 7-9 m/s - MEDIU Consulting 20

21 RIM Parcuri eoliene Foltesti judeţul Galaţi 1.7 Informaţii despre materiile prime, substanţele sau preparatele chimice Tabel nr. 4 Informaţii despre materiile prime şi despre substanţele sau preparatele chimice Denumirea materiei prime, a substanţei sau a preparatului chimic Cantitatea anuală/ existentă în stoc Clasificarea şi etichetarea substanţelor sau a preparatelor chimice*) Categorie- Periculoase/ Nepericuloase (P/N) Ulei hidraulic 350 litri P Ulei transmisie 2800 litri P Antigel - P Periculozitate**) Poate provoca efecte adverse pe termen lung asupra mediului acvatic * Conform HG 1408/2008 privind clasificarea, ambalarea şi etichetarea substanţelor periculoase Fraze de risc*) R53, S23, S51 R22 R36 S26 S36 S37 S39 S45 S53 **Conform Anexei 1 criterii generale de clasificare şi etichetare a substanţelor chimice şi preparatelor periculoase din HG nr 1408/2008 privind clasificarea, ambalarea şi etichetarea substanţelor periculoase MEDIU Consulting 21

22 RIM Parcuri eoliene Foltesti judeţul Galaţi Tipul poluării Poluare atmosferică 1.8 Informaţii despre poluanţii fizici şi biologici care afectează mediul, generaţi de activitatea propusă Sursa de poluare Trafic rutier (utilaje şi autovehicule de transport) emisii specifice activităţilor de transport, particule de praf Transportul şi descărcarea materialelor (pulberi, COV, etc.) Numărul surselor de poluare Funcţie de numărul utilajelor şi autovehiculelor care vor fi utilizate în cadrul organizării de şantier Tabel 5 Informaţii despre poluani fizici şi biologici Poluare maxima permisa (limita maxima admisa pentru om si mediu) CMA STAS CMA STAS Poluare de fond - - Poluare calculata produsa de activitate şi masuri de eliminare/reducere Pe zone rezidenţiale, de recreere sau alte zone protejate cu luarea în considerare a poluării de fond Pe zona obiectivului Pe zone de protecţie/ restricţie aferente obiectivului, conform legislaţiei in vigoare Perioada de construcţie Praf antrenat de curenţii atmosferici in zonele vecine Fără masuri de eliminare/ reducere a poluării Cu implementarea măsurilor de eliminare/ reducere a poluării Măsuri de eliminare/ reducere a poluării Verificarea periodică a stării tehnice a utilajelor aflate în dotare Acoperirea materialelor in timpul transportului MEDIU Consulting 22

23 RIM Parcuri eoliene Foltesti judeţul Galaţi Tipul poluării Poluarea solului Poluarea fonică Poluarea apei Sursa de poluare Depozitarea necontrolată a materiilor prime şi materialelor, a deşeurilor generate Scurgeri de produse petroliere Funcţionarea utilajelor Evacuarea necontrolată a apelor menajere Numărul surselor de poluare Funcţie de starea tehnică a utilajelor şi maşinilor Funcţie de numărul utilajelor utilizate in cadrul organizării de şantier În cazul apariţiei unor poluări accidentale în perioada organizării de şantier Poluare maxima permisa (limita maxima admisa pentru om si mediu) Ord. MAPPM 756/1997 MAPPM 756/1997 STAS 10009/88 NTPA 002/2002 Poluare de fond - - Poluare calculata produsa de activitate şi masuri de eliminare/reducere Pe zone rezidenţiale, de recreere sau alte zone protejate cu luarea în considerare a poluării de fond Pe zona obiectivului Pe zone de protecţie/ restricţie aferente obiectivului, conform legislaţiei in vigoare Fără masuri de eliminare/ reducere a poluării Cu implementarea măsurilor de eliminare/ reducere a poluării Măsuri de eliminare/ reducere a poluării Respectarea condiţiilor impuse în urma organizării de şantier, amenajarea depozitelor specifice fiecărui tip de material, amenajarea unei platforme betonate pentru operaţiunile de încărcare-descărcare Utilizarea unor utilaje cu revizia tehnică realizată în mod regulat Schimburile de ulei se vor realiza de către persoane instruite/autorizate Monitorizarea nivelului de zgomot Menţinerea într-o stare bună de funcţionare a sistemului de colectare a apelor uzate menajere (toalete ecologice) MEDIU Consulting 23

24 RIM Parcuri eoliene Foltesti judeţul Galaţi Tipul poluării Poluarea solului Poluarea fonică Sursa de poluare Acumulări de ape pluviale Depozitarea necontrolată, a deşeurilor rezultate în urma întreţinerii turbinelor eoliene Funcţionarea turbinelor eoliene Numărul surselor de poluare In funcţie de nivelul precipitaţiilor Funcţie de numărul turbinelor utilizate in cadrul parcului eolian Poluare maxima permisa (limita maxima admisa pentru om si mediu) MAPPM 756/1997 STAS 10009/88 Poluare de fond Poluare calculata produsa de activitate şi masuri de eliminare/reducere Pe zone rezidenţiale, de recreere sau alte zone protejate cu luarea în considerare a poluării de fond Pe zona obiectivului Pe zone de protecţie/ restricţie aferente obiectivului, conform legislaţiei in vigoare Perioada de funcţionare Fără masuri de eliminare/ reducere a poluării Cu implementarea măsurilor de eliminare/ reducere a poluării Măsuri de eliminare/ reducere a poluării Menţinerea/întreţinerea rigolelor pentru dirijarea apelor pluviale către exteriorul amplasamentului Respectarea condiţiilor impuse în funcţionării instalaţiei, amenajarea depozitelor specifice fiecărui tip de material, amenajarea unei platforme betonate pentru operaţiunile de încărcare- descărcare Monitorizarea nivelului de zgomot produs de către utilaje la limita amplasamentului. MEDIU Consulting 24

25 RIM Parcuri eoliene Foltesti judeţul Galaţi Zgomot şi vibraţii Surse de zgomot şi vibraţii în perioada de execuţie Procesele tehnologice de execuţie a lucrărilor proiectate implică folosirea unor grupuri de utilaje cu funcţii adecvate. Aceste utilaje în lucru reprezintă tot atâtea surse de zgomot. Pentru o prezentare corectă a diferitelor aspecte legate de zgomotul produs de diferite instalaţii, trebuie avute în vedere trei niveluri de observare: Zgomot de sursă; Zgomot de câmp apropiat; Zgomot de câmp îndepărtat Fiecăruia din cele trei niveluri de observare îi corespund caracteristici proprii. În cazul zgomotului la sursă studiul fiecărui echipament se face separat şi se presupune plasat în câmp liber. Aceasta fază a studiului permite cunoaşterea caracteristicilor intrinseci ale sursei, independent de ambianţa ei de lucru. Măsurile de zgomot la sursă sunt indispensabile atât pentru compararea nivelurilor sonore ale utilajelor din aceeaşi categorie, cât şi de a avea o informaţie privitoare la puterile acustice ale diferitelor categorii de utilaje. În cazul zgomotului în câmp deschis apropiat, se ţine seama de faptul că fiecare utilaj este amplasat într-o ambianţă ce-i poate schimba caracteristicile acustice. În acest caz, interesează nivelul acustic obţinut la distanţe medii şi mari faţă de sursă. Pentru a avea sens valoarea de presiune acustică înscrisă trebuie sa fie însoţită de distanţa la care s-a efectuat măsurarea. Faţă de situaţia în care sunt îndeplinite condiţiile de câmp liber, acest nivel de presiune acustică poate fi amplificat în vecinătatea sursei (reflexii), sau atenuat prin prezenţa de ecrane naturale sau artificiale între sursă şi punctul de măsură. Deoarece măsurătorile în câmp apropiat sunt efectuate la o anumită distanţă de utilaje, este evident că în majoritatea situaţiilor zgomotul în câmp apropiat reprezintă, de fapt, zgomotul unui grup de utilaje şi mai rar al unui utilaj izolat. Dacă în cazul primelor două niveluri de observare caracteristicele acustice sunt strâns legate de natura utilajelor şi de dispunerea lor, zgomotul în câmp îndepărtat, adică la câteva sute de metri de sursă, depinde în mare măsură de factori externi suplimentari cum ar fi: fenomene meteorologice şi în particular: viteza şi direcţia vântului, gradientul de temperatură si de vânt; absorbţia mai mult sau mai puţin importanta a undelor acustice de către sol, fenomen denumit efect de sol ; absorbţia în aer, dependentă de presiune, temperatură, umiditatea relativă, componenta spectrală a zgomotului; MEDIU Consulting 25

26 RIM Parcuri eoliene Foltesti judeţul Galaţi topografia terenului; vegetaţia. La acest nivel de observare constatările privind zgomotul se referă, în general, la întregul obiectiv analizat. Din cele de mai sus rezultă o anumită dificultate în aprecierea poluării sonore în zona unui front de lucru. Totuşi pornind de la valorile nivelurilor de putere acustică ale principalelor utilaje folosite în construcţii şi numărul acestora într-un anumit front de lucru, se pot face unele aprecieri privind nivelurile de zgomot şi distanţele la care acestea se înregistrează. Utilajele folosite şi puteri acustice asociate: buldozere Lw 115 db(a); încărcătoare Wolla Lw 112 db(a); excavatoare Lw 117 db(a); compactoare Lw 105 db(a); finisoare Lw 115 db(a); basculante Lw 107 db(a). Surse de zgomot şi vibraţii în perioada de funcţionare a proiectului Pentru perioada de funcţionare a parcului eolian, singurele surse de zgomot sunt emisiile sonore produse de mişcarea palelor turbinelor eoliene. Este interesant de subliniat că nivelul sonor la diferitele tipuri de turbine eoliene este în general cam acelaşi. Datorită faptului că marii constructori de turbine au optimizat construcţia acestora graţie noilor concepţii tehnologice (de exemplu pale cu extremităţi mult mai silenţioase) pentru creşterea vitezei tangenţiale în extremitatea palelor, respectiv a creşterii randamentului instalaţiei de obţinere a electricităţii. Este extrem de dificil de măsurat sunetul provenit de la turbinele eoliene cu acurateţe. La viteze ale vântului în jurul valorii de 8 m/s şi peste, în general devine o problemă nesemnificativă în dezbaterea problemei emisiilor de sunet a turbinelor eoliene, deoarece sunetul ambiental va masca în general complet orice sunet de turbină. Reflecţiile sunetului sau absorbţia de către suprafaţa solului sau clădirilor poate determina percepţia sunetului diferită în locaţii diferite. În general, se percep sunete foarte slabe dinspre turbine. Pentru determinarea intensităţii sunetului se foloseşte aşa-zisa scală db(a) sau decibeli (A) pentru a cuantifica măsurătorile sunetului. MEDIU Consulting 26

27 RIM Parcuri eoliene Foltesti judeţul Galaţi Sistemul db(a) spune că presiunea sunetului la frecvenţele cel mai auzibile trebuie multiplicată cu numere mari în timp ce frecvenţele sunetelor mai puţin auzibile sunt multiplicate cu numere mici, după care totul este adunat pentru obţinerea unui index. Scala db este logaritmică, o scală relativă. Asta înseamnă ca dublând presiunea sunetului, indexul creşte cu aproximativ 3. Un nivel al sunetului de 100 db conţine astfel de 2 ori energia unui nivel de sunet de 97 db. Motivul pentru măsurarea sunetului în acest fel este acela că urechea noastră percepe sunetul mai degrabă în termeni de logaritmi ai presiunii sunetului, decât presiunea sunetului însăşi. S-ar putea concluziona că, dacă creşte db(a) cu 10, se dublează tăria sunetului. Energia undelor sunetului va scădea cu sfertul distanţei de la sursa sunetului. Cu alte cuvinte, dacă te deplasezi 200 m de la turbina eoliană, nivelul sunetului va fi un sfert din ce înseamnă 100 m depărtare. În zona de acţiune a rotorului turbinei eoliene la o înălţime de 50 m deasupra solului, turbina eoliană emite aprox. 100 db(a), nivelul zgomotului măsurat la baza turbinei fiind situat între db(a) acesta scăzând cu mărirea distanţei faţa de sursa de zgomot înregistrându-se o intensitate a zgomotului de 44dB(A) la 170 m şi de 40 db(a) la 260 m distanţa. Figura nr. 4 Variaţia intensităţii sunetului funcţie de distanţa faţă de sursă Dublarea distanţei va face nivelul db să scadă la 6. În practică, amortizarea sunetului şi reflecţia poate avea un rol într-o anumită zonă şi poate modifica rezultatele prezentate aici. Pentru calcularea nivelului de zgomot s-a ţinut cont de nivelul intensităţii vântului conform tabelului: MEDIU Consulting 27

28 RIM Parcuri eoliene Foltesti judeţul Galaţi Tabel nr 5 Variaţia intensităţii sunetului produs de o turbină eoliană în funcţie de viteza vântului Caracteristici de măsurare Cota +10 m teren Înălţime turn 100 m Densitate aer 1,225 kg/m 3 Viteză vânt Nivel intensitate sonoră (db(a)) 4 m/s 94,4 db(a) 5 m/s 99,4 db(a) 6 m/s 102,5 db(a) 7 m/s 103,6 db(a) >8 m/s 104 db(a) Pentru o imagine de ansamblu asupra nivelului de zgomot emis de parcul eolian studiat s-au realizat simulări pentru întregul parc pentru nivelul maxim atins de 100 db(a). Harta de zgomot este prezentată în figura de mai jos. Pentru calcularea nivelului de zgomot s-a ţinut cont de nivelul intensităţii vântului conform tabelului de mai sus. Simularea (harta de zgomot) s-a realizat pe o suprafaţă mai extinsa cu funcţionarea a 7 turbine eoliene simultan si influenta parcurilor invecinate (SC PACE CONSTRUCT). Modelarea grafică rezultată (harta de zgomot) este prezentată în diagrama de mai jos. Figura nr. 4 Nivelul maxim de zgomot emis de turbinele eoliene În zona de acţiune a rotorului turbinei eoliene la o înălţime de 50 m deasupra solului, turbina eoliană emite aprox. 100 db(a), nivelul zgomotului măsurat la baza turbinei fiind situat între db(a) acesta scăzând cu mărirea distanţei faţa de sursa de zgomot înregistrându-se o intensitate a zgomotului de 40-44dB(A) la 200 m şi sub 40 db(a) la peste 400 m distanţă. MEDIU Consulting 28

29 RIM Parcuri eoliene Foltesti judeţul Galaţi Se poate observa că începând de la distanţe de mai mari de 500 m în orice direcţie faţă de parc eolian nivelul zgomotul produs nu va depăşi db(a). Din punct de vedere al sănătăţii populaţiei, Anexa nr. 1 la Ordinul nr. 49/2007 al preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) impune ca amplasarea turbinei eoliene sa se efectueze la o distanţă fată de clădirile locuite egală cu înălţimea pilonului x 3; aceasta distanta se poate reduce, faţă de zona de locuinţe, cu acordul comunităţii locale, până la o valoare minimă egală cu înălţimea pilonului plus lungimea palei plus 3 m. Aplicând această impunere proiectului nostru, rezultă că pentru o turbină eoliană cu înălţimea de maxim 100 m, distanţa minimă faţă de clădirile locuite trebuie sa fie egală cu 119 m x 3 = 357 m. Această rază trebuie să fie mai mică decât distanţa până la cea mai apropiată zonă construită aflată în vecinătatea parcului eolian. Aşa cum se poate observa pe Planul de situaţie anexat distanţele dintre parcul eolian şi localităţile învecinate au următoarele valori: ~ 950 m Fantanele; La această distanţă este evident că zgomotele produse de turbinele parcului eolian din nu influenţează în mod negativ sănătatea populaţiei satelor învecinate. În ceea ce priveşte vibraţiile, acestea sunt, în general sunete de joasă frecvenţă şi nu pot afecta în mod negativ sănătatea omului sau mediul ambiant. Figura nr. 5 Localizarea parcului eolian faţă de zonele locuite MEDIU Consulting 29

30 RIM Parcuri eoliene Foltesti judeţul Galaţi Pentru a evita impactul negativ, produs de zgomot, măsurile tehnologice luate de fabricanţii de turbine sunt speciale, astfel încât aceştia garantează limitele superioare a zgomotului produs. Pentru turbinele moderne majoritatea fabricanţilor garantează o presiune acustică de 100 db(a). Din studii, nivelul acustic echivalent la o distanţa de 50 m este de db(a), ceea ce echivalează cu nivelul unei conversaţii umane obişnuite. La o distanţa de 150 m zgomotul scade la 45,5 db(a), echivalent cu zgomotul normal dintr-o locuinţa. La distanţa de peste 300 m zgomotul turbinei se confundă cu zgomotul produs de vântul ce o antrenează. Datorită caracteristicilor geografice şi biologice ale zonei, se estimează că zgomotul generat de turbinele eoliene propuse prin implementarea proiectului poate fi măsurat după instalarea acestora, luându-se şi măsurile necesare pentru reducerea impactului. Datorită distanţei dintre amplasament şi cele mai apropiate aşezări umane, a direcţiei predominante a vântului şi conform studiilor prezentate este de aşteptat ca în satele apropiate, zgomotul produs prin funcţionarea turbinelor să fie sesizat la o intensitate mai mică decât nivelul de zgomot din interiorul unei case. În ceea ce priveşte vibraţiile, acestea sunt, în general sunete de joasă frecvenţă care pot afecta în mod negativ sănătatea omului sau mediul ambiant. Aparent, efectul cel mai important pe care vibraţiile le au sunt efecte asupra structurilor de rezistenţă ale turnului şi fundaţiei turbinei, mai degrabă decât asupra mediului. Turbinele ce se vor amplasa vor fi turbine de ultima generaţie, certificate după standardele internaţionale de calitate în domeniu, aceasta reprezentând garanţia unor efecte reduse asupra mediului ambiant Interferenţele electromagnetice Toate structurile mari, mobile pot produce interferenţe electromagnetice. Centralele eoliene pot cauza aceste interferenţe prin reflectarea semnalelor electromagnetice de palele centralei. Astfel, receptorii din apropiere preiau atât semnalul direct cât şi cel reflectat. Interferenţa se produce deoarece semnalul reflectat este întârziat din două motive: datorită efectului Doppler (datorat rotirii palelor); datorită lungimii de undă a frecvenţelor proprii ale turbinei. Interferenţa este mai puternică în cazul materialelor metalice şi mai slabă în cazul lemnului sau epoxi. Palele moderne sunt realizate dintr-un amestec de fibră de sticlă şi materiale compozite şi sunt parţial transparente la undele electromagnetice. MEDIU Consulting 30

31 RIM Parcuri eoliene Foltesti judeţul Galaţi Principala sursă de producere a radiaţiilor electromagnetice ne-ionizate o reprezintă generatoarele de curent ce echipează turbinele eoliene. Aceste tipuri de radiaţii produse au o influenţă nefastă asupra tuturor organismelor vii. Având în vedere înălţimea la care este situată sursa de radiaţii electromagnetice (100 m înălţime faţă de sol) şi la o distanţa semnificativă faţa de zonele rezidenţiale impactul produs de radiaţiile electromagnetice generate în urma funcţionării parcului eolian este nesemnificativ. Natura şi volumul de interferenţe electromagnetice produse de turbinele eoliene depind de: localizarea relativă a turbinei eoliene faţa de transmiţător şi receptor; caracteristicile palelor turbinei; frecvenţa semnalului interferat; caracteristicile receptorului; modelul de propagare a undelor radio în atmosfera zonei studiate (Sengupta & Senior 1983). 1.9 Alte tipuri de poluare fizică sau biologică Nu este cazul Descrierea principalelor alternative studiate de titularul proiectului şi indicarea motivelor alegerii uneia dintre ele Această secţiune conţine o descriere a alternativelor pentru proiectul propus în corelare cu: alegerea amplasamentului; tipul turbinelor; capacitatea parcului, numărul de turbine ales şi amplasarea acestora; alternative privind organizarea activităţilor de construcţie si de dezafectare/reabilitare a mediului; alternativa 0 de neimplementare Localizarea geografică şi administrativă a amplasamentelor pentru alternativele la proiect Amplasamentul propus realizării proiectului analizat, include organizare de şantier, lucrări de modernizare atât a drumurilor de exploatare existente cât şi crearea drumurilor de acces MEDIU Consulting 31

32 RIM Parcuri eoliene Foltesti judeţul Galaţi din drumurile de exploatare spre turbina eoliană, realizarea platformelor tehnologice, realizarea fundaţiilor, montarea turbinelor eoliene, realizarea conexiunii la SEN. Amplasamentul destinat realizării proiectului analizat este situat în extravilanul comunei Foltesti, din judeţul Galaţi. Conform cu Certificatul de Urbanism nr. 3/8823 din eliberat de Consiliul Judetean Galati.terenul destinat implementării proiectului analizat va fi situat astfel: T.76, P.2, Lot 1- nr. cadastral 1463;T.76, P.2, Lot 1/2 - nr. cadastral , şi T.76, P.2, Lot 1/3 - nr. cadastral ; T.78, P.1, Lot 2 - nr. cadastral , şi T.78, P.1, Lot 3 - nr. cadastral , Perimetrul parcului eolian are ca vecini: nord intravilan Folteşti; vest intravilan Fântânele; sud intravilan Scânteieşti; est intravilan Stoicani; Terenul se află în extravilanul comunei Foltesti, aparţinând domeniului public de interes local şi judeţean fiind şi în proprietatea privată a unor persoane fizice- Ragea Grigore, având ca folosinţă actuală, teren arabil, si dat in folosinta printr-un Contract de comodat, nr. 1 din Suprafaţa de teren de 9 ha aferentă proiectului va avea următoarea împărţire: suprafaţă platforme 7 buc x 1100 mp = 7700 mp; drumurile modernizate sunt de lungime = 4922 m, suprafaţă mp; o De 269 = x 5,00 = mp o De 275 = x 5,00 = mp o De 276 = 930 x 5,00 = mp drumurile de acces:lungime = 3060 m, suprafaţă mp; o EDF WIND FARM = mp o PEF WIND = mp o WIND INDUSTRY = mp suprafaţă fundaţie peste cota 0,00 este de 13 mp (diametru 4,2 m); suprafeţe fundaţii 7 x 13 mp = 91 mp; traseu LES = m x 0,5 m = mp; Lungimile traseelor parcurse de LES sunt: in incinta până la staţia ridicătoare 5475,90 m; de la staţia ridicătoare la staţia Frumuşiţa = 7,39 km; de la staţia Frumuşiţa la Ijdileni = 2,03 km; MEDIU Consulting 32

33 RIM Parcuri eoliene Foltesti judeţul Galaţi de la Ijdileni la staţia Vânători = 11,3 km. organizare de şantier = 1000 mp. statie de transformare = 2800 mp Suprafeţe definitive: fundaţii (peste cota zero) = 91 mp. (7 buc. x 13 mp); suprafaţă platforme 7 buc x 1100 mp = 7700 mp; statie de transformare = 2800 mp drumurile de acces sunt de lungime = 3060 m, suprafaţă mp; Suprafeţe temporare: suprafeţe fundaţii 7 x 214 mp = 1498 mp; organizare de şantier = 1000 mp. şanţuri pentru LES (lăţime 0,5 m) = 2738 mp in incinta parcului şanţuri pentru LES (lăţime 0,5 m) = mp catre statii de transformare - se va realiza prin alt proiector Tabel 6 Coordonate geografice în sistem de proiecţie WTG NR. X Y S.C. E.D.F. WIND FARM S.R.L. T T T S.C. WIND INDUSTRY S.R.L. T T , ,134 T S.C. P.E.F. WIND S.R.L. T Tabel nr 7 Coordonatele perimetrului parcului eolian, în sistem de proiecţie Stereo 70: X(nord) Y(est) S.C. E.D.F. WIND FARM SRL S.C. WIND INDUSTRY S.R.L MEDIU Consulting 33

34 RIM Parcuri eoliene Foltesti judeţul Galaţi S.C. P.E.F. WIND S.R.L X(nord) Y(est) Figura nr 6 Plan de încadrare în zonă 1.12 Informaţii despre documentele/reglementările existente privind planificarea /amenajarea teritorială în zona amplasamentului proiectului Certificatele de Urbanism nr. 1, 2 si 3 din eliberate de Consiliul Judetean Galati la cererea titularilor menţionează ca situaţia terenului pe care se va realiza ansamblul eolian este următoarea: MEDIU Consulting 34

35 RIM Parcuri eoliene Foltesti judeţul Galaţi regimul juridic - terenul este situat în extravilanul comunei Foltesti, aparţinând domeniului public de interes local şi judeţean şi proprietatea privată a unor persoane fizice Ragea Grigore si Ragea Rodica; regimul economic - folosinţa actuală: teren arabil regimul tehnic - suprafaţa terenului este de 9 ha; Autorizaţia de construire se va emite după parcurgerea etapelor evidenţiate la Art.2, alin (2^1) din legea nr. 5-/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare Informaţii despre modalităţile propuse pentru conectare la infrastructura existentă În zona amplasamentului, căile principale de comunicaţie sunt reprezentate de Drumul Dn 261A, Dc 30, sau pe Dn 26 drumuri ce vor ajuta la implementarea proiectului în zona analizată. Accesul la amplasamentul fiecărei turbine se va face pe cai de acces noi, ce vor fi realizate în amplasament prin lucrări specifice. În etapa de construcţie (montare) se vor utiliza următoarele spatii: drumuri publice - pentru transportul instalaţiilor şi componentelor centralelor eoliene; drumurile de exploatare agricole - pentru transportul instalaţiilor şi pentru îngroparea cablului colector; drum de legătură între centralele eoliene amenajat în interiorul parcelei; drumul de acces la instalaţie între drumul de exploatare sau drumul de legătură şi baza turnului; terenul necesar săpăturii pentru realizarea fundaţiei; platformele de montaj; staţia de transformare; terenul necesar organizării de şantier pe perioada montării instalaţiilor. În etapa de funcţionare rămân ca spatii de utilizare permanentă în interiorul parcului eolian: drum de legătură între centralele eoliene amenajat în interiorul parcelei; drumul de acces la instalaţie între drumul de exploatare sau drumul de legătura si baza turnului; platforma de montaj; staţia de transformare; MEDIU Consulting 35

36 RIM Parcuri eoliene Foltesti judeţul Galaţi Traseul drumurilor existente se păstrează la fel. Execuţia acestor drumuri se va face în etape, corelate cu etapele de realizare a investiţiei, în special a fundaţiilor şi a reţelelor electrice. Utilităţile parcului eolian sunt: - telecomunicaţiile asigurate prin cablul cu fibră optică, precum şi cu telefon GSM de rezervă; - serviciile interne de curent alternativ şi de curent continuu ale parcului, alimentate de la reţea şi o baterie de acumulatoare capsulate; - instalaţie de iluminat interior, normal şi de siguranţă; - instalaţie de iluminat exterior; - instalaţie de balizare luminoasă în conformitate cu reglementările aeronautice în vigoare; - drumuri interioare şi drumuri de exploatare modernizate; - instalaţie antiefracţie; Racordarea turbinelor eoliene la alimentarea cu energie electrică precum şi la reţeaua de comunicaţii se va efectua prin intermediul reţelelor nou construite ale parcului eolian. Amenajarea şi funcţionarea parcului eolian nu necesită racordarea la sistemul de alimentare cu apă. Necesarul de apă potabilă destinat personalului ce activează pe durată amenajării/amplasării parcului eolian va fi asigurat din surse proprii (apă potabilă îmbuteliată). Pe amplasamentul analizat singura sursă de ape uzate o va constitui apă uzată fecaloid/menajere generate doar în perioada desfăşurării activităţii de şantier. Nu vor exista ape uzate generate în perioada de funcţionare a parcului eolian Managementul apelor uzate fecaloid-menajere provenite din nevoile igienico-sanitare al personalului desfăşurat în activitatea de şantier pe perioada amenajării/amplasării/funcţionării parcului eolian va fi asigurat prin amplasarea în zona şantierului a unor toalete ecologice, 2. PROCESE TEHNOLOGICE 2.1. Procese tehnologice de producţie Principiul de funcţionare al turbinei eoliene Turbinele eoliene funcţionează după un principiu simplu. Energia vântului roteşte palele rotorului, acesta este conectat la cutia de viteze ce roteşte generatorul producând electricitate. Turbinele de vânt sunt montate pe un turn la înălţime (119 m) pentru a capta cea mai mare parte din potenţialul eolian. MEDIU Consulting 36

37 RIM Parcuri eoliene Foltesti judeţul Galaţi Câteva dintre părţile principale ale turbinelor eoliene sunt prezentate în figura nr.16, dar în principiu, cele mai importante părţi componente ale turbinelor eoliene, sunt: o butucul rotorului; o paletele; o nacela; o pilonul (turnul); o arborele principal (de turaţie redusă); o multiplicatorul de turaţie cu roţi dinţate; o dispozitivul de frânare; o arborele de turaţie ridicată; o generatorul electric; o sistemul de răcire al generatorului electric; o girueta; o anemometrul; o sistemul de control (PLC). Caracteristici tehnice echipament turbină eoliană Turbina eoliană are o viteză de rotaţie a palelor variabilă, între 6-17 rotaţii/minut, cu un rotor cu un diametru al palelor de maxim 92,5 m şi o putere nominală de 2050 KW. În concordanţă cu condiţiile de vânt, turbina eoliană este omologată pentru clasa de vânt IEC IIIA. Date generale turbină eoliană Turn înălţime maximă 119; Tip - rotor cu 3 pale, axă orizontală, orientare pe direcţia vântului. Putere nominală 2050 kw la 12,5 m/s viteza vânt. Viteza vântului de start 3 m/s. Autoprotecţie 24 m/s. Timp de exploatare estimat - 20 ani. Domeniu temperatură de exploatare C. Rotorul este constituit din 3 pale, arborele rotorului, sistem de ghidare independent pe 3 axe. Palele rotorului sunt confecţionate din material compozit. Palele sunt echipate cu un sistem de protecţie împotriva descărcărilor electrice incluzând şi un paratrăsnet ce protejează rotorul. MEDIU Consulting 37

38 RIM Parcuri eoliene Foltesti judeţul Galaţi Specificaţiile rotorului Diametrul maxim 112 m. Aria de desfăşurare 9847 m 2. Specificaţii pale Material compozit. Lungime 56 m. Nacela are în componenţă arborele rotor, cutie viteze, generator, sistem de frânare, convertor sistem de răcire. Date tehnice nacelă: Înălţime 3,9 m. Lungime 10,3 m. Lăţime 3,8 m. Specificaţii cutie viteze Tip 3 trepte de viteză. Putere nominală 2050 kw. Lubrifiant - ulei tip VG litri. Generatorul este de tip dublu asincron cu putere nominală de 2050 kw echipat cu circuit de răcire pe bază de apă-glicol (antigel). Tensiune nominală 690 V; Frecvenţa de funcţionare 50 Hz. Sistemul de frânare dispozitiv de control a mişcării de rotaţie a palelor şi rotorului de tip aerodinamic şi pe sistem hidraulic/mecanic. Tip disc frână cu acţionare hidraulică sau electrică. Tip ulei hidraulic aprox. 50 l. Figura nr. 7 Variaţie putere turbina eoliana 2050 kw funcţie de viteza vântului MEDIU Consulting 38

39 RIM Parcuri eoliene Foltesti judeţul Galaţi Variaţia puterii în funcţie de intensitatea vântului este calculată pentru condiţii standard: temperatura aerului de 15 C, presiunea atmosferică de 1013 hpa şi densitatea aerului de 1,225 kg/mc Descrierea proceselor tehnologice propuse, a tehnicilor şi echipamentelor necesare; alternative avute în vedere Combaterea schimbărilor de climă reprezintă unul din cele 3 obiective ale axei prioritare 4 din cadrul POS Creşterea competitivităţii economice Proiectul este în concordanţă şi cu POS III Mediu întrucât contribuie nu numai la combaterea schimbărilor climatice prin reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră ci şi la reducerea consumului de combustibili fosili. Tehnologia de producere a energiei electrice eoliene este una dintre cele mai nepoluante tehnologii. Această afirmaţie se justifică prin faptul că, nu avem consum de materii prime şi materiale tehnologice, ca elemente de intrare si nici materii reziduale, ca elemente secundare, la ieşire. Directiva 77/2001/EC privind promovarea energiei electrice produsă din surse regenerabile pe piaţa unică de energie şi legislaţia românească de referinţa fixează următoarele titluri indicative: - stabilirea unei cote ţinta privind consumul de energie electrică produsă din surse regenerabile de energie, în mod diferenţiat de la o ţară la alta; - adoptarea de proceduri adecvate pentru finanţarea investiţiilor în sectorul surselor regenerabile de energie; - simplificarea şi adecvarea procedurilor administrative de implementare a proiectelor de valorificare a surselor regenerabile de energie. Conceptul de dezvoltare durabilă promovează utilizarea energiilor regenerabile ca surse alternative de energie dar de importanta prioritară. Dezvoltarea durabilă urmăreşte pe de-o parte, calitatea mediului (componentă a calităţii vieţii), iar pe de alta parte dezvoltarea socioeconomică, promovând astfel utilizarea energiilor regenerabile ca surse alternative de energie. În acest context producerea de energie electrică din surse regenerabile poate fi considerata un program de strategic deosebit de important pentru România. Investiţia propusă are ca finalitate valorificarea energiei vântului din zona dealurilor Moldovei prin montarea unui număr de 7 turbine eoliene de ultimă generaţie; durata de funcţionare estimată este de 50 de ani, (cu o retehnologizare după de ani) valorificând MEDIU Consulting 39

40 RIM Parcuri eoliene Foltesti judeţul Galaţi un potenţial natural remarcabil al zonei energia eoliană. Studiile de vânt arata ca durata maximă anuală de funcţionare (determinata in principal de viteze ale vântului de 4 25 m/s), este de aproximativ zile; aceasta reprezintă circa ore funcţionare echivalentă la capacitatea nominală a turbinelor. Vârful de producţie se regăseşte mai ales în perioada rece a anului (lunile noiembrie aprilie). Producţia de energie electrică este un domeniu de interes public. Cu atât mai mult energia electrică eoliană produsă de Centralele Electrice Eoliene racordate la Sistemul Electric Naţional este tot un domeniu de interes public. Activităţile principale care se vor desfăşura sunt caracteristice celor 3 etape şi anume: etapa de construcţie - durata estimată: 16 luni; etapa de operare durata estimata : ani; etapa de dezafectare - durata estimată: 2 ani. Etapa de construcţie - activităţi principale: amenajarea drumurilor de acces şi a platformelor de operare pentru staţionarea şi manevrarea vehiculelor cu M > 3,5 tone; transportul materialelor de construcţie şi al echipamentelor aferente; realizarea organizării de şantier şi a zonei de stocare aferenta organizării de şantier; realizarea fundaţiilor şi instalarea turbinelor eoliene; instalarea cablurilor electrice subterane de colectare a energiei electrice de medie tensiune racordul proiectului analizat la SEN, se va realiza printr-un proiect separat; dezafectarea organizării de şantier şi a zonei de stocare; reabilitarea terenurilor în zonele afectate de lucrările de construcţie. Etapa de operare activităţi principale: producerea energiei electrice prin folosirea turbinelor eoliene; furnizarea energiei electrice produse în Sistemul Electroenergetic Naţional; întreţinere şi reparaţii. Etapa de dezafectare - activităţi principale: realizarea organizării de şantier pe acelaşi amplasament din etapa de construcţie; amenajarea platformelor temporare pentru staţionarea şi manevrarea vehiculelor; MEDIU Consulting 40

41 RIM Parcuri eoliene Foltesti judeţul Galaţi demontarea, reciclarea sau valorificarea turbinelor eoliene, demolarea fundaţiilor şi a celorlalte elemente constitutive ale centralei electrice; transportul materialelor reciclabile şi valorificarea/eliminarea deşeurilor rezultate; dezafectarea platformelor de pe drumurile de acces la turbine şi redarea terenului in folosinţa iniţială terenuri agricole; reabilitarea mediului în zonele afectate. ETAPA DE CONSTRUCTIE Proiectul tehnic pentru construirea ansamblului eolian Foltesti prezintă detaliile tehnice, modul de organizare şi necesităţile pentru realizarea centralelor electrice. Toate lucrările vor fi executate de firme specializate în domeniu. Activităţile de construcţie se vor derula pe o perioada de 16 luni. Amenajarea drumurilor de acces Pentru o bună funcţionare şi coordonare a traficului în zona de implementare a parcului eolian se vor amenaja drumurile de exploatare existente şi crearea unor noi căi de acces pentru accesul la turbinele eoliene. Drumurile de exploatare existente vor fi adaptate pentru transportul componentelor centralelor eoliene, inclusiv a utilajelor de montare a acestora, prin lucrări de amenajare, consolidare, profilare, împietruire. Reabilitarea drumurilor de exploatare se va face urmărindu-se etapele proiectului de pietruire pentru trafic greu. În cadrul proiectului se va asigura reabilitarea si consolidarea infrastructurii rutiere actuale existente. La proiectarea, execuţia şi intervenţiile asupra drumului se va tine seama de categoriile funcţionale ale acestora, de traficul rutier, de siguranţa circulaţiei, de normele tehnice, de factorii economici, sociali, de utilizarea raţională a drumurilor, de conservarea şi protecţia mediului şi de planurile de urbanism şi amenajarea teritoriului, aprobate, potrivit legii. Accesul la amplasamentul fiecărei turbine se va face din drumurile de exploatare existente în zona şi va fi realizat în amplasament prin lucrări specifice. Drumurile care vor asigura accesul funcţional la unitatea de producere a energiei electrice au fost trase astfel încât să asigure accesul din drumurile de exploatare existente pana la turbine. Această porţiune de teren îşi va schimba destinaţia de teren agricol în teren cu destinaţia drumuri de exploatare (dotare tehnico-edilitara a terenului). În cazul drumurilor consolidate acestea se vor executa strict pe traseul drumurilor actuale de exploatare, consolidarea drumurilor rămânând în dotarea domeniului public al comunei. Staţionarea şi parcarea autovehiculelor (care are loc MEDIU Consulting 41

42 RIM Parcuri eoliene Foltesti judeţul Galaţi numai în etapa de montare a instalaţiei/turbinei eoliene) se va face numai în cadrul organizării de şantier. Organizarea de şantier Pentru asigurarea activităţilor de construcţii montaj şi instalaţii firma de construcţii care va contracta lucrările vor fi responsabile şi de organizarea de şantier şi de zona de depozitare a materialelor. Va exista o singură organizare de şantier care va deservi întreg parcul eolian. Activităţile de construcţii-montaj şi instalaţii vor consta în: amenajarea drumurilor de acces şi platformelor; depozitarea temporara a materialelor de construcţii; excavarea, armarea şi betonarea fundaţiilor pentru cele 7 turbine eoliene; instalarea turbinelor eoliene; realizarea substaţiei de transformare poziţionată în partea de sud al parcului eolian, langa turbina SC PEF WIND SRL racordarea turbinelor eoliene la substaţia electrică de transformare a parcului eolian se va face prin intermediul reţelei de distribuţie de medie tensiune. Cablurile de medie tensiune, precum şi cablurile de legare la pământ şi fibra optică, vor fi pozate subteran, în şanţuri de cabluri de dimensiuni diferite în funcţie de numărul lor; realizarea conexiunii la SEN a parcului eolian în staţia de transformare SRP1 Vanatori se va realiza printr-un traseu LES astfel - traseu LES = m x 0,5 m = mp; Lungimile traseelor parcurse de LES sunt: in incinta până la staţia ridicătoare 5475,9,00 m; de la staţia ridicătoare la staţia Frumuşiţa = 7,39 km; de la staţia Frumuşiţa la Ijdileni = 2,03 km; de la Ijdileni la staţia Vânători = 11,3 km. - şanţuri pentru LES (lăţime 0,5 m) = 2738 mp in incinta parcului - şanţuri pentru LES (lăţime 0,5 m) = mp catre statii de transformare - se va realiza prin alt proiect Organizarea de şantier va fi utilizată pe toată etapa de desfăşurare a construcţiilor şi va fi amplasata în aşa fel încât să asigure facilităţile de baza cum sunt: MEDIU Consulting 42

43 RIM Parcuri eoliene Foltesti judeţul Galaţi asigurarea racordării la reţeaua publică de alimentare cu energie electrică s-au folosirea unor generatoare pentru a produce energia electrică necesară în zonă şi pentru buna desfăşurare a activităţii; facilităţi pentru evacuarea deşeurilor generate; facilităţi pentru depozitarea temporara a materialelor utilizate; facilităţi de stingere a incendiilor; împrejmuire cu gard pentru protecţia organizării de şantier si a vecinătăţilor. După perioada de construcţie organizarea de şantier va fi dezafectata, materialele folosite vor fi valorificate, utilajele vor fi dirijate către alte lucrări. Terenul pe care a fost amplasata organizarea de şantier va fi reabilitat. Organizarea de şantier va fi reamenajata după perioada de operare, pentru lucrările de dezafectare. Organizarea de şantier va fi poziţionată în partea de sud a parcului eolian, în aproprierea DJ 251 şi va ocupa o suprafaţă de aproximativ 6250 mp. Realizarea fundaţiilor şi instalarea turbinelor Principalele restricţii şi condiţionări provin din Normele ANRE referitoare la distanta faţă de: clădiri de locuit; drumuri publice teritoriale (DN, DJ), căi ferate; drumuri comunale, drumuri vicinale (drumuri de exploatare agricolă); linii electrice aeriene; alte parcuri eoliene. Având în vedere modelul turbinei eoliene utilizate (3 MW), pentru o înălţime maximă a pilonului de 119 m aceste zone sunt asigurate prin distantele luate dupa cum urmeaza: faţă de drumul public de interes naţional: minim înălţimea pilonului plus lungimea palei plus 3 m si nu mai puţin de 56 m fata de axul drumului. În cazul de fata: 119 m+56m+3m=178m; faţă de drumurile comunale si de exploatare: minim lungimea palei, dar nu mai puţin de 30 m. În cazul de faţă = 56m; fata de LEA: minim înălţimea pilonului plus lungimea palei plus 3m, dar nu mai puţin de 100m. In cazul de faţa: 119 m+56m+3m=178m; fata de centrale eoliene aparţinând altor ferme eoliene: minim de 7 ori diametrul rotorului celui mai mare agregat, atunci când acesta e dispus pe direcţia vântului predominant, respectiv minim de 4 ori diametrul rotorului celui mai mare agregat, atunci când MEDIU Consulting 43

44 RIM Parcuri eoliene Foltesti judeţul Galaţi acestea sunt dispuse perpendicular pe direcţia vântului. În cazul de fata 112 m x 7 m = 784m si respective 112 x 4 = 448m; fata de cladiri locuite: minim de trei ori înălţimea pilonului, in total in cazul de fata 3 x 119 m = 357 m. Aceasta distanta se poate reduce fata de zona de locuinţe, conform Ordin ANRE, cu acordul comunităţii locale, pana la o valoare minima egala cu înălţimea pilonului + lungimea palei + 3m = 178 m. In planul existent toate distantele de siguranta sunt mai mari decat cele impuse prin legislatie. In zona studiata, la 45,00m unde se afla amplasata turbina T1, se afla un obiectiv cu valoare de patrimoniu si anume Valul lui Atanaric. In zona se afla si un tumul complet aplatizat, grav afectat de lucrari agricole si de procesul de eroziune. Distante T1 - Valul lui Atanaric = 45,00m, Tumul 2 =136,00m Distante T2 - Valul lui Atanaric = 464,00m Distante T3 - Valul lui Atanaric = 206,00m, Tumul 2 = 443,50m In zona de protectie a valului lui Atanaric lucrarile se vor executa sub supraveghere arheologica de specialitate prin grija beneficiarului. Pentru lucrarile - retele de conectare si drum de acces care afecteaza direct Valul lui Atanaric se impune efectuarea, in prealabil, a cercetarii arheologice preventive. Prin amplasarea turbinelor nu se vor afecta alte proprietăţi decât cele pentru care exista un acord de principiu pentru folosirea terenului, nu se vor afecta alte bunuri şi nu se vor aduce daune acestora, respectându-se prevederile Codului Civil. Amplasarea turbinelor eoliene se face astfel încât amenajările propuse (turnul centralei, drumurile de acces şi platformele de montaj) sa nu afecteze eventualele borne topometrice şi topografice de pe amplasament. În perioada mai 2012 a fost realizat un Studiu Geotehnic pentru amplasamentul parcului de instalaţii eoliene din zona Foltesti, judeţul Galaţi. Studiul Geotehnic a fost actualizat pentru faza DTAC in vederea identificării stratificaţiei în zona amplasamentului analizat pe baza interpretării fisei de foraj ale lucrărilor de prospectare geotehnica realizate la diferite adâncimi, pentru a oferi şi evidenţia litologia zonei analizate. Poziţia punctelor de investigare din teren a fost stabilită de beneficiar pe baza amplasării lucrărilor inginereşti ce urmează a se realiza. Ţinând seama de stratificaţia terenului din amplasament, se va elabora o soluţie de fundare cât mai eficientă şi cât mai sigură, pentru a preveni/preîntâmpina eventuale riscuri de distrugere a centralei eoliene. MEDIU Consulting 44

45 RIM Parcuri eoliene Foltesti judeţul Galaţi Descrierea fundaţiei turbinei eoliene Toate lucrările se efectuează din punct de vedere al standardelor de calitate, în conformitate cu normele naţionale specifice unor astfel de construcţii. În plus, standardele specificate de către producătorul de echipamente şi planşele furnizate de către proiectant, trebuie sa fie respectate cu stricteţe de către executanţii lucrărilor. În vederea determinării parametrilor terenului de fundare, este necesară efectuarea de sondaje on-site de către un geotehnician specializat. În faza de elaborare a documentaţiei pentru obţinerea autorizaţiei de construcţie este obligatorie efectuarea unui sondaj în zonă. Rezultatele sondajelor se recomanda a fi trimise şi la producătorul de turbine pentru a face verificări suplimentare in ceea ce priveşte dimensionarea fundaţiilor. Excavaţii Săpăturile se vor realiza până la cota stabilita de către proiectant în planurile de execuţie. Unghiul pereţilor excavaţiei trebuie ales în funcţie de proprietăţile terenului din locaţie. Partea de jos a excavaţiei va fi nivelată şi curăţată de posibile resturi rezultate în urma efectuării săpăturilor. În timpul excavaţiilor este posibil să apară în groapă, apa provenită din pânza freatica (în cazul în care aceasta este prea sus). În astfel de cazuri se vor lua măsuri de evacuare a apei din groapa prin pompare, permiţând continuarea lucrului în condiţii uscate. Excavaţia în apropierea cotei minime stabilite prin proiect trebuie făcută cu grijă, fără a se utiliza utilaje grele. În cazul în care sunt determinate condiţii precare ale solului sau apariţia neaşteptată a apei oricând în timpul efectuării excavărilor, este necesara oprirea imediată a lucrului şi consultarea sefului de şantier. Daca săpătura este prea adânca, atunci se vor lua măsuri de aducere a acesteia la nivelul dorit, prin umplerea cu balast sau beton, în funcţie de decizia şefului de şantier. Având în vedere pericolul de înmuiere a părţii de jos a excavaţiei în timpul unei expuneri prelungite la inundaţie (în cazul apariţiei ploii în timpul lucrărilor), este necesar a se realiza un drenaj eficient şi continuu. Partea de jos a excavaţiei va trebui compactată urmând a se turna un strat de beton de egalizare de minim 10 cm. Elemente de armare: Livrarea armăturii: Armatură din oţel va trebui livrată de către un producător sau importator care să respecte specificaţiile tehnice impuse de către proiectant şi sa fie certificat din punct de vedere al standardelor de calitate. La livrare barele de armare vor fi tăiate şi îndoite la dimensiunile MEDIU Consulting 45

46 RIM Parcuri eoliene Foltesti judeţul Galaţi stabilite prin proiect. Fiecare livrare va fi însoţită de o nota care va conţine informaţii despre tipul armăturii şi producătorul acesteia. Antreprenorul va trebui sa verifice la livrare ca tipul si dimensiunile barelor sunt în conformitate cu cerinţele impuse de către proiectant. Lucrări de armare: Elementele de armare, după asamblarea lor integrală, vor fi plasate pe stratul de beton de egalizare. Şablonul şi partea de sus a inelului de prindere a buloanelor de ancoraj vor trebui să fie perfect orizontale. Acest lucru se va realiza prin ajustarea şuruburilor de reglaj, verificarea făcându-se cu un instrument de măsură de mare precizie. Trebuie să se asigure că buloanele de ancoraj ale fundaţiei au o înălţime liberă deasupra suprafeţei soclului după cum se specifică în proiect. Înainte şi după turnare, fiecare bulon în parte trebuie să fie curăţat cu atenţie şi protejat provizoriu împotriva coroziunii. Tuburile pentru cabluri trebuie sa fie montate in soclu aşa cum vor fi evidenţiate în schiţele furnizate de către proiectant. În general, aceste tuburi sunt livrate de către producătorii de turbine. Se vor utiliza distanţier şi se va avea în vedere o legare fermă cu sârmă (sau sudură) la fiecare intersecţie a barelor, pentru a preveni mişcarea armăturii în timpul turnării betonului. Instalaţia de legare la pământ: Instalaţia de legare la pământ se va face din conductor de Cu sau echivalent din bandă de oţel galvanizat. Elementele de conectare a fundaţiei cu solul trebuie sa fie din oţel inoxidabil în funcţie de coroziunea mediului în care sunt amplasate sau banda de oţel galvanizat, care este protejată împotriva coroziunii, sau conductor din cupru. Întreg sistemul de împământare trebuie să fie realizat în conformitate cu proiectul furnizat de către producător şi să respecte standardele IEC sau VDE aplicabile. Daca este necesar, se vor furniza şi adâncimile de împământare. Betonul: Compoziţia, calitatea şi amestecul betonului trebuie să fie în conformitate cu standardele impuse de către producătorul de turbine, adaptate la standardele ţării în care se implementează proiectul. La acestea se adaugă şi studiile geotehnice care pot recomanda tratamente speciale, în cazul unui sol agresiv. La prepararea betonului, se vor efectua note de control a compoziţiei betonului cu prelevare de eşantioane ce vor fi testate în laborator, in conformitate cu standardele de control a calităţii aplicabile in tara respectiva. MEDIU Consulting 46

47 RIM Parcuri eoliene Foltesti judeţul Galaţi Turnarea betonului: Înainte de turnarea betonului cofrajele vor trebui inspectate cu atenţie, avându-se în vedere poziţionarea corectă a distanţierelor astfel încât la turnare să se realizeze nivelul dorit de acoperire cu beton. Partea interioară a cofrajului se uda abundent pentru a permite îndepărtarea fără probleme a cofrajului după întărirea betonului. Armatura trebuie să fie curăţată înainte de turnare verificându-se totodată calitatea barelor de oţel, secţiunea, numărul, distanţele şi lungimile acestora. Turnarea trebuie să fie făcută într-un proces continuu, pentru a evita apariţia unor goluri. La turnare se vor utiliza vibratoare ce vor acţiona pe toată suprafaţa de turnare, în vederea omogenizării betonului pe întreaga suprafaţă a fundaţiei. La turnarea ultimelor straturi se va avea în vedere că armătura să fie suficient de bine acoperita cu beton. Suprafaţa superioară se va nivela cu placa de lemn (sau echivalent) ţinându-se cont de gradul de acoperire impus de către proiectant. Acoperirea si izolarea betonului: Măsurile de protecţie a betonului trebuie planificate înainte de turnarea efectivă, în conformitate cu condiţiile locaţiei şi amestecului de beton ales. Imediat după turnare, suprafeţele de beton expuse la aer trebuie să fie acoperite cu materiale izolante pentru a se asigura protecţia împotriva vântului, frigului sau a căldurii excesive. Betonul trebuie protejat atât de pierderile de umiditate cât şi de cele de căldura pentru o perioada suficienta de timp. Pulverizarea suprafeţelor cu apă sau alte lichide speciale poate fi necesare. Daca toate aceste măsuri se vor respecta, betonul va atinge rezistenta corespunzătoare clasei specificate în proiect fără a prezenta pe suprafeţe crăpături rezultate în urma contracţiei sau goluri de aer. Umplutura: Realizarea umpluturilor în jurul şi pe partea de sus a fundaţiei trebuie să aibă loc înainte de ridicarea turnului. Stratul suplimentar de umplutură de pe partea superioară a fundaţiei este necesar şi pentru securitatea structurii. Umplutura trebuie compactată în mai multe straturi şi trebuie să îndeplinească exigenţele în ceea ce priveşte densitatea de compactare, greutatea specifica etc. MEDIU Consulting 47

48 RIM Parcuri eoliene Foltesti judeţul Galaţi Ridicarea turnului: Turbina va putea fi montata numai după ce betonul a atins rezistenţa corespunzătoare clasei specificate în proiect. Trebuie ţinut cont de faptul că viteza de întărire depinde foarte mult de temperatura şi de condiţiile de umiditate specifice locaţiei respective. Instalarea cablurilor electrice subterane de colectare a energiei electrice de medie şi de înaltă tensiune din interiorul parcului eolian Racordarea turbinelor eoliene la staţia electrică de transformare a parcului eolian se va face prin intermediul reţelei de distribuţie de medie tensiune. Cablurile de medie tensiune, precum şi cablurile de legare la pământ şi fibra optica, vor fi pozate subteran, în şanţuri de cabluri de dimensiuni diferite în funcţie de numărul lor. Racordarea reţelei electrice de la turbine se va realiza la substaţia de transformare electrică, poziţionată în partea de sud a parcului eolian, iar de aici energia produsă se va distribui în SEN, printr-un LES cu o lungime de aproximativ 21 km din care 5475 m in interiorul parcurilor si 20,72 Km in afara ansamblului eolia până la staţia SRP1 Vanatori proiect realizat printr-un alt CU. ETAPA DE OPERARE Etapa de operare va începe după terminarea lucrărilor de construcţie a centralei eoliene şi după finalizarea probelor tehnologice. Operarea parcului eolian se va desfăşura pe o perioada de ani urmând a fi prelungita cu încă de ani în urma reviziilor generale a turbinelor şi a staţiei de transformare. În perioada de funcţionare, substaţia de transformare aferentă parcului eolian va fi deservită de personal specializat/autorizat. Producerea energiei electrice folosind turbinele eoliene Pentru a transporta energia electrică produsă într-un parc eolian în condiţii economice şi de siguranţă, turbinele eoliene vor fi conectate printr-o reţea de medie tensiune la reţeaua de înaltă tensiune. Invertorul livrează curent alternativ sinusoidal (50Hz). Cu un transformator de putere corespunzătoare tensiunea este transformată la nivelul de medie tensiune. Pe partea de joasă tensiune, cablurile şi invertorul vor fi protejate mecanic. Instalaţia dispune de un generator inelar sincron de curent alternativ si invertor conectate în aval Turbina eoliana funcţionează cu un factor de putere configurabil: reglabil de la 0,95 inductiv pana la 0,95 capacitiv. Un dispozitiv de decuplare a reţelei cu supraveghetor de frecvenţă şi tensiune reprezintă o parte integranta a turbinei eoliene. Fiecare transformator dispune de o instalaţie de conectare de medie tensiune. Pentru protecţia transformatorului, instalaţia de conectare MEDIU Consulting 48

49 RIM Parcuri eoliene Foltesti judeţul Galaţi este echipata cu un întrerupător de putere. Astfel fiecare instalaţie individuală poate fi separată direct de la reţea. Conexiunea la reţeaua de distribuţie a energiei electrice se va realiza prin intermediul unei staţii de transformare medie tensiune/înaltă tensiune. Energia electrica produsă de turbinele eoliene va fi transmisă prin intermediul reţelei subterane de cabluri electrice de medie tensiune către substaţia de transformare a parcului eolian, iar de aici aceasta va fi distribuită în SEN printr-un racord LES până la staţia Vanatori. Sistemul de comanda-control şi protecţie Sistemul de control automat al turbinei este asigurat PLC (programmable logic controller) ce analizează datele de la senzorii de stare ai turbinei şi datele meteorologice şi generează semnale de control. Sistemul de măsurare al vitezei şi direcţiei vântului este măsurat cu ajutorul unor anemometre. Sistemul de control al fiecărei turbine este echipat cu componente (hardware şi software) pentru monitorizarea datelor la distanţă. Toate datele şi semnalele sunt transmise printr-o conexiune la un Browser de Internet. Acest fapt face posibilă monitorizarea datelor la fel de uşoară ca prin intermediul unei telecomenzi active la distanţă (precum închiderea şi deschiderea). Activităţile de întreţinere şi reparaţii Activităţile de întreţinere şi reparaţii se vor desfăşura pe toata durata de operare a parcului eolian. Activităţile specifice vor fi în general punctuale şi vor consta în activităţi preventive de întreţinere - a turbinelor şi a staţiei de transformare. Activităţile preventive specifice vor include: verificarea la intervale regulate a turbinelor pentru identificarea punctelor şi zonelor de rugină la componentele metalice (turn). Tratarea şi îndepărtarea ruginii se vor face pentru evitarea degradării turbinelor şi pentru creşterea duratei de viaţă a acestora. Întreţinerea parcului eolian va fi realizată de o firma specializată/autorizată cu care beneficiarul va încheia un contract de prestări servicii; verificarea la intervale regulate a rezervoarelor si pompelor de ulei din nacela turbinei, pentru identificarea punctelor şi zonelor posibile cu scurgeri de ulei. Verificarea se va face pentru evitarea pierderilor de ulei care sa duca la deteriorarea angrenajelor rotorului şi generatorului turbinei şi pentru evitarea scurgerilor de ulei pe sol. Întreţinerea acestora se va face pentru evitarea scurgerilor de ulei, prin etanşeizarea rezervoarelor şi pompelor; MEDIU Consulting 49

50 RIM Parcuri eoliene Foltesti judeţul Galaţi verificarea periodică a calităţii uleiului folosit pentru ungerea mecanismelor şi angrenajelor in mişcare (rotor, cutie de viteze, generator) şi înlocuirea uleiului considerat neconform din punct de vedere calitativ; verificarea la intervale regulate a angrenajelor aflate in rotire ale turbinei pentru identificarea zgomotelor anormale, care pot indica funcţionarea anormală a angrenajelor turbinei; identificarea stării anormale este necesară pentru evitarea degradării turbinei, pentru repararea sau înlocuirea componentelor defecte şi pentru prelungirea duratei de viaţă a turbinei. Activităţi de reparaţii ale echipamentelor sau instalaţiilor avariate Activităţile de reparaţii vor include: reparaţiile posibile ale componentelor turbinelor eoliene care nu sunt deteriorate substanţial şi pot fi reparate uşor la fata locului. Activităţile specifice vor include: înlocuirea unor piese distruse şi care nu pot fi reparate, de la turbinele eoliene. Piesele ce pot fi înlocuite pot varia, ca dimensiuni, de la componente de dimensiuni mici (piese de schimb uzuale), până la componente de dimensiuni foarte mari (pale, ax rotor, părţi de nacela, secţiune de turn, etc.). În cazul componentelor mari activităţile de înlocuire vor include şi transportul agabaritic al macaralei si transporturile pentru îndepărtarea componentelor distruse şi pentru aducerea la faţa locului, pentru montare, a componentelor noi Valorile limită atinse prin tehnicile propuse de titular şi prin cele mai bune tehnici disponibile Nu este cazul Activităţi de dezafectare În conformitate cu Legea nr. 401/2003 privind modificarea şi completarea Legii 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, art. 6 alin(1). Demolarea, dezafectarea ori dezmembrarea, parţială sau totală, a construcţiilor şi instalaţiilor aferente construcţiilor, a instalaţiilor şi utilajelor tehnologice, inclusiv elementele de construcţii de susţinere a acestora, închiderea de cariere şi exploatări de suprafaţă şi MEDIU Consulting 50

51 RIM Parcuri eoliene Foltesti judeţul Galaţi subterane, precum şi a oricăror amenajări se face numai pe baza autorizaţiei de desfiinţare obţinute în prealabil de la autorităţile prevăzute la art. 4." Durata de funcţionare estimată este de 50 de ani, (cu o retehnologizare după de ani) valorificând un potenţial natural remarcabil al zonei energia eoliană. Durata maximă anuală de funcţionare este determinată de viteza şi intensitatea vântului şi este estimată la cca zile reprezentând circa ore funcţionare echivalentă la capacitatea nominală a turbinelor, pentru viteze ale vântului de 4 25 m/s, perioada specificată se regăseşte mai ales în perioada rece a anului (lunile noiembrie aprilie) care vor fi vârf de producţie. Sunt 3 grupe de lucrări, care impun refacerea amplasamentului: a) lucrări cu caracter temporar, pe timpul construcţiilor: - săpăturile pentru fundaţii; - şanţul pentru reţelele electrice subterane; b) lucrări în caz de accidente; c) lucrări la încetarea activităţii. a) Lucrările cu caracter temporar, pe timpul construcţiilor Săpăturile pentru fundaţii se acoperă cu o parte din pământul care a fost excavat iar la suprafaţă obligatoriu stratul fertil 5-10 cm astfel încât nu rămâne la suprafaţa solului decât piesa de asamblare a turnului turbinei încastrată în fundaţie. Suprafaţa de teren destinată organizării de şantier se acoperă cu un strat fertil de 5 10 cm, fiind adus la stadiul de teren agricol. Liniile electrice subterane din parc se acoperă cu pământul rezultat din excavaţii, sortat astfel încât la suprafaţa sa se găsească stratul fertil de grosimea iniţială. Acolo unde linia electrică subterană se pozează pe drumurile de exploatare, şanţurile vor fi astupate cu pământul rezultat din excavaţii şi terenul va fi adus la starea iniţială de drum. b) Lucrări în caz de accidente Accidentele care pot să apară constau în ruperea palelor sau a turnului care să ducă la căderea nacelei ruperea palelor/turnului, etc. Lucrările constau în demontarea şi îndepărtarea pieselor defecte care, după dezmembrare şi separare pe tipuri de materiale se predau în circuitul de reciclare. MEDIU Consulting 51

52 RIM Parcuri eoliene Foltesti judeţul Galaţi c) Lucrări în caz de încetarea activităţii În caz de încetarea activităţii, turbinele se demontează, se dezmembrează, se separă pe tipuri de materiale şi se predau în circuitul de reciclare. Piesa metalică de legătură se taie de la suprafaţa solului şi se predă în circuitul economic. Betonul din piesa de legătură, 40 cm de la sol, se sparge şi se transportă într-o zonă aprobată de Consiliul Local. Fundaţia rămasă se acoperă cu pământ vegetal cm şi se înierbează. Drumurile, care nu s-au înierbat natural, se vor acoperi cu pământ vegetal 20-30cm şi se înierbează. 3. DEŞEURI 3.1 Generarea deşeurilor, managementul deşeurilor, eliminarea şi reciclarea deşeurilor Surse de generare a deşeurilor În timpul amenajării parcului eolian, nu vor rezulta deşeuri din demolări de clădiri sau din alte dezafectări (dezafectări de conducte hidro, etc.) pe amplasament. Tipurile şi cantităţile de deşeuri rezultate din activitatea analizată pe perioada de construcţie: deşeuri municipale amestecate ,5 tone; deşeuri de ambalaje ( ambalaje de hârtie şi carton, ambalaje de materiale plastice, ambalaje de lemn, ambalaje amestecate.) 0,8 tone; deşeuri metalice amestecuri metalice 0,5 tone; pământ excavat ( pământ şi pietre) 5000 mc. Tipurile şi cantităţile de deşeuri rezultate din activitatea analizată pe perioada de funcţionare: 1. Deşeuri municipale amestecate provenite de la operatorii care vor deservi substaţia de transformare.cantitatea medie anuală de deşeuri din aceste tipuri este apreciată la cca. 100 kg. Fac parte din categoria 20 - deşeuri municipale şi asimilabile din comerţ, industrie, instituţii, inclusiv fracţiuni colectate separat, grupa alte deşeuri municipale, cod deşeuri municipale amestecate. Se vor depozitează temporar în pubele şi vor fi eliminate prin societăţi specializate/autorizate. MEDIU Consulting 52

53 RIM Parcuri eoliene Foltesti judeţul Galaţi 2. Ulei uzat de transmisie în perioada de funcţionare a Parcului Eolian rezultă uleiuri uzate. Schimbarea uleiului de la cutia de viteze a turbinei se face de două ori/an şi va fi realizată de către firme specializate în domeniu, cu care administratorul parcului eolian va încheia un contract de service şi întreţinere. Cantitatea de uleiuri de motor este estimată la aproximativ 400 l/turbina şi 6800 l/schimb parc eolian. Conform HG 856 din 2002 deşeurile rezultate fac parte din categoria 13 deşeuri uleioase şi deşeuri de combustibili lichizi (cu excepţia uleiurilor comestibile şi a celor din capitolele 05, 12 şi 19), grupa uleiuri uzate de motor, de transmisie şi de ungere, cod * - uleiuri minerale neclorurate de motor, de transmisie şi de ungere. 3. Ulei uzat hidraulic în perioada de funcţionare a Parcului Eolian rezultă uleiuri uzate hidraulice. Schimbarea uleiului de la cutia de viteze a turbinei se face de două ori/an şi va fi realizată de către firme specializate în domeniu, cu care administratorul parcului eolian va încheia un contract de service şi întreţinere. Cantitatea de uleiuri hidraulice este estimată la aproximativ 50 l/turbina şi 850 l/schimb parc eolian. Conform HG 856 din 2002 deşeurile rezultate fac parte din categoria 13 deşeuri uleioase şi deşeuri de combustibili lichizi (cu excepţia uleiurilor comestibile şi a celor din capitolele 05, 12 şi 19), grupa uleiuri uzate de motor, de transmisie şi de ungere, cod * - uleiuri minerale hidraulice neclorinate. 4. Deoarece societatea deţine un număr important de echipamente electrice şi electronice, trebuie să respecte obligaţiile legale din HG 448/2005 privind deşeurile de echipamente electrice şi electronice. Astfel în cazul DEEE (deşeuri de echipamente electrice şi electronice) - societatea are ca obligaţie prevenirea producerii de deşeuri de echipamente electrice şi electronice precum şi refolosirea, reciclarea acestora. Colectarea DEEE se face separat iar depozitarea temporară a acestora se va face în spaţiu amenajat, impermeabil, marcat corespunzător. Conform HG nr. 856 din 2002, deşeurile rezultate fac parte din categoria 16 - deşeuri nespecificate în altă parte, grupa deşeuri de la echipamente electrice şi electronice, codul echipamente casate, altele decât cele specificate de la la În cazul în care pe amplasament vor fi generate astfel de deşeuri, societatea va trebui să ia toate măsurile pentru a limita impactul acestora asupra mediului. MEDIU Consulting 53

54 RIM Parcuri eoliene Foltesti judeţul Galaţi Denumirea deşeului*) Tabelul nr. 8 Managementul deşeurilor Cantitate generată an Starea S, L, semisol SS Codul deşeului conform HG nr. 856/2002 Codul privind principala proprietate periculoasă **) construcţie Colectare Managementul deşeurilor kg/an V E R Municipale 0,5 tone SL europubele - D1 - Ambalaje 0,8 Deşeuri metalice Pământ excavat 0,5 t/perioada construcţie 5000 mc/ perioada construcţie S S S S S S spaţii special amenajate spaţii special amenajate S funcţionare Deşeuri municipale amestecate Ulei uzat de motor 6800 l L * - Ulei uzat hidraulic 850 l L * - Deşeuri spaţii special electrice şi - S amenajate electronice V - valorificare; E - eliminare; R rămas în stoc; R5 - - R4 - - Reintroducere în lucrările de sistematizare a terenului 30 t 100 kg/an SL pubele - D1 - Recipiente metalice Recipiente metalice D D10 - R7 D9 - Etapa de dezafectare În etapa de dezafectare a parcului vor rezulta cantităţi semnificative de deşeuri, în special în urma dezmembrării şi dezasamblării turbinelor eoliene şi a desfăşurării lucrărilor de demolare a fundaţiilor turbinelor şi de extragere a cablurilor subterane. În etapa de dezafectare vor fi generate următoarele tipuri de deşeuri: părţi componente ale turbinelor eoliene; deşeuri de materiale de construcţii; deşeuri metalice; echipamente electrice şi electronice; cabluri electrice; uleiuri uzate; deşeuri de materiale plastice; MEDIU Consulting 54

55 RIM Parcuri eoliene Foltesti judeţul Galaţi deşeuri menajere. În aceasta etapa a proiectului nu se pot estima corect cantităţile de deşeuri care vor rezulta în etapa de dezafectare. La dezafectarea parcului eolian se va elabora un proiect de detaliu privind dezafectarea si demolarea facilităţilor existente pe amplasamentul parcului eolian, precum şi reabilitarea amplasamentului. Prognozarea impactului Deşeurile rezultate vor fi stocate temporar, în spaţii special amenajate, în condiţii corespunzătoare, astfel încât să nu influenţeze desfăşurarea activităţilor pe amplasament. Stocarea temporară a deşeurilor se realizează în conformitate cu legislaţia specifică în vigoare, astfel: spaţii special amenajate; în containere transportabile, butoaie metalice; în spaţii închise şi acoperite. Măsuri de diminuare a impactului Societatea va deţine un plan de gestionare a deşeurilor, generate pe amplasament, în care se va specifica denumirea deşeului produs, codul deşeului, cantitatea produsă, cantitatea valorificată, destinaţia deşeului, precum şi stocul existent la sfârşitul anului. Poluarea, datorată generării deşeurilor, se consideră că se va situa în domeniul nesemnificativ. În perioada de construcţie/dezafectare cât şi în cea funcţionare societatea va lua toate măsurile necesare, astfel încât eliminarea, valorificarea deşeurilor se va realiza controlat, fără a duce la poluarea mediului înconjurător, astfel încât nu se preconizează un impact direct şi semnificativ asupra factorilor de mediu, ci doar un impact indirect prin eliminarea acestor deşeuri de către firmele specializate. În cazul DEEE (deşeuri de echipamente electrice şi electronice) - Unelte electrice şi electronice, societatea are ca obligaţie, reciclarea acestora, conform HG 448/2005 privind deşeurile de echipamente electrice şi electronice. Colectarea DEEE se va face separat, iar depozitarea temporară a acestora se va realiza într-un spaţiu special amenajat, impermeabil, marcat corespunzător. Colectarea deşeurilor periculoase (ulei de transmisie şi hidraulic uzat), se va realiza cu o firmă specializată/autorizată conform contractului de schimbare/ eliminare a uleiurilor uzate generate de pe amplasament. MEDIU Consulting 55

56 RIM Parcuri eoliene Foltesti judeţul Galaţi 4. IMPACTUL POTENŢIAL, INCLUSIV CEL TRANSFRONTIERĂ, ASUPRA COMPONENTELOR MEDIULUI ŞI MĂSURI DE REDUCERE A ACESTORA Conform certificatelor de urbanism terenurile implicate in realizarea proiectului sunt amplasate in extravilanul localităţii Foltesti si au regimul economic de teren arabil. Teritoriul studiat în P.U.Z., în suprafaţă totală de 277,05 ha, este ocupat în prezent de terenuri arabile (267,03 ha), de un canal de irigaţii (7,61 ha) si de drumuri de exploatare ce asigură accesul la aceste terenuri (2,14 ha). Suprafeţele implicate in realizarea proiectului sunt repartizate astfel: - SC PEF WIND SRL T.76, P.2, Lot 1- nr. cadastral 1463, suprafaţa de mp - SC WIND INDUSTRY SRL - T.78, P.1, Lot 1- nr. cadastral , T.78, P.1, Lot 2 - nr. cadastral , şi T.78, P.1, Lot 3- nr. cadastral , suprafaţa de mp ; - SC E.D.F. WIND FARM SRL - T.76, P.2, Lot 1/2 - nr. cadastral , şi T.76, P.2, Lot 1/3 - nr. cadastral , suprafaţa de ,00 mp În perioada desfăşurării lucrărilor de amenajare şi construcţie a obiectivului constructorul va lua măsurile de umectare a căilor de acces astfel încât antrenarea pulberilor sedimentabile de pe sol să fie limitată. Racordurile pentru sistemul de distribuţie (energia electrică), necesare pe timpul execuţiei, se vor realiza pe traseele racordurilor definitive. Pe durata amenajării/construirii, constructorul va urmări în permanenţă respectarea normelor şi procedurilor de execuţie specifice fiecărui tip de lucrare în parte şi va asigura respectarea normelor de tehnica securităţii muncii şi de protecţie a mediului pentru tot personalul de execuţie. Nu sunt generate ape uzate pe perioada construcţiei/amplasare, dar pot fi antrenate cu apele pluviale particule din sol generând concentraţii relevante de suspensii în ape. Pot fi de asemenea antrenate diverse substanţe de pe şantier care pot ajunge să fie spălate de apele pluviale. De aceea vor fi luate măsurile de depozitare separată a materialelor şi a substanţelor periculoase, care să asigure protecţia şi managementul eficient al acestora. Activitatea desfăşurată în cadrul obiectivului analizat, aflat la o distanţă de aproximativ 19 km de frontiera nu are impact transfrontalier deoarece nu se înscrie în Lista cu activităţi propuse din Anexa 1 a Legii 22/2001 Pentru ratificarea Convenţiei privind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontalier. MEDIU Consulting 56

57 RIM Parcuri eoliene Foltesti judeţul Galaţi 4.1. Apa Condiţiile hidrogeologice ale amplasamentului Amplasamentul analizat este delimitat de două pârăuri cu caracter temporar din punct de vedere hidrologic, respectiv Valea Adâncă situat în partea de V a planului analizat şi Valea Şerpoaica situată în partea de E a planului analizat, respectiv a canalului de irigaţie ce străbate planul analizat de la N - S Din punct de vedere al aspectelor hidrogeologice a zonei se poate concluziona: zona propusă pentru dezvoltarea proiectului are caracteristici bune de infiltraţie şi drenaj a apelor de precipitaţie. acviferul freatic este prezent la medie adâncime (peste 10 metri) şi are o dezvoltare redusă şi limitată, funcţie de dezvoltarea depozitelor deluviale şi este cu fluctuaţii pe verticală ale nivelului piezometric în funcţie de nivelul precipitaţiilor; Alimentarea cu apă Amenajarea şi funcţionarea parcului eolian nu necesită racordarea la sistemul de alimentare cu apă. Necesarul de apă potabilă destinat personalului ce activează pe durată amenajării/amplasării parcului eolian va fi asigurat din surse proprii (apă potabilă îmbuteliată). În ceea ce priveşte alimentarea cu apă a substaţiei de transformare din cadrul parcului, substaţie ce va fi deservita de un operator specializat/autorizat, aceasta va fi realizată cu ajutorul dozatoarelor de apă, ori cu apă îmbuteliată Managementul apelor uzate Pe amplasamentul analizat singura sursă de ape uzate o va constitui apa uzată fecaloid/menajera generata doar în perioada desfăşurării activităţii de şantier, respectiv în perioada de exploatare a substaţiei electrice. Managementul apelor uzate fecaloid-menajere provenite din nevoile igienico-sanitare al personalului desfăşurat în activitatea de şantier pe perioada amenajării/amplasării/dezafectării parcului eolian va fi asigurat prin amplasarea în zona şantierului a unor toalete ecologice Prognozarea impactului Surse de poluanţi pentru ape în perioada de execuţie Principalele surse de poluare a apelor în faza de execuţie sunt reprezentate de: tehnologiile de execuţie propriu-zise; MEDIU Consulting 57

58 RIM Parcuri eoliene Foltesti judeţul Galaţi utilajele terasiere şi cele de transport; activitatea umană. Lucrările de amenajare a terenului şi de execuţie a fundaţiilor turbinelor eoliene constituie principalele activităţi cu impact direct asupra apelor de suprafaţă şi subterane. Mişcările de terasamente prevăzute în proiect au în vedere excavarea şi depozitarea unor cantităţi de pământ. Aceste depozite pot fi antrenate de apa meteorică. Ca urmare a precipitaţiilor, taluzurile pot fi spălate de scurgerile de suprafaţă care antrenează fracţiuni de material sau mase de pământ. Deoarece lucrările de excavare şi pregătire a fundaţiilor se vor executa în uscat, cu depozitarea locală a materialului rezultat din săpături, riscul poluării apelor de suprafaţă şi subterane este minim. Utilajele terasiere şi de transport Modul de lucru, vechimea utilajelor şi starea lor tehnică sunt elemente care pot provoca în timpul execuţiei lucrărilor de amenajare şi construcţie, poluări ale apelor. Principalii poluanţi sunt motorina şi uleiurile arse. Acestea pot ajunge să afecteze calitatea apei prin: spălarea utilajelor sau a autovehiculelor în spaţii neamenajate, direct pe sol; repararea utilajelor, efectuarea schimburilor de ulei în spaţii neamenajate; remobilizarea unor surse subterane, antropogene, de poluare a apei prin lucrările de excavaţii; stocarea motorinei sau a uleiurilor arse în depozite sau recipiente improprii. Activitatea umană Activitatea salariaţilor din şantier este la rândul ei generatoare de poluanţi cu impact asupra apelor, deoarece: produce deşeuri menajere care, depozitate în locuri necorespunzătoare pot fi antrenate de ape sau pot produce levigat care să afecteze apa subterană; evacuările de ape fecaloid-menajere aferente atât organizărilor de şantier,cât şi în perioada de exploatare a substaţie de transformare, pot şi ele să afecteze calitatea apelor, dacă toaletele sunt improvizate. Surse de poluanţi pentru ape în perioada de exploatare Principalele surse de poluare în faza de exploatare pot fi: MEDIU Consulting 58

59 RIM Parcuri eoliene Foltesti judeţul Galaţi managementul defectuos al apelor uzate menajere din incinta substaţei de transformare; depozitare necorespunzătoare a deşeurilor propriu-zise rezultate din funcţionarea parcului eolian (cap. III.8); În perioada de funcţionare a parcului, nu este sesizabil niciun impact negativ al acţiunii turbinelor asupra factorului de mediu apă, având în vedere că nu există reţea de canalizare, nu există ape tehnologice, iar apele pluviale se scurg în mod normal, gravitaţional şi prin infiltraţie. În ceea ce priveşte apele uzate menajere, generate de personalul ce va deservi substaţia de transformare, acestea vor fi stocate într-un bazin betonat vidanjabil, având o capacitate de 2 mc, ape ce vor fi eliminate cu un operator specializat/autorizat Măsuri de diminuare a impactului Măsuri de protecţie a apelor în perioada de amenajare/construcţie/funcţionare: finalizarea execuţiei amenajării terenului în perioade cât mai scurte, dar cu respectarea timpilor tehnologici necesari; realizarea lucrărilor prin asigurarea de pante de scurgere pentru apele din precipitaţii; întreţinerea utilajelor (spălarea lor, efectuarea de reparaţii, schimburile de piese, de uleiuri, alimentarea cu carburanţi etc.) numai în locuri special amenajate/autorizate; pentru apele uzate care vor rezulta din şantier, se va impune respectarea limitelor de încărcare cu poluanţi a apelor uzate evacuate în reţele de canalizare orăşeneşti şi în staţiile de epurare; condiţiile de contractare vor trebui să cuprindă măsuri specifice pentru managementul apelor din zonă pentru a evita poluarea chimică a apelor; manipularea materialelor, a sterilului, a pământului şi a altor substanţe folosite se va face astfel încât să se evite antrenarea lor de către apele de precipitaţii; utilizarea de toalete tip cabine ecologice în perioada de amenajare/construcţie eliminarea periodică a apelor uzate menajere generate de pe amplasamentul substaţiei de transformare în perioada de exploatare a acesteia. Tabelul nr. 9 Măsuri diminuare pentru factorul de mediu apă Măsuri de diminuare Măsuri de diminuare a eroziunii solului şi transport de sedimente prin crearea unui sistem de drenare a apelor pluviale urmând linia Fază de implementare Amenajare Construcţie Operare - MEDIU Consulting 59

60 RIM Parcuri eoliene Foltesti judeţul Galaţi Măsuri de diminuare pantelor naturale. Limitarea zonelor decopertate durata de expunere a solului. Reabilitarea şi stabilizarea progresivă a zonelor afectate pentru a preveni eroziunea. Minimizarea utilizării materialelor de construcţie în afara zonei destinate şantierului. Asigurarea de toalete ecologice şi amplasarea acestora la distanţă faţă de zonele de drenaj a apelor pluviale. Fază de implementare Amenajare Construcţie Operare Eliminarea periodică a apelor uzate menajere Prin măsurile luate se consideră că funcţionarea parcului eolian, nu are impact semnificativ asupra factorului de mediu apă Hărţi şi desene la capitolul Apă Figura nr 8 Harta hidrologică a zonei analizate MEDIU Consulting 60

61 RIM Parcuri eoliene Foltesti judeţul Galaţi 4.2. Aerul Date generale Dat fiind faptul că judeţul Galaţi reprezintă o deschizătură spre nord-est şi spre sud-vest, el se găseşte sub influenţa maselor de aer continental estice şi mai puţin sudice, lipsind aproape cu totul influenţa aerului vestic care este oprit de paravanul munţilor Carpaţi. Regimul climatic pe teritoriul judeţului Galaţi este temperat-continental, cu caracter de ariditate. Se înregistrează unele diferenţe între unităţile componente, în funcţie de relief (îndeosebi altitudinea) şi de orientarea reţelei hidrografice. Din ansamblul teritoriului se detaşează partea sudică, cea mai joasă, alcătuită din cele trei văi cu lunci reunite şi terase Siret, Dunăre, Prut în care valorile elementelor climatice sunt întotdeauna mai mari decât în restul judeţului. Sudul Podişului Bârladului este situat într-o zonă de tranziţie de la climatul continental al Europei Estice la climatul temperat premediteranean al Peninsulei Balcanice. Acesta prezintă, sub raport climatic, caracteristici cu totul aparte faţă de restul ţării datorită poziţiei sale geografice, conformaţiei reliefului şi altor factori de interferenţă. Clima este continental excesivă, cu amplitudini mari de temperatură şi precipitaţii reduse (520 mm /an), veri călduroase, ierni reci, marcate de viscole. Temperaturi Această zonă este delimitată de izoterma anuală de 10 C, care intersectează teritoriul judeţului la Sud de Umbrăreşti, trecând către Sud-Est pe la Nord de confluenţa Siret-Bârlad, pe la Sud de Slobozia Conachi apoi spre Nord-Est pe la Vest de Vânători, Tuluceşti, Frumuşiţa şi Folteşti, atingând Prutul aproximativ în dreptul localităţii Vlădeşti. În judeţ există 3 staţii meteorologice (Galaţi, Tecuci, Bereşti), care aparţin Centrului Meteorologic Regional Moldova Iaşi, şi câteva posturi pluviometrice. Temperatura medie anuală este, calculată pe o perioadă de 70 de ani, este la Galaţi de 10 0 C şi la Tecuci de 9,8 0 C. Temperatura medie a verii este de cuprinsă între 21 0 C la Tecuci si 21,3 0 C la Galaţi. În timpul iernii, deasupra judeţului Galaţi vin din nord şi nord-est mase de aer rece care produc scăderi de temperatură care oscilează între 0,2 0 C -3 0 C. Temperatura medie lunară este mai scăzută în ianuarie când are valori de C. Temperatura medie a lunii iulie este de 21,7 0 C. În timpul anului sunt cca.210 zile cu temperaturi de peste 10 0 C. Radiaţia solară variază între 118 şi 123 kcal/cm 2 /an, iar durata medie de strălucire a soarelui este de h/an, valoare ridicată, asemănătoare staţiilor Medgidia şi Sf. MEDIU Consulting 61

62 RIM Parcuri eoliene Foltesti judeţul Galaţi Gheorghe Deltă (cu h/an, respectiv h/an), distribuite astfel: în semestrul cald se înregistrează 1579 h iar în semestrul rece h. I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII Max Min Tabel 10: Valorile maxime şi minime ale radiaţiei solare globale pe suprafaţa normală la staţia Galaţi (W/m 2 ) Parametrii temperaturii solului urmăresc îndeaproape, dar cu o anumită inerţie, ciclul anual al radiaţiei solare, având în vedere că pe parcursul anului se înregistrează un maxim, în general în iulie şi un minim, preponderent în ianuarie. Temperatura medie anuală reprezintă cel mai sintetic parametru al temperaturii solului, care pune în evidenţă, mai ales, rolul acestuia de sursă de căldură. Faţă de temperatura medie anuală a aerului, aceasta este superioară cu 2-3 C. La staţia Galaţi se înregistrează valori între 11 şi 12 C, valorile absolute fiind de 65.5 C (8.VII.1968) respectiv C (18.I.1963). Durata medie a intervalului anual fără îngheţ la sol este un parametru important, atât din punct de vedere teoretic (ca indicator al potenţialului termic al diferitelor zone), cât şi din punct de vedere practic, diferite ramuri economice, în primul rând agricultura, fiind influenţate de durata acestui interval. La Galaţi această perioadă cuprinde între zile pe an. Temperatura medie multianuală a aerului variază între 9.1 C în Nord şi 10.5 C în Sud (Drăguşeni 9.3 C, Bereşti 9.6 C, Tecuci 9.9 C, Galaţi 10.5 C). Datorită interacţiunii dintre procesele advective şi cele de circulaţie locală generate de bilanţul caloric al suprafeţei active, temperatura medie a lunii ianuarie variază între -3 C la Tecuci şi -2.6 C la Bereşti, iar în luna iulie media multianuală se încadrează între 21.2 C la Bereşti şi 22.5 C la Galaţi. Temperatura maximă absolută înregistrată a depăşit 40 C pe 11.VIII.1951 (40.6 C la Târgu Bujor-Moscu) şi pe 5.VII.2000 (40.2 C la Galaţi), iar temperatura minimă absolută a fost de -32 C (la Drăguşeni, pe 11.II.1929). Valoarea cea mai mare a amplitudinii termice absolute s-a înregistrat la Drăguşeni (70.5 C). Temperaturile medii lunare şi pe anotimpuri înregistrează aceleaşi valori uşor diferite între partea de Sud şi cea nordică. Cea mai rece lună a anului este ianuarie (-2.2 C la Galaţi, -3.6 C la Tecuci), urmată de februarie (-0.4 C la Galaţi, -1.1 C la Tecuci). Temperaturile medii lunare ale primăverii au treceri aproape brusce: de la 4.1 C, media lunii martie la Galaţi, la 10.9 C în aprilie şi 16.7 C în mai, iar la Tecuci de la 3.6 C la 9.9 C şi la 15.9 C. Aproape acelaşi ritm înregistrează şi temperaturile medii ale lunilor de toamnă: de la 17.1 C în septembrie la 11.2 în octombrie şi 5.2 C în noiembrie la Galaţi, respectiv 16.7, 10.5 şi 4.4 C la Tecuci. MEDIU Consulting 62

63 RIM Parcuri eoliene Foltesti judeţul Galaţi I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII Media anuală Amplitudine medie Tabel 11: Temperaturile medii lunare şi anuale şi amplitudinea medie la staţia Galaţi Pe lângă temperatura medie anuală a anului, temperaturile medii anotimpuale şi semestriale reprezintă parametri sintetici care redau mersul anual al temperaturii aerului pe intervale calendaristice de timp, des utilizate în diferite domenii de activitate (Tabel 13). Staţia meteorologică Anotimpuri Semestre Iarna Primăvara Vara Toamna Med. sem. rece Med. sem. cald Tecuci Galaţi Tabel 12: Temperaturi medii sezoniere şi semestriale la staţiile Tecuci şi Galaţi ( ) Temperatura medie anuală este de cca 11 C (12.6 C s-au înregistrat pe Dealul Ijdileni în intervalul nov 2008 nov 2009). Iernile sunt reci, înăsprite adeseori de crivăţ, iar verile sunt calde şi secetoase. Precipitaţii Precipitaţiile atmosferice însumează pe teritoriul judeţului Galaţi valori dintre cele mai reduse din ţară. Acest fapt este nu numai rezultatul influenţelor estice, continentale, dar şi o consecinţă a foenizării maselor de aer care circulă dinspre Vest şi Nord-Vest. Cantitatea medie anuală de precipitaţii atmosferice se apropie sau depăşeşte 500 mm în Colinele Covurluiului şi Tutovei (564 mm la Băleni, mm la Drăguşeni, 504 mm la Bălăbăneşti, mm la Nicoreşti), scăzând în Câmpia Înaltă a Covurluiului la mm la Pechea şi 368 mm la Schela, în Sudul judeţului (Tabel 7). Precipitaţiile sunt variabile şi se produc la intervale mari. Circa jumătate din totalul precipitaţiilor (53 %) cad în intervalul cald al anului. Precipitaţiile medii anuale au o valoare de 480 mm, regimul ploilor fiind însă neuniform repartizate, cele mai mari cantităţi căzând vara, în luna iunie, iar cele mai mici cantităţi căzând iarna în lunile ianuarie şi februarie. MEDIU Consulting 63

64 RIM Parcuri eoliene Foltesti judeţul Galaţi I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII Anual Tabel 13: Cantităţile medii (mm) lunare şi anuale de precipitaţii la staţia Galaţi ( ) Fenomenele de uscăciune şi secetă sunt posibile în orice perioadă din an; din totalul cazurilor de secetă înregistrate, cele extreme deţin 3.2% la Tecuci şi 1.7% la Galaţi, iar cele grave deţin 29.1% la Tecuci şi 1.7% la Galaţi. Cea mai ridicată valoare a cantităţii maxime de precipitaţii căzute în 24 de ore (205.2 mm) s-a înregistrat la Oancea, pe 4.VII Nebulozitatea Valorile de nebulozitate medie anuală variază între 5 şi 5.25 zecimi, fiind relativ ridicată, dar apropiată valorilor care se înregistrează în general în Moldova (în comparaţie cu Câmpia de Vest sau Depresiunea Transilvaniei unde se înregistrează şi 6 zecimi). Numărul mediu al zilelor cu cer senin (nebulozitate medie zecimi) este de la Galaţi (maximele fiind în lunile august 18.5, septembrie 17.2, iulie 16.6) şi la Tecuci. Presiunea atmosferică şi Umiditatea relativă a aerului Influenţa presiunii aerului asupra celorlalţi parametri climatici este importantă prin rolul pe care aceasta îl are în deplasarea maselor de aer la nivel local şi regional. În zona de amplasare a parcului presiunea atmosferică medie anuală ( ) are valori cuprinse între 980 şi 1000 hpa, caracteristice suprafeţelor de tranziţie între zona de deal şi cea de câmpie. Media multianuală la Galaţi este de hpa. Starea higrometrică a aerului este exprimată de variaţia anuală, lunară şi diurnă a umezelii relative a aerului. Anual, valoarea medie înregistrată în zona de interes este de 76-78%. În timpul primăverii (luna aprilie) aceasta are valori medii de 74-77%, iar în sezonul rece de 84-88%. Regimul eolian În cursul anului, la Galaţi şi Tecuci cea mai mare frecvenţă o au vânturile din direcţia Nord (23.8%, respectiv 26.6%), iar la Bereşti din direcţia NV (22%), cele mai reduse frecvenţe avându-le cele din direcţiile Est (2.1% la Bereşti, 2.2% la Tecuci) şi Vest (5.5% la Galaţi). Cele mai ridicate viteze medii le au vânturile din direcţiile Nord (4.7 m/s la Bereşti şi 5.6 m/s la Galaţi) şi NV (5.1 m/s la Tecuci). Valoarea medie a calmului atmosferic variază între 10% la Galaţi şi 29.4% la Bereşti. Iarna este specific crivăţul, iar în unele veri suhoveiul. În medie, în zonă se înregistrează anual între 25 şi 50 de zile cu vânt tare ( ), MEDIU Consulting 64

65 RIM Parcuri eoliene Foltesti judeţul Galaţi respectiv zile în care viteza vântului a depăşit 16 m/s. Pe suprafaţa viitorului amplasament al Parcului eolian, valoarea extrapolată a vitezei vântului variază între 6.8 şi 7.8 m/s. Fenomene atmosferice periculoase Frecvenţa zilelor cu oraje (electrometeori ce constau în manifestări vizibile şi/sau sonore ale electricităţii atmosferice) este medie cca de zile. Furtunile cu grindină sunt mai frecvente în lunile iunie-iulie. Bruma se formează în medie în cca. 50 de zile pe an, iar vulnerabilitatea la polei, viscol şi îngheţ este ridicată. Poluarea aerului Poluarea atmosferică se produce în zona Galaţi constând în aportul în aer a substanţelor precum CO, SO 2, NO, NO 2, F 2 Ca, H 2 S, NH 2, Cl, pulberi, funingine, fum, cenuşi, vpori, iar la Tecuci cu diferite pulberi. Clima, aşa cum rezultă din cele prezentate, este temperat-continentală. Climatul comunei are un caracter temperat-continental caracterizat prin veri fierbinţi şi uscate şi ierni reci cu viscole frecvente. Temperaturile medii lunare ajung la 26 0 C Surse şi poluanţi generaţi I. Perioada de construcţie/dezafectare Luând în considerare specificul sectorului de amplasare a turbinelor şi parcului eolian, zona fiind preponderent agricolă, sursele de poluare existente ce pot fi enumerate sunt reprezentate de gazele de evacuare ale maşinilor agricole, respectiv de praful generat de trecerea acestora pe drumurile de exploatare si terenuri, in perioadele de lucrari. În perioada de execuţie/dezafectare a lucrărilor proiectate, activităţile din şantier au impact asupra calităţii atmosferei din zonele de lucru şi din zonele adiacente acestora. Execuţia lucrărilor proiectate constituie, pe de o parte, o sursă de emisii de praf, iar pe de altă parte, sursa de emisie a poluanţilor specifici arderii combustibililor (produse petroliere distilate) atât în motoarele utilajelor necesare efectuării acestor lucrări, cât şi ale mijloacelor de transport folosite. Emisiile de praf, care apar în timpul execuţiei lucrărilor proiectate, sunt asociate lucrărilor de excavaţii, de vehiculare şi punere în operă a materialelor de construcţie, precum şi altor lucrări specifice. MEDIU Consulting 65

66 RIM Parcuri eoliene Foltesti judeţul Galaţi Degajările de praf în atmosferă variază adesea substanţial de la o zi la alta, depinzând de nivelul activităţii, de specificul operaţiilor şi de condiţiile meteorologice. Natura temporară a lucrărilor de construcţie, specificul diferitelor faze de execuţie, modificarea continuă a fronturilor de lucru diferenţiază net emisiile specifice acestor lucrări de alte surse nedirijate de praf, atât în ceea ce priveşte estimarea, cât şi controlul emisiilor. Amenajarea terenului necesar dezvoltării parcului eolian implică o serie de operaţii diferite, fiecare având propriile durate şi potenţial de generare a prafului. Sursele principale de poluare a aerului, specifice execuţiei lucrărilor pot fi grupate după cum urmează: Activitatea utilajelor de construcţie Acestea sunt reprezentate în principal de transportul materialelor şi prefabricatelor, de la organizarea de şantier unde sunt depozitate şi prelucrate la locul de asamblare şi construcţie. Poluarea specifică activităţii utilajelor se apreciază după consumul de carburanţi, respectiv emisia de emisii de poluanţi în atmosferă datoraţi arderii acestora (substanţe poluante: NOx, CO, COVNM, particule materiale din arderea carburanţilor etc.) şi aria pe care se desfăşoară aceste activităţi. Poluanţii rezultaţi sunt: Gaze de ardere (CO, NOx, SOx, COVNM) şi pulberi provenite din funcţionarea motoarelor autovehiculelor şi utilajelor; Pulberi (praf) din activitatea amenajare/construcţie obiectiv şi manipulare a instalaţiilor. Referitor la utilajele prezente pe şantier, gazele de eşapament evacuate de acestea conţin: oxizi de azot (NOx), compuşi organici volatili nonmetanici (COVnm), metan (CH 4 ), oxizi de carbon (CO, CO 2 ), amoniac (NH 3 ), particule cu metale grele (Cd, Cu, Cr, Ni, Se, Zn), hidrocarburi aromatice policiclice (HAP), bioxid de sulf (SO 2 ). Conform EMEP/EEA (air pollutant emission inventory guidebook 2010), factorii de emisie estimaţi pentru astfel de maşini-unelte se încadrează în următoarele valori: Tabelul 14 Cantitatea de substanţe emise de utilajele de şantier Nox CH4 VOC CO N2O CO2 Control moderat, consum carburant de 30.8/100 km Total g/km MEDIU Consulting 66

67 RIM Parcuri eoliene Foltesti judeţul Galaţi g/kg comb g/mj Particulele rezultate se încadrează, în marea lor majoritate, în categoria particulelor respirabile. Particulele cu diametre 15 µm se regăsesc în atmosferă ca particule în suspensie. Cele cu diametre mai mari se depun rapid pe sol Cantităţile de poluanţi emişi în atmosferă de utilaje depind, în principal, de următorii factori: nivelul tehnologic al motorului; puterea motorului; consumul de carburant pe unitatea de putere; capacitatea utilajului; vârsta motorului/utilajului; dotarea cu dispozitive de reducere a poluării. Este evident faptul că emisiile de poluanţi scad cu cât performanţele motorului sunt mai avansate, tendinţa în lume fiind de fabricare a motoarelor cu consumuri cât mai mici pe unitatea de putere şi cu un control cât mai restrictiv al emisiilor. Se apreciază că poluarea specifică activităţilor de alimentare cu carburanţi, întreţinere şi reparaţii ale utilajelor este redusă. Activitatea organizării de şantier Poluarea atmosferei specifică organizărilor de şantier este redusă şi localizată. Sursele se încadrează în categoria surselor discontinue. Date fiind perioadele limitate de executare a lucrărilor de construcţie, emisiile aferente acestora vor apare în aceste perioade, cu un regim maxim de 10 ore/zi. II. Perioada de exploatare În perioada de exploatare, obiectivul analizat nu se constituie în sursă de poluare a atmosferei. Nu există niciun fel de emisii de poluanţi care pot afecta factorul de mediu aer în perioada de funcţionare/exploatare a parcului eolian. Asigurarea agentului termic în interorul substaţiei de transformare va fi asigurat aparate/corpuri electrice. Neexistând emisii de poluanţi în aer datorită realizării unor astfel de proiecte, nu se produc dispersii şi nici modificări ale calităţii aerului. MEDIU Consulting 67

68 RIM Parcuri eoliene Foltesti judeţul Galaţi Prognozarea poluării aerului În perioada executării lucrărilor de construcţie/dezafectare a parcului eolian impactul asupra factorului de mediu aer este determinat de poluarea cu pulberi şi gaze de eşapament ca urmare a intensificării traficului auto în zonă, a lucrărilor specifice construcţiei şi a tranzitului de materii prime şi materiale. Având în vedere următoarele aspecte: zona nu este sensibilă din punct de vedere al poluării deja existente a aerului; natura lucrărilor nu presupune utilizarea unor substanţe toxice şi periculoase. Se apreciază că poluarea aerului în această perioadă, are un caracter local manifestându-se doar în zona obiectivului şi în perioada derulării lucrărilor, deci impactul va fi redus. În perioada funcţionării obiectivului şi a instalaţiilor aferente, nu se vor crea potenţiale emisii semnificative de poluanţi ai aerului Măsuri de diminuare a impactului Măsuri de protecţie a aerului Sursele de impurificare a atmosferei asociate activităţilor care vor avea loc în perioada de construcţie/dezafectare pe amplasamentul analizat sunt surse libere, deschise. Ca urmare, nu se poate pune problema unor instalaţii de captare - epurare - evacuare în atmosferă a aerului impurificat/ gazelor reziduale. Referitor la emisiile de la vehiculele de transport, acestea trebuie să corespundă condiţiilor tehnice prevăzute la inspecţiile tehnice care se efectuează periodic pe toată durata utilizării tuturor autovehiculelor înmatriculate în ţară. Utilajele şi mijloacele de transport vor fi verificate periodic în ceea ce priveşte nivelul de monoxid de carbon şi concentraţiile de emisii în gazele de eşapament şi vor fi puse în funcţiune numai după remedierea eventualelor defecţiuni. Alimentarea cu carburanţi a mijloacelor de transport se va face în staţii de alimentare carburanţi. Procesele tehnologice care produc mult praf vor fi reduse în perioadele cu vânt puternic, sau se va urmări o umectare mai intensă a suprafeţelor aflate sub acţiunea utilajelor de lucru sau a drumurilor de acces, în special a celor nepavate. Drumurile de şantier vor fi permanent întreţinute prin nivelare şi stropire cu apă pentru a se reduce praful, sau cu lianţi chimici pe bază de apă. MEDIU Consulting 68

69 RIM Parcuri eoliene Foltesti judeţul Galaţi Tabelul nr. 15 Măsuri de diminuare a aerului Măsuri de diminuare Limitarea zonelor decopertate pe durata de expunere a solului. Reabilitarea şi stabilizarea progresivă a zonelor afectate pentru a preveni eroziunea. Umectarea zonelor de lucru pentru reducerea pulberilor antrenate de vânt. Restricţionarea traficului în zona de lucru şi impunerea limitelor de viteză Verificarea periodică a utilajelor şi echipamentelor de lucru Fază de implementare Amenajare Construcţie Operare Solul şi subsolul Date generale Solul este factorul de mediu, care integrează toate consecinţele poluării, cu influenţă şi asupra subsolului. Între factorii de mediu, solul are o importanţă majoră, el constituind, pe de o parte, un loc de acumulare a elementelor poluante, iar pe de altă parte, un mijloc de răspuns dinamic la procesul de acumulare. Modificările care se produc în sol, ca urmare a impactului poluanţilor, se reflectă asupra celorlalte verigi ale lanţului trofic, vegetaţie apă animale oameni. În funcţie de natura şi intensitatea impactului şi de însuşirile native fizice şi chimice ale solurilor, amploarea modificărilor este diferită. Elemente de geomorfologie Comuna Foltesti este situata in unitatea geomorfologica Colinele Barladului, subunitatea Podisul Covurlui, reprezentata de terase largi, cu inaltimea pana la m, puternic inclinate spre varsare, acoperite de depozite groase. Predomina interfluviile inguste, alungite pe zeci de km, separate de vai paralele cu versantii relativ abrupti si dinamica rapida. Fundamentul cristalin, de vârstă precambriană, alcătuit din şisturi verzi, se află, în această zonă, la adâncimi cuprinse între 500 şi 1000 m şi reprezintă continuarea formaţiunilor existente la suprafaţă în Dobrogea Centrală (soclul assyntic). Cuvertura de sedimente nedeformate ce acoperă fundamentul s-a format în multiple cicluri sedimentare cu o cronologie complexă. Dacă în partea nordică a Podişului Moldovei s-au identificat trei mari cicluri de sedimentare ( proterozoic superior - silurian, cretacic şi badenian superior MEDIU Consulting 69

70 RIM Parcuri eoliene Foltesti judeţul Galaţi levantin) separate de două lacune stratigrafice (devonian jurasic şi paleogen miocen inferior), spre periferia sa sudică şi vestică oscilaţiile au fost mult mai numeroase, fapt care a condus la formarea unei coloane stratigrafice mai bogată în termeni, cu lacune stratigrafice mai multe, dar cu amplitudini mai reduse. Substratul geologic în arealul analizat este alcătuit din două tipuri de depozite. Pe interfluvii sunt prezente depozite loessoide sub forma unei cuverturi groase de luturi nisipoase, aparţinând pleistocenului superior ce acoperă prundişurile villafranchiene şi argilele nisipoase depuse în pleistocenul mediu. Aceste depozite sunt prezente pe toate interfluviile din zona sudică a Podişului Moldovei începând de la latitudinea localităţii Homocea, din sud-vestul Colinelor Tutovei şi până la Dunăre. În regiunea Poiana-Nicoreşti- Cozmeşti grosimea luturilor oscilează între m, favorizând dezvoltarea abrupturilor importante ale versantului stâng al văii Siretului. Pe interfluviile din parte nordică a Podişului Covurluiului grosimea lor oscilează între 5 şi 15 m, pentru ca spre S şi SE să crească până la m (60-70 m la N de Galaţi). În acelaşi sens cu creşterea grosimii se constată o scădere continuă a particulelor nisipoase şi o creştere a celor mai fine, luto argiloase. O caracteristică importantă a depozitelor loessoide din această parte a Moldovei este dată de prezenţa unui mare număr de soluri fosile. De asemenea, în masa luturilor loessoide se întâlnesc uneori lentile de nisipuri şi chiar prundişuri, care indică originea lor deluvioproluvială. În sectoare mai restrânse se întâlnesc însă şi depozite loessoide eluviate (mai ales în partea nordică a Podişului Covurluiului) şi de origine fluviatilă, în sectorul sudic supus fenomenului de subsidenţă. Pe văile din zonă sunt întâlnite depozite de tipul argilelor, nisipurilor şi pietrişurilor formate în neogenul superior (levantin) şi pleistocenul inferior, ca urmare a degajării de către râuri a depozitelor mai recente. Acestea sunt răspândite pe o mare parte a teritoriului Moldovei meridionale, începând de la E de oraşul Bârlad şi până spre Tuluceşti-Izvoarele. Depuse în condiţiile unui stadiu avansat de colmatare a lacului pliocen, formaţiunile acestea sunt alcătuite din două faciesuri deosebite: unul continental şi altul lacustru. Primul format din prundişuri cu intercalaţii de nisipuri, este prezent pe versanţii dintre Siret şi Berheci, la N de Nicoreşti, precum şi în regiunea Măluşteni-Bereşti. Celui de-al doilea facies îi revin nisipurile cu lentile de gresii şi argile nisipoase cu unionide, dezvoltate în Podişul Covurluiului, la sud de paralela localităţilor Cudalbi-Fârţăneşti. Pe măsura retragerii spre sud a liniei de ţărm, faciesul fluvio-lacustru, generat de aportul sporit al râurilor ce veneau dinspre NV şi N s-a extins, fiind continuat la partea superioară de depozite mai recente, pleistocene. MEDIU Consulting 70

71 RIM Parcuri eoliene Foltesti judeţul Galaţi În ceea ce priveşte activitatea tectonică şi neotectonică, Podişul Covurluiului face parte din zona de mişcări radiare negative din pliocen până în pleistocenul mediu, de ridicare în pleistocenul superior şi negative în holocen. În prezent, mişcare negativă (de scufundare) prezintă viteze cuprinse între 0 şi 1 mm/an. Podişul Moldovei este afectat de cutremurele provenite din două grupări de focare seismice: una în interiorul depresiunii subcapratice a Vrancei, cu hipocentre la adâncimi cuprinse între 100 şi 200 km şi alta la exterior, în zona Focşani-Mărăşeşti-Tecuci cu hipocentre mai puţin adânci, sub 60 de km. Propagarea şi intensitatea mişcărilor seismice depinde de poziţia şi distanţa la care se află diferite regiuni faţă de focarul cutremurelor, de magnitudinea şi energia seismului, constituţia geologică a scoarţei etc. Faţă de primul focar, zona analizată se află la o distanţă aproximativă de 105 km iar faţă de cea de-a doua la aproximativ 65 km. Arealul de interes este situat în zona seismică 8 (intensitate MSK) cu o perioadă de revenire de minimum 50 de ani. Solurile Principalii factori pedogenetici sunt relieful, condiţiile bioclimatice, roca de bază, apele superficiale şi omul. Partea sudică a Podişului Moldovei ce corespunde stepelor şi silvostepelor sarmatopontice aparţine zonei (etajului) cernisolurilor sau solurilor molice (cernoziomice). În arealul analizat sunt întâlnite cernoziomurile, cernoziomurile carbonatice şi cernoziomurile levigate. Cernoziomurile levigate cusubtipurile de evoluţie: slab, moderat şi puternic levigate (argilice) sunt caracteristice culmilor largi interfluviale, versanţilor slab înclinaţi, teraselor şi glacisurilor bine drenate. Se caracterizează printr-o ridicată fertilitate naturală şi efectivă, datorită proprietăţilor fizice: permeabilitate moderată, textură mijlocie (lut-nisipoasă, lut-argiloasă), structură glomerulară realtiv stabilă etc.; chimice: conţinut apreciabil de humus predominant huminic (3-5%), azot total (0,15-0,25%), fosfor total (0,10-0,20%) şi alte elemente de nutriţie, grad ridicat de saturaţie în baze (85-90%), reacţie neutră şi subneutră (ph: 6,6-7,2); biologice: o bună mobilizare a substanţelor nutritive, o ridicată capacitate de amonificare şi nutrificare.intervalele valorice menţionate sunt valabile pentru orizonturile superioare specific rizoferice, ale cernoziomurilor moderat levigate, care predomină. Cernoziomurile corespund stepei propriuzise. Sunt soluri cu o fertilitate naturală ridicată, indicată de calităţile orizontului superior (A, cu o grosime de cm), bogat în humus huminic (3,5-5,5%), azot (0,15-0,25%) şi fosfor (0,12-0,20%), cu grad ridicat de saturaţie în baze (90-100%), cu racţie neutră sau slab alcalină (ph: 7-7,5%). Însuşirile fizice (afânare, MEDIU Consulting 71

72 RIM Parcuri eoliene Foltesti judeţul Galaţi structură glomerulară, textură mijlocie, drenaj normal etc.) şi biologice (intensă activitate biologică, humificare, nitrificare, amonificare). Cernoziomurile carbonatice, formate în partea mai uscată a stepei din sud estul Podişului Covurluiului şi cu apariţii izolate pe văi şi versanţi şi văi, se apropie mult de însuşirile cernoziomurilor semicarbonatice, de care se deosebesc doar printr-o mai slabă dezvoltare şi diferenţiere a profilului, şi prin unii parametri ai chimismului lor: humus în procente mai reduse (în jur de 3%), carbonaţi de la suprafaţă, completă saturaţie în baze (100%), reacţie alcalină (ph în jur de şi peste 8) ce demonstrează un stadiu mai puţin evoluat. Potenţialul fertilităţii lor naturale este şi mai slab valorificat, datorită frecventelor perioade de uscăciune climato-edafică Surse de poluare a solului şi subsolului în perioada de construcţie/dezafectare Potenţialele efecte de poluare pe perioada activităţilor desfăşurate în etapa de amenajare teren, construire-montaj/dezafectare a parcului eolian pot fi generate de următoarele activităţi: decopertare zonă construcţii fundaţie, drumuri şi căi de acces; scurgeri accidentale de produse petroliere; transport utilizând utilaje de mare tonaj. Odată cu decopertarea şi depozitarea solului, se scoate din circuitul natural, o cantitate de elemente nutritive. O parte a acesteia va fi reintegrată acestui circuit, pe măsură ce stratul vegetal de sol depozitat va fi utilizat la refacerea ecologică a teritoriului, inclusiv a învelişului de sol, acolo unde aceasta se va preta. Important de menţionat este faptul că aceste modificări ale solului sunt reversibile, putând fi deci readus în starea iniţială după expirarea duratei de execuţie. Pe perioada efectuării lucrărilor de investiţie se produc modificări structurale ale profilului de sol ca urmare a săpăturilor şi excavaţiilor prevăzute a se executa, proiectantul prevăzând o serie de măsuri compensatorii pentru protecţia solului şi subsolului: utilizarea la maximum a traseului drumului actual, concomitent cu respectarea condiţionărilor pentru drumurile noi de acces ale echipamentelor energetice şi ale utilajelor tehnologice; utilizarea unor tehnologii avansate de construire; MEDIU Consulting 72

73 RIM Parcuri eoliene Foltesti judeţul Galaţi refacerea vegetaţiei prin reconstrucţia ecologică în zona platformelor de fundaţie şi a traseului cablului subteran prin acoperirea cu strat de pământ vegetal şi refacerea vegetaţiei specifice habitatelor din zonă; Beneficiarul va amenaja căile de acces pe amplasamentul analizat în sensul îmbunătăţirii părţilor carosabile, până la o lăţime maximă în linie dreaptă de 5 m, precum şi refacerea infrastructurii, astfel încât să fie posibil accesul utilajelor implicate în construcţie, dar şi întreţinerea facilă pentru accesul personalului de verificare pe toată durata de funcţionare. Modificările intervenite în calitatea şi structura solului şi a subsolului datorate refacerii căilor de acces, a platformelor de montaj, a turnării fundaţilor (din beton armat) şi liniilor electrice de racord la reţea vor fi diminuate prin lucrările de refacere a amplasamentului prevăzute în proiect. Un factor ce influenţează mediul îl constituie eroziunea provocată de vânt care însoţeşte în mod inerent lucrările de construcţie. Fenomenul apare datorită existenţei, pentru un anumit interval de timp, a suprafeţelor de teren neacoperite expuse acţiunii vântului. Praful generat de manevrarea materialelor de construcţii şi de eroziunea vântului este, în principal, de origine naturala (particule de sol, praf mineral). Intensitatea impactului prafului asupra solului depinde de mai mulţi factori printre care: apropierea de sursele majore producătoare de praf, direcţia vânturilor dominante. Poluarea cu praf nu are efect negativ de durată asupra solului. Efectul negativ, pregnant se manifestă asupra vegetaţiei prin depunerea pe aparatul foliar, generând închiderea partială sau totală a stomatelor şi perturbarea proceselor fiziologice şi biochimice ale plantelor. Impactul activităţii de construcţie a obiectivului asupra solului şi subsolului va avea o perioadă limitată în timp. Etapa de exploatare/funcţionare Sursele potenţiale de poluare, în timpul funcţionării parcului eolian, asupra factorului de mediu sol pot fi: scurgeri accidentale de ape menajere uzate, provenite de la personalul ce va deservi substaţia de transformare; deşeurile rezultate şi anume uleiuri uzate de transmisie şi hidraulice ce pot produce prin depozitarea necorespunzătoare o poluare semnificativă a solului; Prognozarea impactului Amenajarea/dezafectarea şi funcţionarea parcului eolian, se va desfăşura în condiţii de siguranţă, nu constituie surse de poluare pentru sol prin măsurile luate încă din fazele de proiectare şi construcţie. MEDIU Consulting 73

74 RIM Parcuri eoliene Foltesti judeţul Galaţi Realizarea investiţiei analizate, nu va contribui la poluarea solului, deoarece: deşeurile rezultate vor fi eliminate conform legislaţiei în vigoare; s-a limitat zona de contaminare potenţială a solului în perioada de construcţie/montaj; apele uzate/menajere sunt evacuate corespunzător Măsuri de diminuare a impactului Măsuri de protecţie a solului şi subsolului În urma aprecierilor făcute în subcapitolele anterioare a rezultat că emisiile de poluanţi în atmosferă, apă, pe sol, generate de şantier în perioada de execuţie au, în cea mai mare măsură, valori inferioare concentraţiilor, respectiv limitelor maxime admise. În faza de execuţie impactul asupra factorului de mediu sol poate fi diminuat prin: obligarea antreprenorului la realizarea unei organizări de şantier corespunzătoare din punct de vedere al facilităţilor; lucru; prevederea de toalete ecologice pentru personalul din şantier şi din punctele de în incinta organizării de şantier trebuie să se asigure scurgerea apelor meteorice, care spală o suprafaţă mare, pe care pot exista diverse substanţe de la eventualele pierderi, pentru a nu se forma bălţi, care în timp se pot infiltra în subteran, poluând solul şi stratul freatic; evitarea degradării zonelor învecinate amplasamentelor şi a vegetaţiei existente, din perimetrele adiacente, prin staţionarea utilajelor, efectuării de reparaţii, depozitarea de materiale etc.; colectarea tuturor deşeurilor rezultate din activitatea de construcţii, valorificarea tuturor deşeurilor rezultate. Tabelul nr. 16 Măsuri de diminuare pentru sol Măsuri de diminuare Fază de implementare Amenajare Construcţie Operare Măsuri de diminuare a eroziunii solului şi transport de sedimente. - Limitarea zonelor decopertate pe durata de expunere a solului. - Managementul traficului în zona obiectivului cu scopul de a reduce producerea pulberilor - şi a eroziunii solului Management corect al deşeurilor rezultate Verificarea periodică a utilajelor şi echipamentelor de lucru - MEDIU Consulting 74

75 RIM Parcuri eoliene Foltesti judeţul Galaţi Măsuri de diminuare Verificarea etanseitătilor bazinelor de colectare a apelor uzate menajere Hărţi la capitolul Sol Figura nr. 9 Harta solurilor din zona analizată Fază de implementare Amenajare Construcţie Operare Figura nr.10 Harta unităţilor de relief 4.5. Biodiversitatea Biodiversitatea este constituită din sistemele ecologice care funcţionează în regim natural şi seminatural şi din sistemele antropizate prin transformarea şi amplificarea primelor categorii. PUZ analizat, va fi situat la o distanţă considerabilă faţă de zonele protejate, neafectând speciile de interes comunitar sau avifaunistic al următoarelor situri din arealul analizat: ROSPA Lunca Prutului Vlădeşti - Frumuşiţa 4,1 km; ROSCI 0315 Lunca Chineja 4,3 km; ROSCI 0163 Pădurea Mogoş Mâţele 5,4 km; ROSCI 0105 Lunca Joasă a Prutului 9,5 km. MEDIU Consulting 75

76 RIM Parcuri eoliene Foltesti judeţul Galaţi Ţinând cont de distanţele la care este situat amplasamentul planul faţă de zonele protejate şi de faptul că nu au fost identificate tipuri de habitate naturale, specii de floră şi faună sălbatică şi alte bunuri ale patrimoniului natural ce se supun regimului special de ocrotire, conservare favorabilă, realizarea investiţiei nu influenţează semnificativ factorul de mediu biodiversitate. Construcţia turbinelor eoliene va trebui sa fie executată în cel mai scurt timp posibil, pentru ca deranjul asupra ornitofaunei sa fie unul minim. De asemeni protecţia biodiversităţii locale şi a ariilor protejate aflate în judeţul Galaţi a fost asigurata prin alegerea locaţiei amplasamentului şi proiectarea parcului eolian astfel: Zona de amplasare a parcului eolian este situată în afara ariilor protejate şi a rutelor de migrare a păsărilor (oaspeţi de vara şi iarna); Parcul eolian este de mărime mică 7 turbine, amplasarea lor fiind la distante considerabile faţă de limita ariei naturale de interes comunitar; Sistemul de transport al energiei electrice către substaţia de transformare a fost proiectat subteran aceasta faza a proiectului va face obiectul unui nou certificat de urbanism; Turbinele eoliene sunt prevăzute cu sisteme de avertizare şi vizibilitate nocturnă; Zona de amplasare a parcului eolian nu este situată lângă potenţiale surse de hrană pentru păsări şi chiroptere. Figura nr. 11. Localizarea zonelor protejate faţă de planul propus MEDIU Consulting 76

77 RIM Parcuri eoliene Foltesti judeţul Galaţi Amplasamentul analizat nu se suprapune cu nici o arie de protecţie avifaunistică şi situri de interes comunitară, cele mai apropiate zone protejate conform legislaţiei în vigoare sunt poziţionate la o distanţă considerabilă faţă de investiţia propusă. Descrierea ariei de protecţie specială avifaunistică ROSPA0070 Lunca Prutului Vlădeşti - Frumuşiţa (conform Formularului Standard Natura 2000) Situl de importanţă avifaunistică Lunca Prutului Vlădeşti - Frumusita, are o suprafaţă totală de ha, fiind situată la o altitudine maximă de 20 m, situându-se în regiunea stepică. Situl se întinde pe o singură regiuni administrativă, respectiv judeţul Galaţi (100%), având ca şi localizare următoarele coordonate geografice: latitudine N 45º 44' 59'' şi longitudine E 28º 5' 13'', aflându-se în proprietatea atât a statului cât şi privată. Acest sit găzduieşte efective importante ale unor specii de păsări protejate. Conform datelor avem următoarele categorii: 29 de specii conform Anexei 1 a Directivei Păsări, 23 de specii migratoare, conform convenţiei asupra speciilor migratoare (Bonn), 4 specii periclitate la nivel global. Situl este important pentru populaţiile cuibăritoare ale următoarelor specii: Aythya nyroca, Falco vespertinus, Falco vespertinus, Coracias garrulus, Ardea purpurea, Alcedo atthis, Ardeola ralloides, Ciconia nigra, Dendrocopos syriacus, Egretta alba, Nycticorax nycticorax, Sterna hirundo, Egretta garzetta, Chlidonias hybridus, Circus aeruginosus, Dryocopus martius, Aythya nyroca, Picus canus. În ceea ce priveşte speciile de păsări din perioada migraţiei, cele mai importante sunt: Phalacrocorax pygmeus, Ciconia ciconia, Pelecanus onocrotalus, Pandion haliaetus, Recurvirostra avosetta, Haliaeetus albicilla, Himantopus himantopus, Limosa limosa, Anser albifrons, Anser anser, Tringa erythropus, Tringa stagnatilis, Pluvialis squatarola, Phalacrocorax carbo, Anas platyrhynchos, Numenius arquata. Situl este important pentru iernat pentru specii de raţe, gâşte. În perioada de migraţie situl găzduieşte mai mult de de exemplare de păsări de baltă, fiind posibil candidat ca sit RAMSAR. SOR: Sit desemnat ca IBA conform următoarelor criterii elaborate de BirdLife International: C1, C2, C3, C4, C6. Conform formularului NATURA 2000, caracteristicile generalele ale sitului sunt: Cod % CLC Clase de habitate N , 512 Râuri, lacuri N Culturi (teren arabil) N Păşuni N Păduri de foioase MEDIU Consulting 77

78 RIM Parcuri eoliene Foltesti judeţul Galaţi Tabel nr 17 Specii de păsări enumerate în anexa I a Directivei Consiliului 2009/147/EC Cod Specie Populaţie Evaluarea sitului Migratoare Rezidenţă Sit Cuibărit Iernat Pasaj Conserv Izolare Global Pop. A060 Aythya nyroca p - - C B C C A231 Coracias garrulus p - - C B C B A393 Phalacrocorax pygmeus i C B C B A229 Alcedo atthis p - - C B C B A029 Ardea purpurea p - - C B C C A024 Ardeola ralloides p - - C B C B A021 Botaurus stellaris C B C B A196 Chlidonias hybridus p - - C B C B A031 Ciconia ciconia i C A C B A081 Circus aeruginosus p - - C B C B A238 Dendrocopos medius p - - C B C C A429 Dendrocopos syriacus p - - C B C B A236 Dendrocopos martius p - - D A026 Egretta garzetta p i C B C C A098 Falco columbarius i - C B C C A103 Falco peregrinus i - C B C C A075 Haliaeetus albicilla i C B C C A131 Himantopus himantopus i D A338 Lanius collurio p - - D A023 Nycticorax nycticorax p - - C B C C A094 Pandion haliaetus i C C C C A234 Picus canus p - - D A032 Plegadis falcinellus i D A132 Recurvirostra avosetta i C B C C A193 Sterna hirundo p - - B B C C A396 Branta ruficollis - - R - C A - B A097 Falco vespertinus p - - C A C B A022 Ixobrychus minutus p - - C B C B A339 Lanius minor p - - D A151 Philomachus pugnax C D A019 Pelecanus onocrotalus i C B B B A166 Tringa glareola RC D A034 Platalea leucorodia i D A038 Cygnus cygnus - - > 4i - C B C C Populatie: C specie comună, R - specie rară, V - foarte rară, P - specia este prezentă Evaluare (populatie): A p > 15%, B - 15 p > 2%, C - 2 p > 0%, D - nesemnificativă Evaluare (conservare): A - excelentă, B - bună, C - medie sau redusă Evaluare (izolare): A - (aproape) izolată, B - populatie ne-izolată, dar MEDIU Consulting 78

79 RIM Parcuri eoliene Foltesti judeţul Galaţi la limita ariei de distributie, C - populatie ne-izolată cu o arie de răspândire extinsă Evaluare (globală): A - excelentă, B - bună, C considerabilă Bazinul hidrografic Prut în zona sa inferioară, pe teritoriul judeţului Galaţi se încadrează în marea unitate geomorfologică a Podişului Moldovei, subunitatea platforma Bârladului cu sectorul său Platforma Covurluiului care este subdivizată la rândul ei în colinele Covurluiului şi Câmpia Covurluiului. Din fragmentarea reliefului s-au separat 3 unităţi geomorfologice: platouri, văi şi Lunca Prutului. Relieful luncii se prezintă în general plan, cu o pantă continua de la nord la sud. Tabelul nr Specii de păsări cu migraţie regulată nemenţionate în anexa I a Directivei Consiliului 2009/147/EC Cod Specie Populaţie Evaluarea sitului Migratoare Rezidenţă Sit Cuibărit Iernat Pasaj Conserv Izolare Global Pop. A054 Anas acuta i D A056 Anas clypeata i D A050 Anas penelope i D A053 Anas platyrhynchos i i D A041 Anser albifrons i i B B C B A059 Aythya ferina i D A087 Buteo buteo i - D A036 Cygnus olor p - - C B C C A096 Falco tinnunculus p - - D A125 Fulica atra i i C B C C A459 Larus cachinnans i C B C C A179 Larus ridibundus i C B C C A156 Limosa limosa i B B C B A230 Merops apiaster p - - D A160 Numenius arquata i C B C B A017 Phalacrocorax carbo i D A141 Pluvialis squatarola i C B C B A161 Tringa erythropus i B B C B A163 Tringa stagnatilis i C B C B A142 Vanellus vanellus i C B C B A043 Anser anser i C B C B A162 Tringa totanus i C B C B Populatie: C specie comună, R - specie rară, V - foarte rară, P - specia este prezentă Evaluare (populatie): A p > 15%, B - 15 p > 2%, C - 2 p > 0%, D - nesemnificativă Evaluare (conservare): A - excelentă, B - bună, C - medie sau redusă Evaluare (izolare): A - (aproape) izolată, B - populatie ne-izolată, dar la limita ariei de distributie, C - populatie ne-izolată cu o arie de răspândire extinsă Evaluare (globală): A - excelentă, B - bună, C - considerabilă Vulnerabilitate: activităţi antropice cu impact negativ asupra ecosistemului: păşunat,pescuit, vânătoare. MEDIU Consulting 79

80 RIM Parcuri eoliene Foltesti judeţul Galaţi Desemnarea sitului: Situl este inclus în Parcul Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior (8247 ha), încadrat la categoria de management parc natural prin HG 2151/2004, privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. Tip de proprietate - proprietate de stat şi privată. Clasificare la nivel national şi regional Cod Pondere % RO05 - Parc natural RO04 - Rezervaţie naturală 0.29 Relatiile sitului descris cu alte situri - desemnate la nivel naţional sau regional Cod Tip Suprapunere % Numele sitului RO05 - Parc natural * V.2.-Lunca Joasă a Prutului Inferior RO04 - Rezervaţie naturală Lacul Vlăşcuţa Activitătile antropice si efectele lor în sit si în jurul acestuia - activităti antropice, consecintele lor generale si suprafata din sit afectată Activităti si consecinte în interiorul sitului Intensitatea influentei: A mare, B - medie, C - scăzută Influentă: (+) - pozitivă, (0) - neutră, (-) - negativă Cod Activitate Intensitate % din sit Influentă 140 Păşunatul C Restructurare/ regrupare de parcele B Pescuitul, acvacultura B Pescuitul recreativ sportiv B Vânătoarea B Locuinţe/ aşezări împrăştiate C Construcţii agricole B Îndiguirea, consolidarea malurilor, plaje artificiale A - Adăugarea de sol şi rocă pentru a 801 mări suprafaţa terestră A Inundaţii A Eutrofizare B - Activităti si consecinte în jurul sitului Intensitatea influentei: A mare, B - medie, C - scăzută Influentă: (+) - pozitivă, (0) - neutră, (-) negativă Cod Activitate Intensitate % din sit Influentă 140 Păşunatul C Structuri agricole C 0 Managementul sitului MEDIU Consulting 80

81 RIM Parcuri eoliene Foltesti judeţul Galaţi Custodia sitului este asigurată de Asociatia Judeteana a Pescarilor Sportivi Galati. ARPM Galaţi derulează, în perioada noiembrie 2005-noiembrie2009, proiectul LIFE05NAT/RO/ Restaurarea ecologică a Parcului Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior. Planuri de management al sitului Situl este inclus în Parcului Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior. În prezent nu există un plan de management unitar, dar în conformitate cu prevederile proiectului LIFE05NAT/RO/ Restaurarea ecologică a Parcului Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior, finanţat de Comisia Europeană, Agenţia Regională de Protecţie a Mediului Galaţi are obligaţia elaborării planului de management integrat în conformitate cu cerinţele directivelor europene Păsări (79/409/EEC) şi Habitate (92/43/EEC) Descrierea sitului de protecţie speciala avifaunistică ROSCI 0315 Lunca Chineja (conform Formularului Standard Natura 2000) Situl de importanţă comunitară Lunca Chineja, are o suprafaţă totală de 944,90 ha, fiind situată la o altitudine maximă de 53,00 m, situându-se în regiunea stepică. Situl se întinde pe o singură regiuni administrativă, respectiv judeţul Galaţi (100%), având ca şi localizare următoarele coordonate geografice: latitudine N 45º 48' 2'' şi longitudine E 27º 57' 36''. Conform Ordinul Ministrului Mediului şi Pădurilor nr. 2387/2011 pentru modificarea Ordinului ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România, habitatele şi speciile care au stat la baza includerii ariei pe lista siturilor de importanţă comunitară, sunt: Cod Denumire habitat % Reprez Supr. rel Conserv Global 92A0 Zăvoaie cu Salix albă şi Populus albă B C B B Reprezentativitate:: A - excelentă, B - bună, C - semnificativă, D nesemnificativă, Suprafata relativă: A p > 15%, B - 15 p > 2%, C - 2 p > 0%, Starea de conservare: A - excelentă, B - bună, C - medie sau redusă, Evaluarea globală: A - valoare excelentă, B - valoare bună, C - valoare considerabilă Corespondenţa habitatelor Natura2000 în sistemul de clasificare românesc (Doniţă et al., 2005). Directiva Habitate, Anexa I Sistemul romanesc de clasificare a habitatelor Cod Denumire Cod Denumire Păduri danubian-panonice de plop alb R4406 (Populus alba) cu Rubus caesius Zăvoaie cu Salix alba şi Păduri danubiene de salcie alba 92A0 R4407 Populus alba (Salix alba) cu Rubus caesius Păduri danubiene de salcie alba R4408 (Salix alba) cu Lycopus exaltatus MEDIU Consulting 81

82 RIM Parcuri eoliene Foltesti judeţul Galaţi Specii de mamifere enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE Populatie Evaluarea sitului Cod Nume Evaluare Rezidenţă Rep. Iernat Pasaj Pop. Conserv. Izolare globală Lutra 1355 P C B C B lutra Populatie: C specie comună, R - specie rară, V - foarte rară, P - specia este prezentă Evaluare (populatie): A p > 15%, B - 15 p > 2%, C - 2 p > 0%, D - nesemnificativă Evaluare (conservare): A - excelentă, B - bună, C - medie sau redusă Evaluare (izolare): A - (aproape) izolată, B - populatie ne-izolată, dar la limita ariei de distributie, C - populatie ne-izolată cu o arie de răspândire extinsă Evaluare (globală): A - excelentă, B - bună, C - considerabilă Specii de amfibieni si reptile enumerate în anexa II la Directiva Consiliului 92/43/CEE Cod Nume Bombina Rezidenţă Populatie Rep. Iernat Pasaj Evaluarea sitului Pop. Conserv. Izolare Evaluare globală 1188 bombina P C B C B 1220 Emys orbicularis P C B C B 1993 Triturus dobrogicus P C B C B Populatie: C specie comună, R - specie rară, V - foarte rară, P - specia este prezentă Evaluare (populatie): A p > 15%, B - 15 p > 2%, C - 2 p > 0%, D - nesemnificativă Evaluare (conservare): A - excelentă, B - bună, C - medie sau redusă Evaluare (izolare): A - (aproape) izolată, B - populatie ne-izolată, dar la limita ariei de distributie, C - populatie ne-izolată cu o arie de răspândire extinsă Evaluare (globală): A - excelentă, B - bună, C - considerabilă Caracteristici generale ale sitului Cod % CLC Clase de habitat N , 412 Mlaştini, turbării N Păşuni N , 243 Alte terenuri arabile N Păduri de foioase N , 222 Vii şi livezi N xx Alte terenuri artificiale (localităţi, mine) N Habitate de păduri (păduri în tranziţie) Alte caracteristici ale sitului: Luncă (zonă umedă) din partea de sud a Moldovei cu habitate caracteristice speciei Lutra lutra. De asemeni tot aici sunt prezente 3 specii de amfibieni de interes conservativ dar şi alte 14 specii importante de reptile şi amfibieni. Calitate şi importantă: Zonă la limita dintre regiunile biogeografice stepică şi continentală, importantă datorită prezenţei speciei de interes conservativ Lutra lutra dar şi a altor trei specii de amfibieni de interes conservativ - Bombina bombina, Emys orbicularis, Triturus MEDIU Consulting 82

83 RIM Parcuri eoliene Foltesti judeţul Galaţi dobrogicus dar şi datorită prezenţei aici a unui număr de alte 14 specii importante de reptile şi amfibieni. Vulnerabilitate: Poluare cu deşeuri menajere, turism, tratamente chimice aplicate în zonele agricole învecinate. ACTIVITĂTILE ANTROPICE SI EFECTELE LOR ÎN SIT SI ÎN JURUL ACESTUIA Activităti antropice, consecintele lor generale si suprafata din sit afectată - activităti si consecinte în interiorul sitului Intensitatea influentei: A mare, B - medie, C - scăzută Influentă: (+) - pozitivă, (0) - neutră, (-) - negativă Co d Activitate Intensitate % din sit Influentă 160 Managementul silvic B Urbanizare, industrializare, şi alte activităţi similare A Activităti si consecinte în jurul sitului Intensitatea influentei: A mare, B - medie, C - scăzută Influentă: (+) - pozitivă, (0) - neutră, (-) negativă Cod Intensitate % din sit Influentă Cultivarea A Planuri de management al sitului - nu exista plan de management. Descrierea sitului de protecţie speciala avifaunistică ROSCI 0163 Pădurea Mogoş Mâţele (conform Formularului Standard Natura 2000) Situl de importanţă comunitară Pădurea Mogoş - Mâţele, are o suprafaţă totală de 65,00 ha, fiind situată la o altitudine maximă de 151,00 m, situându-se în regiunea stepică. Situl se întinde pe o singură regiuni administrativă, respectiv judeţul Galaţi (100%), având ca şi localizare următoarele coordonate geografice: latitudine N 45º 43' 20'' şi longitudine E 27º 56' 53''. Conform Ordinul Ministrului Mediului şi Pădurilor nr. 2387/2011 pentru modificarea Ordinului ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România, habitatele şi speciile care au stat la baza includerii ariei pe lista siturilor de importanţă comunitară, sunt: MEDIU Consulting 83

84 RIM Parcuri eoliene Foltesti judeţul Galaţi Cod Denumire habitat % Reprez Supr. rel Conserv Global 40C0* Tufărisuri de foioase pontosarmatice 1.00 B C B B 91AA Vegetatie forestieră ponto-sarmatică A C B B cu stejar pufos 91I0* Vegetatie de silvostepa B C B C eurosiberiană cu Quercus spp Reprezentativitate: A - excelentă, B - bună, C - semnificativă, D nesemnificativă, Suprafata relativă: A p > 15%, B - 15 p > 2%, C - 2 p > 0%Starea de conservare: A - excelentă, B - bună, C - medie sau redusă, Evaluarea globală: A - valoare excelentă, B - valoare bună, C - valoare considerabilă Corespondenţa habitatelor Natura 2000 în sistemul de clasificare romanesc (Doniţă et al., 2005). Directiva Habitate, Anexa I Sistemul romanesc de clasificare a habitatelor Cod Denumire Cod Denumire R3128 Tufărişuri balcanice de păliur (Paliurus spina-christi) (p.) 40C0* Tufărisuri de foioase R3129 Tufărişuri balcanice de iasmin (Jasminum fruticans) (p.) ponto-sarmatice R3132 Tufărişuri ponto-sarmatice de Caragana frutex R3133 Tufărişuri de cătină albă (Hippophaë rhamnoides) Păduri-rarişti vest pontice de stejar pufos (Quercus 91AA 91I0* Vegetatie forestieră ponto-sarmatică cu stejar pufos Vegetatie de silvostepa eurosiberiană cu Quercus spp. R4161 R4162 R4163 R4138 R4142 R4146 R4148 R4156 R4157 R4159 pubescens) cu Galium dasypodium (p.) Păduri vest pontice mixte de stejar pufos (Quercus pubescens) cu Paeonia peregrina Păduri-rarişti balcanice de stejar pufos (Quercus pubescens) cu Echinops banaticus Păduri dacice de gorun (Quercus petraea) şi stejar pedunculat (Quercus robur) cu Acer tataricum Păduri balcanice mixte de gorun (Quercus petraea) şi alun turcesc (Corylus colurna) cu Paeonia dahurica Păduri-rarişti moldave de stejar pedunculat (Quercus robur) şi cireş (Prunus avium) cu Acer tataricum Păduri panonice psamofile de stejar pedunculat (Quercus robur) cu Convallaria majalis Păduri danubian-balcanice de stejar brumăriu (Quercus pedunculiflora), cer (Q. cerris), gârniţă (Q. frainetto) şi stejar pufos (Q. pubescens) cu Acer tataricum Păduri-rarişti danubian vest pontice de stejar brumăriu (Quercus pedunculiflora) cu Acer tataricum Păduri şi rarişti danubiene de stejar brumăriu (Quercus pedunculiflora) şi stejar pedunculat (Quercus robur) cu Tulipa bibersteinniana Specii de plante enumerate în anexa II la Directiva Consiliului 92/43/CEE Cod Nume Populatie 4097 Iris aphylla ssp. hungarica Evaluarea sitului Populatie Conservare Izolare Evaluare globală R C C B B MEDIU Consulting 84

85 RIM Parcuri eoliene Foltesti judeţul Galaţi 4067 Echium russicum R C C B B 2093 Pulsatilla grandis V C C B B DESCRIEREA SITULUI Caracteristici generale ale sitului Cod % CLC Clase de habitat N Culturi (teren arabil) N Păduri de foioase Alte caracteristici ale sitului: Situl este localizat în sud-estul Podişului Moldovenesc, în etajul fitoclimatic de silvostepa la nord de oraşul Galaţi (în apropierea localităţii Cuca) la o altitudine de 125 m, pe substraturi de loessuri si luturi, solurile fiind cernoziomuri puternic levigate (mai profunde în lungul văilor interioare) iar tipul dominant de vegetaţie sunt pădurile şi rariştile de stejar pufos (Quercus pubescens) în special pe versanţi şi stejar brumăriu (Quercus pedunculiflora) de-a lungul văilor. Procentul de suprafaţă din sit cuprins la categoria Păduri de monocultură (plopi sau arbori exotici), reprezintă plantaţii de salcâm şi frasin american. De asemenea sunt prezente şi plantatii de paltin care nu au cod Natura Situl este format din parcelele silvice 45A la E, 47D, 48A la F conform amenajamentului silvic al unitătii de productie I Mogos din Ocolul silvic Galati. Calitate şi importantă: se remarcă structura naturală foarte bine conservată reprezentată prin: diversitatea structurilor şi alternarea portiunilor de pădure închisă cu raristi şi poieni, prezenta regenerării naturale a speciilor de stejari, abundenţa şi diversitatea subarboretului (păducel Crataegus monogyna; măces Rosa canina; corn Cornus mas). Trebuie mentionată prezenta bujorului românesc (Paeonia peregrina). Observaţii în special privind prezenţa plantelor rare, ameninţate, endemice: plante din Directiva Habitate 92/43: Iris aphylla ssp. hungarica, Echium rossicum; plante din Lista Roşie Europeană: Fritillaria orientalis; plante din Lista Roşie Naţională: Asparagus verticillatus, Carex brevicolis, Crocus reticulatus, Dictamnus albus, Echinops ritro ssp. ruthenicus, Hierochloe repens, Lathyrus versicolor, Paeonia peregrina, Prunus tenella, Pyrus elaeagrifolia, Rumex tuberosus, Salvia aethiopis. Vulnerabilitate: Datorită retrocedării către persoane fizice presiunea asupra pădurii poate creste în viitorul apropiat. Cu toate acestea, întocmirea unui contract de administrare cu o structura specializata (Ocolul silvic Galati) poate rezolva aceasta amenintare potentială. MEDIU Consulting 85

86 RIM Parcuri eoliene Foltesti judeţul Galaţi Prezenta plantatiilor de salcâm îngreunează reinstalarea stejarilor (brumăriu şi pufos) şi poate pune în pericol în viitor conservarea şi regenerarea arboretelor naturale existente prin invadarea acestora (având în vedere capacitatea deosebită de regenerare vegetativa a acestei specii). Tip de proprietate: Pădurea este în prezent subiect la legii 247/2005 privind retrocedarea către fostii proprietari, în acest caz persoane fizice. Activităti antropice, consecintele lor generale si suprafata din sit afectată Activităti si consecinte în interiorul sitului Intensitatea influentei: A mare, B - medie, C - scăzută Influentă: (+) - pozitivă, (0) - neutră, (-) - negativă Co d Activitate Intensitate % din sit Influentă 230 Vânătoare C Managementul forestier general A Activităti si consecinte în jurul sitului Intensitatea influentei: A mare, B - medie, C - scăzută Influentă: (+) - pozitivă, (0) - neutră, (-) - negativă Co d Activitate Intensitate % din sit Influentă 100 Cultivare C Managementul forestier general A Urbanizarea, industrializarea şi alte activităti similare C Păsunatul C Vânătoare C Poteci,trasee, trasee pentru ciclism C - 0 Galati) Managementul sitului Organismul responsabil pentru managementul sitului: Ocolul silvic Galati (Directia Silvică Planuri de management ale sitului: nu există. Descrierea sitului de protecţie speciala avifaunistică ROSPA0105 Lunca Joasă a Prutului (conform Formularului Standard Natura 2000) Situl de importanţă comunitară Lunca Joasă a Prutului, are o suprafaţă totală de ha, fiind situată la o altitudine maximă de 31,00 m, situându-se în regiunea stepică. Situl se întinde pe o singură regiuni administrativă, respectiv judeţul Galaţi (100%), având ca şi localizare următoarele coordonate geografice: latitudine N 45º 45' 55'' şi longitudine E 28º 8' 54''. MEDIU Consulting 86

87 RIM Parcuri eoliene Foltesti judeţul Galaţi Conform Ordinul Ministrului Mediului şi Pădurilor nr. 2387/2011 pentru modificarea Ordinului ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România, habitatele şi speciile care au stat la baza includerii ariei pe lista siturilor de importanţă comunitară, sunt: Cod Pondere Reprezentativitate Suprafată relativă Stare de conservare Evaluare globală Pajisti de altitudine 1.00 joasă B C B B Lacuri eutrofe naturale cu vegetatie tip Magnopotamion sau B B B B Hydrocharition Lacuri distrofe si iazuri C B C C 92A0 - Zavoaie cu Salix albă si Populus albă A B B B Ape stătătoare oligotrofe până la mezotrofe cu vegetatie din 0.20 B C B B Littoretea uniflorae si/sau Isoeto-Nanojuncetea Râuri cu maluri namoloase cu vegetatie de Chenopodion rubri si 1.00 B C B B Bidention 91F0 - Paduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus 5.00 A C B B angustifolia, din lungul marilor râuri Comunităti de liziera cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan si alpin 0.10 B C B B Reprezentativitate: A - excelentă, B - bună, C - semnificativă, D nesemnificativă, Suprafata relativă: A p > 15%, B - 15 p > 2%, C - 2 p > 0%Starea de conservare: A - excelentă, B - bună, C - medie sau redusă Evaluarea globală: A - valoare excelentă, B - valoare bună, C - valoare considerabilă Corespondenţa habitatelor Natura2000 în sistemul de clasificare românesc (Doniţă et al., 2005). MEDIU Consulting 87

88 RIM Parcuri eoliene Foltesti judeţul Galaţi Directiva Habitate, Anexa I Sistemul romanesc de clasificare a habitatelor Cod Denumire Cod Denumire 3270 Râuri cu maluri nămoloase cu Comunităţi ponto-danubiene cu Bidens tripartita, Echinochloa vegetaţie de Chenopodion rubric R5312 crusgalli şi Polygonum hydropiper şi Bidention F Comunităţi de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan şi alpin Păduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, din lungul marilor râuri (Ulmenion minoris) Pajişti de altitudine joasă (Alopecurus pratensis, Sanguisorba officinalis) Lacuri eutrofe natural cu vegetaţie tip Magnopotamion sau Hydrocharition R3704 R4404 R3716 R3802 R2202 R2203 R2204 R2205 R Lacuri distrofice şi iazuri R A Zăvoaie cu Salix alba şi Populus alba Ape stătătoare oligotrofe până la mezotrofe cu vegetatie din Littoretea uniflorae si/sau Isoeto- Nanojuncetea R4406 R4407 R4408 R2211 R2212 R2213 Comunităţi sud-est carpatice de buruienişuri înalte cu Senecio subalpinus şi ştevia stânelor (Rumex alpinus) Păduri danubian-panonice mixte cu stejar pedunculat (Quercus robur), frasini (Fraxinus sp.) şi ulmi (Ulmus sp.) cu Festuca gigantea Pajişti danubiano-pontice de Poa pratensis, Festuca pratensis şi Alopecurus pratensis Pajişti daco-getice de Arrhenatherum elatius Comunitãþi danubiene cu Lemna minor, L. trisulca, Spirodela polyrhiza şi Wolffia arrhiza Comunităţi danubiene cu Salvinia natans, Marsilea quadrifolia, Azolla caroliniana şi A. filiculoides Comunităţăþi danubiene cu Riccia fluitans şi Ricciocarpus natans Comunităţi danubiene cu Hydrocharis morsus-ranae, Stratiotes aloides şi Utricularia vulgaris Comunităţi danubiene cu Potamogeton perfoliatus, P. gramineus, P. lucens, Elodea canadensis şi Najas marina Comunităţi danubiene cu Nymphaea alba, Trapa natans, Nuphar luteum şi Potamogeton natans Păduri danubian-panonice de plop alb (Populus alba) cu Rubus caesius Păduri danubiene de salcie alba (Salix alba) cu Rubus caesius Păduri danubiene de salcie alba (Salix alba) cu Lycopus exaltatus Comunităţi danubiene cu Cyperus fuscus şi C. flavescens Comunităţi danubiene cu Ranunculus lateriflorus,radiola linoides, Lindernia procumbens Comunităţi danubiene cu Eleocharis acicularis şi Littorella uniflora Specii de mamifere enumerate în anexa II la Directiva Consiliului 92/43/CEE Populatie Evaluarea sitului Cod Nume Migratoare Evaluare Residentă Populatie Conservare Izolare Reproducere Iernat Pasaj globală Sicista 2021 P B B A B subtilis Populatie: C specie comună, R - specie rară, V - foarte rară, P - specia este prezentă Evaluare (populatie): A p > 15%, B - 15 p > 2%, C - 2 p > 0%, D - nesemnificativă Evaluare (conservare): A - excelentă, B - bună, C - medie sau redusă Evaluare (izolare): A - (aproape) izolată, B - populatie ne-izolată, dar la limita ariei de distributie, C - populatie ne-izolată cu o arie de răspândire extinsă Evaluare (globală): A - excelentă, B - bună, C - considerabilă MEDIU Consulting 88

89 RIM Parcuri eoliene Foltesti judeţul Galaţi Specii de amfibieni si reptile enumerate în anexa II la Directiva Consiliului 92/43/CEE Populatie Evaluarea sitului Cod Nume Resident ă Migratoare Populati e Conservar e Izolar e Reproducer e Ierna t Pasa j Evaluar e globală 118 Bombina P C B C B 8 bombina Triturus 199 dobrogicu P? C B B B 3 s 122 Emys P? C B C B 0 orbicularis Populatie: C specie comună, R - specie rară, V - foarte rară, P - specia este prezentă Evaluare (populatie): A p > 15%, B - 15 p > 2%, C - 2 p > 0%, D - nesemnificativă Evaluare (conservare): A - excelentă, B - bună, C - medie sau redusă Evaluare (izolare): A - (aproape) izolată, B - populatie ne-izolată, dar la limita ariei de distributie, C - populatie ne-izolată cu o arie de răspândire extinsă Evaluare (globală): A - excelentă, B - bună, C - considerabilă Specii de pesti enumerate în anexa II la Directiva Consiliului 92/43/CEE Populatie Evaluarea sitului Cod Nume Migratoare Evaluare Residentă Populatie Conservare Izolare Reproducere Iernat Pasaj globală 1130 Aspius aspius RC C A C A 1145 Misgurnus fossilis RC B B C B 1149 Cobitis taenia RC C B C B 2522 Pelecus cultratus P C B C B 1134 Rhodeus sericeus RC C B C B amarus 1160 Zingel streber P C B C B 1159 Zingel zingel P C B C B 2511 Gobio kessleri P B B C B 1157 Gymnocephalus schraetzer P P C C C Populatie: C specie comună, R - specie rară, V - foarte rară, P - specia este prezentă Evaluare (populatie): A p > 15%, B - 15 p > 2%, C - 2 p > 0%, D - nesemnificativă Evaluare (conservare): A - excelentă, B - bună, C - medie sau redusă Evaluare (izolare): A - (aproape) izolată, B - populatie ne-izolată, dar la limita ariei de distributie, C - populatie ne-izolată cu o arie de răspândire extinsă Evaluare (globală): A - excelentă, B - bună, C - considerabilă Specii de nevertebrate enumerate în anexa II la Directiva Consiliului 92/43/CEE Cod Nume Populatie Evaluarea sitului Residentă Migratoare Populatie Conservare Izolare Evaluare Reproducere Iernat Pasaj globală 1078 Callimorpha quadripunctaria R B B C B Populatie: C specie comună, R - specie rară, V - foarte rară, P - specia este prezentă Evaluare (populatie): A p > 15%, B - 15 p > 2%, C - 2 p > 0%, D - nesemnificativă Evaluare (conservare): A - excelentă, B - bună, C - medie sau redusă Evaluare (izolare): A - (aproape) izolată, B - populatie ne-izolată, dar la limita ariei de distributie, C - populatie ne-izolată cu o arie de răspândire extinsă Evaluare (globală): A - excelentă, B - bună, C considerabilă Alte specii importante de floră si faună A - Lista roşie de date naţionale, B - Endemic, C - Convenţii internaţionale (Berna, Bonn, etc), D - Alte motive MEDIU Consulting 89

90 RIM Parcuri eoliene Foltesti judeţul Galaţi Cat Denumire stiintifică Populatie P Hippuris vulgaris V D I Hyponephele lycaon P C P Orchis laxiflora ssp. elegans V D P Salvinia natans R C P Stratiotes aloides V D I Tomares nogelii P C P Trapa natans R C P Vallisneria spiralis V D DESCRIEREA SITULUI Caracteristici generale ale sitului Clase de habitat pondere în % N06 - Ape dulci continentale (stătătoare, curgătoare) N07 - Mlastini (vegetatie de centură), smârcuri, turbării N09 - Pajisti uscate, stepe 4.00 N12 - Culturi cerealiere extensive (inclusiv culturile de rotatie cu dezmiristire) 5.00 N14 - Pajisti ameliorate 5.00 N16 - Păduri caducifoliate Alte caracteristici ale sitului - bazinul hidrografic Prut în zona sa inferioară, pe teritoriul judeţului Galaţi, se încadrează în marea unitate geomorfologică a Podişului Moldovei, subunitatea platforma Bârladului cu sectorul său Platforma Covurlui, care este subdivizată la rândul ei în colinele Covurluiului şi Câmpia Covurluiului. Din fragmentarea reliefului s-au separat trei unităţi geomorfologice: platouri, văi şi Lunca Prutului. Lunca Prutului Inferior se caracterizează prin altitudini absolute cuprinse între 8 m în partea nordică şi 3-4 m în partea sudică. Relieful luncii se prezintă în general plan, cu o pantă continuă de la nord spre sud. Transversal, terenul este înclinat spre râul Prut (est). Aspectul general al luncii este cel al unei depresiuni largi. Microrelieful este reprezentat de forme de acumulare (grinduri) şi forme negative (foste lacuri, gârle, bălti şi mlaştini). În cadrul luncii se disting grinduri exterioare, cum este grindul principal al Prutului alcătuit din texturi grosiere şi mijlocii, în rest grinduri interioare (intergrinduri) formate de-a lungul fostelor privale şi alcătuite din texturi fine şi în mai mică măsură din texturi mijlocii. Geologic: în profunzime - formatiuni cristaline şi magmatice; în cuvertura se pot contura ciclurile sedimentare: 1) permian - triasic inferior, 2) jurasic - cretacic - eocen si 3) badenian superior - romanian (pliocen). Calitate şi importantă - vegetatia luncii Prutului este reprezentata prin formatiuni vegetale naturale de pajisti şi pădure, specifice solurilor aluviale, inundate periodic şi cu exces de MEDIU Consulting 90

91 RIM Parcuri eoliene Foltesti judeţul Galaţi umiditate freatică. Pajistile sunt alcătuite din specii mezofile şi mezohidrofile reprezentate prin graminee. Vegetatia lemnoasa este constituită mai ales din esenţe moi. Vegetaţia palustră este compusă din Carex riparia, Scirpus sylvaticus, Typha latifolia, Phragmites communis, Equisetum arvense, Mentha aquatic etc. În ochiuri de apă se întâlneşte: Lemna trisulca, Hydrocharis morsus - ranae, Potamogeton natans. Din speciile rare fac parte - Nymphaea alba, Salvinia natans, Thelypteris palustris, Nymphoides peltata, Vallisneria spiralis, Stratioides aloides, Alisma gramineum, Iris pseudacorus, Sagittaria sagittifolia, Potamogeton crispi, Ceratophyllum demersum etc. Pe unele sectoare din preajma râului Prut s-au păstrat fragmente de fitocenoze silvice cu Vitis sylvestris, Fraxinus pallisae, Frangula alnus. Din punct de vedere avifaunistic Bazinul hidrografic al Prutului inferior reprezintă o zonă deosebit de importantă, deoarece aici sunt înregistrate importante efective de păsări acvatice în timpul migratiei, şi anume: ardeide (Ardeola ralloides, Egretta garzetta, Egreta alba, Ardea purpurea), ciconiide (Ciconia nigra, Ciconia ciconia), threskiornithide (Plegadis falcinellus, Platalea leucorodia), anatide (Cygnus olor, Anser albifrons, Anser erythropus, Anser anser, Anas crecca, Anas querquedula, Aythya ferina, Aythya nyroca), ralide (Fulica atra), charidriiforme (Himantopus himantopus, Recurvirostra avosetta, Vanellus vanellus, Philomachus pugnax, Limosa limosa, Tringa totanus), laride (Larus ridibundus), sternide (Sterna hirundo, Chlidonias hybridus), hirundinide (Riparia riparia, Hirundo rustica), sylviide (Acrocephalus sp.) s.a. Vulnerabilitate - impactul negativ asupra ecosistemului Luncii Joase a Prutului Inferior este cauzat de exploatări forestiere, pescuit, braconaj, etc. Desemnarea sitului - prin Hotărârea Consiliului Judeţului Galaţi, Nr. 46/1994, privind instituirea regimului de protecţie oficială a unor zone şi monumente de pe teritoriul judeţului Galaţi s-au desemnat: Lunca Joasă a Prutului (Zona de est a judeţului Galaţi, de la Cavadineşti până la vărsarea în Dunăre), Lacul Pochina (74,8 ha), Lacul Vlăşcuţa (41,8) şi Ostrovul Prut. Situl include patru arii naturale protejate de interes naţional, conform Legii nr. 5/2000, privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Sectiunea a III - a zone protejate: Lunca Joasă a Prutului (81ha), Lacul Pochina (74,8ha), Lacul Vlăşcuţa (41,8ha) şi Ostrovul Prut (62 ha). Prin HG 2151/2004, privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone, situl este încadrat la categoria de management parc natural: Parcul Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior (8247ha). Tip de proprietate 1. Proprietate de Stat - 67% (Administraţia Naţională Apele Române, Regia Naţională a Pădurilor, Compania Naţională de Administrare a Fondului Piscicol), 2. Proprietate comunală - 9%, Proprietate privată -24% (persoane fizice şi juridice). MEDIU Consulting 91

92 RIM Parcuri eoliene Foltesti judeţul Galaţi Clasificare la nivel naţional şi regional Cod Pondere % BR - Rezervatie a biosferei 1.21 RO05 - Parc natural RO04 - Rezervatie naturală Relatiile sitului descris cu alte situri - desemnate la nivel national sau regional Cod Tip Suprapunere % Numele sitului BR - Rezervatie a biosferei * 1.21 A-Delta Dunării RO05 - Parc natural * V.2.-Lunca Joasă a Prutului Inferior RO04 - Relevatie naturală Ostrovul Prut RO04 - Rezervatie naturală * Lunca joasă a Prutului RO04 - Rezervatie naturală Lacul Pochina RO04 - Rezervatie naturală Lacul Vlăşcuţa Activitătile antropice si efectele lor în sit si în jurul acestuia Activităti antropice, consecintele lor generale si suprafata din sit afectată Activităti si consecinte în interiorul sitului Cod Intensitate % din sit Influent ă Adăugarea de sol şi rocă pentru a mări A suprafaţa terestră Înnămolirea A Eutrofizare A - Intensitatea influentei: A mare, B - medie, C - scăzută Influentă: (+) - pozitivă, (0) - neutră, (-) - negativă Activităti si consecinte în jurul sitului Cod Intensitate % din sit Influentă Linii electrice B Activităţi de petrecerea timpului liber şi de turism A Îndiguirea, consolidarea malurilor, plaje artificiale A 0 Intensitatea influentei: A mare, B - medie, C - scăzută Influentă: (+) - pozitivă, (0) - neutră, (-) - negativă Managementul sitului - organismul responsabil pentru managementul sitului Parcul Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior Asociaţia Judeţeana a Pescarilor Sportivi Galaţi. ARPM Galaţi derulează, în perioada noiembrie 2005 noiembrie 2009, proiectul LIFE05NAT/RO/ Restaurarea ecologică a Parcului Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior. Planuri de management al sitului - în prezent pentru situl propus nu există un plan de management unitar, dar în conformitate cu prevederile proiectului LIFE05NAT/RO/ Restaurarea ecologică a Parcului Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior, finanţat de MEDIU Consulting 92

93 RIM Parcuri eoliene Foltesti judeţul Galaţi Comisia Europeană, Agenţia Regională de Protecţie a Mediului Galaţi are obligaţia elaborării planului de management integrat în conformitate cu cerinţele directivelor europene Păsări (79/409/EEC) şi Habitate (92/43/EEC). Date despre prezenţa, localizarea, populaţia şi ecologia speciilor şi/sau habitatelor de interes comunitar prezente pe suprafaţa sau în vecinătatea planului, menţionate în formularul standard al ariei naturale protejate de interes comunitar În acest capitol se furnizează următoarele informaţii: Specii şi /sau habitate de interes comunitar prevăzute în fişele siturilor Natura Datele se referă la: prezenţa, localizarea, populaţia şi ecologia acestora. Pentru fiecare specie/habitat prevăzute în fişa siturilor, se face o descriere concisă şi se prezintă relaţia acestora cu proiectul: Dacă este identificat pe amplasamentul proiectului Numărul, locul, suprafaţa, condiţiile, după caz în care a fost identificată specia/habitatul respectiv pe amplasamentul planului. Specii de păsări enumerate în anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE 1 şi relaţia acestora cu planul propus. MEDIU Consulting 93

94 În tabelul nr. 18 sunt prezentate într-o forma concisă toate detaliile necesare caracterizării sitului ROSPA0070 Lunca Prutului Vlădeşti - Frumuşiţa, cu evidenţierea statutului de conservare, conform rapoartelor IUCN şi Bird Life International. Cod Denumire specie Denumirea populară Directiva păsări OUG 57/2007 MEDIU Consulting 94 Iucn Red List Specie protejată inclusă în Cartea Roşie a vertebratelor din România Categoria fenologică S-E OV P OI Originea geografi ca (după Vouss) Specii de păsări enumerate în anexa I a Directivei Consiliului 2009/147/EC A060 Aythya nyroca Raţă roşie Anexa I Anexa 3 NT - * - - TK-MED VEG A231 Coracias garrulus Dumbrăveancă Anexa I Anexa 3 NT - - * - - EU-TK INS A393 Phalacrocorax pygmeus Cormoran mic Anexa I Anexa 3 LC - * - - SAR IHT A229 Alcedo atthis Pescăruş albastru Anexa I Anexa 3 LC - - * - - LV IHT A029 Ardea purpurea Stârc roşu Anexa I Anexa 3 LC - * - - TK-MED ZOO A024 Ardeola ralloides Stârcul galben Anexa I Anexa 3 LC - * - - ET ZOO A021 Botaurus stellaris Buhai de baltă Anexa I Anexa 3 LC - - * - - PAL ZOO A196 Chlidonias hybridus Chirighiţă cu obraz alb Anexa I Anexa 3 LC - - * - - PAL ZOO A031 Ciconia ciconia Barza albă Anexa I Anexa 3 LC - * * - PAL ZOO A081 Circus aeruginosus Erete de stuf Anexa I Anexa 3 LC - - * - - PAL PR A238 Dendrocopos medius Ciocănitoare de stejar Anexa I Anexa 3 LC - * EU INS A429 Dendrocopos syriacus Ciocănitoare de grădini Anexa I Anexa 3 LC - * MED INS A236 Dendrocopos martius Ciocănitoare neagră Anexa I Anexa 3 LC * PAL INS A026 Egretta garzetta Egreta mică Anexa I Anexa 3 LC - * - - LV ZOO A098 Falco columbarius Şoim de iarnă Anexa I Anexa 3 LC * - ZOO A103 Falco peregrinus Şoim călător Anexa I Anexa 3 LC * ZOO A075 Haliaetus albicilla Codalb Anexa I Anexa * - PAL IHT A131 Himantopus himantopus Cătăligă Anexa I Anexa 3 LC - * - - CO ZOO A338 Lanius collurio Sfrâncioc roşiatic Anexa I Anexa 3 LC - - * - - PAL NS A023 Nycticorax nycticorax Stârc de noapte Anexa I Anexa 3 LC - * - - CO ZOO A094 Pandion haliaetus Uligan Anexa I Anexa 3 LC - - * - PAL ZOO Regim trofic

95 A234 Picus canus Ghionoaie sură Anexa I Anexa 3 LC - * PAL INS A032 Plegadis falcinellus Ţigănuş Anexa I Anexa 3 LC - * - - LV ZOO A132 Recurvirostra avosetta Ciocîntors Anexa I Anexa 3 LC - * - - TK-MED ZOO A193 Sterna hirundo Chiră de baltă Anexa I Anexa 3 LC - - * - - HOL ZOO A396 Branta ruficollis Gâscă cu gât roşu Anexa I Anexa 3 EN * ARC VEG A097 Falco vespertinus Vânturelul de seară Anexa I Anexa 3 NT - * - - PAL ZOO A022 Ixobrychus minutus Stârc pitic Anexa I Anexa 3 LC - - * - - LV ZOO A339 Lanius minor Sfrâncioc mic Anexa I Anexa 3 LC - - * - - EU-TK INS A151 Philomachus pugnax Bătăuş Anexa I Anexa 3 LC - - * * - PAL ZOO A019 Pelecanus onocrotalus Pelican comun Anexa I Anexa 3 LC - * - - SAR IHT A166 Tringa glareola Fluierar de mlaştină Anexa I Anexa 3 LC * - PAL ZOO A034 Platalea leucorodia Lopătar Anexa I Anexa 3 LC - * - - SAR ZOO A038 Cygnus cygnus Lebădă de iarnă Anexa I Anexa 3 LC * PAL MIXT Specii de păsări cu migraţie regulată nemenţionate în anexa I a Directivei Consiliului 2009/147/EC A054 Anas acuta Raţă suliţar Anexa II/A Anexa 5C LC * * PAL MIXT A056 Anas clypeata Raţă lingurar Anexa II/A Anexa 5C LC - - * * - HOL MIXT A050 Anas penelope Raţă fluierătoare Anexa II/A Anexa 5C LC * * PAL MIXT A053 Anas platyrhynchos Raţă mare Anexa II/A Anexa 5C LC * * PAL MIXT A041 Anser albifrons Gârliţă mare Anexa II/B Anexa 5C LC * ARC VEG A059 Aythya ferina Raţă cu cap castaniu Anexa II/A Anexa 5C LC - * PAL VEG A087 Buteo buteo Şorecar comun - - LC - * HOL PR A036 Cygnus olor Lebăda de vară Anexa II/B - LC - - * * - PAL MIXT A096 Falco tinnunculus Vânturel roşu - Anexa4B LC - - * * - PAL ZOO A125 Fulica atra Lişiţă Anexa II/A Anexa 5C LC - * - * - PAL MIXT A459 Larus cachinnans Pescărus pontic Anexa II/B - LC - * HOL MIXT A179 Larus ridibundus Pescăruş râzător Anexa II/B - LC - * PAL MIXT A156 Limosa limosa Sitarul de mal Anexa II/B - NT - - * * - PAL ZOO A230 Merops apiaster Prigorie - Anexa4B LC - - * - - TK-MED INS A160 Numenius arquata Culic mare Anexa II/B - NT * - PAL ZOO A017 Phalacrocorax carbo Cormoranul mare - - LC - * * * * LV IHT A141 Pluvialis squatarola Ploier argintiu Anexa II/B - LC * - ARC IHT A161 Tringa erythropus Fluierar negru Anexa II/B - LC * - SIB ZOO A163 Tringa stagnatilis Fluierar de lac - - LC * - PAL ZOO A142 Vanellus vanellus Nagâţul Anexa II/B - LC - - * - - PAL ZOO A043 Anser anser Gâsca mare Anexa II/A Anexa 5C LC - - * - - PAL VEG A162 Tringa totanus Fluierar cu picioare Anexa II/B - LC * - PAL ZOO MEDIU Consulting 95

96 roşii Legenda: Originea geografica: HOL specie cu răspândire holarctica; LV specie cu răspândire în lumea veche; SAR specie cu răspândire sarmatică; PAL specie cu răspândire palearctica; TK-MED specie cu răspândire turkestano-mediteraneana; CO specie cosmopolita; ET specie de tip etiopian; EU-TK specii de tip europeo-turkestanic, EU specie de tip european. Categoria fenologica: S-E specie sedentara sau sedentar eratica; OV oaspete de vara, P specie de pasaj, OI oaspete de iarna. Regimul trofic: MIXT specie omnivora; VEG specie vegetariana; ZOO specie zoofaga (considerând aici cele acre se hrănesc cu diferite nevertebrate, nespecializate pentru un anume grup de prazi); INS specii insectivore; PR specii prădătoare; IHT ihtiofage. IUCN Red List: EX - Extinct, EW - Extinct in the Wild, CR - Critically Endangered, EN - Endangered, VU Vulnerable, NT - Near Threatened, LC - Least Concern, DD - Data Deficient, NE - Not Evaluated Tabel 19 Distribuţia speciilor de importanţă comunitară care pot fi afectate de implementarea PUZ analizat Nr. crt Habitat/specii de floră şi faună menţionate în situl NATURA 2000 Impactul PUZ asupra speciilor de interes comunitar/avifaunistic ROSPA0070 Lunca Prutului Vlădeşti - Frumuşiţa Specii de păsări enumerate în anexa I la Directiva Consiliului 79/409/CEE În cadrul amplasamentului nu a fost identificată aceasta 1 Aythya nyroca specie, habitatul agricol destinat PUZ nu este prielnic cuibăritului şi/sau hrănirii acesteia. 2 Coracias garrulus 3 Phalacrocorax pygmeus 4 Alcedo atthis 5 Ardea purpurea 6 Ardeola ralloides 7 Botaurus stellaris În cadrul amplasamentului nu a fost identificată aceasta specie, habitatul agricol destinat PUZ nu este prielnic cuibăritului şi/sau hrănirii acesteia. În cadrul amplasamentului nu a fost identificată aceasta specie, habitatul agricol destinat PUZ nu este prielnic cuibăritului şi/sau hrănirii acesteia. În cadrul amplasamentului nu a fost identificată aceasta specie, habitatul agricol destinat PUZ nu este prielnic cuibăritului şi/sau hrănirii acesteia. În cadrul amplasamentului nu a fost identificată aceasta specie, habitatul agricol destinat PUZ nu este prielnic cuibăritului şi/sau hrănirii acesteia. În cadrul amplasamentului nu a fost identificată aceasta specie, habitatul agricol destinat PUZ nu este prielnic cuibăritului şi/sau hrănirii acesteia. În cadrul amplasamentului nu a fost identificată aceasta specie, habitatul agricol destinat PUZ nu este prielnic cuibăritului şi/sau hrănirii acesteia. Observaţii Specie acvatică Specie forestieră specifică zonelor cu copaci mari şi scorburoşi Specie acvatică Specie acvatică Specie acvatică Specie acvatică Specie acvatică MEDIU Consulting 96

97 8 Chlidonias hybridus 9 Ciconia ciconia 10 Circus aeruginosus 11 Dendrocopos medius 12 Dendrocopos syriacus 13 Dendrocopos martius 14 Egretta garzetta 15 Falco columbarius 16 Falco peregrinus 17 Haliaeetus albicilla 18 Himantopus himantopus 19 Lanius collurio În cadrul amplasamentului nu a fost identificată aceasta specie, habitatul agricol destinat PUZ nu este prielnic cuibăritului şi/sau hrănirii acesteia. În arealul analizat nu au fost observate/identificate cuiburi aparţinând acestei specii. Implementarea PUZ nu va avea un efect negativ asupra speciei. În cadrul amplasamentului nu a fost identificată aceasta specie, habitatul agricol destinat PUZ nu este prielnic cuibăritului şi/sau hrănirii acesteia. În cadrul amplasamentului nu a fost identificată aceasta specie, habitatul agricol destinat PUZ nu este prielnic cuibăritului şi/sau hrănirii acesteia. În cadrul amplasamentului nu a fost identificată aceasta specie, habitatul agricol destinat PUZ nu este prielnic cuibăritului şi/sau hrănirii acesteia. În cadrul amplasamentului nu a fost identificată aceasta specie, habitatul agricol destinat PUZ nu este prielnic cuibăritului şi/sau hrănirii acesteia. În cadrul amplasamentului nu a fost identificată aceasta specie, habitatul agricol destinat PUZ nu este prielnic cuibăritului şi/sau hrănirii acesteia. În cadrul amplasamentului nu a fost identificată aceasta specie, habitatul agricol destinat PUZ nu este prielnic cuibăritului şi/sau hrănirii acesteia. În cadrul amplasamentului nu a fost identificată aceasta specie, habitatul agricol destinat PUZ nu este prielnic cuibăritului şi/sau hrănirii acesteia. În cadrul amplasamentului nu a fost identificată aceasta specie, habitatul agricol destinat PUZ nu este prielnic cuibăritului şi/sau hrănirii acesteia. În cadrul amplasamentului nu a fost identificată aceasta specie, habitatul agricol destinat PUZ nu este prielnic cuibăritului şi/sau hrănirii acesteia. Reprezintă o specie de importanta comunitara pentru aria naturala protejata ROSPA 0070, însă cu o populaţie Specie acvatică În timpul perioadelor de monitorizare s-au observat efective mici ale acestei specii în timpul migraţiei de primăvara. Altitudinea de zbor semnalata a fost peste 200 m. Specie importantă pentru integritatea ariei naturale protejate ROSPA 0070 în special pentru numărul indivizilor identificaţi în pasaj ( i). Specie acvatică - cuibăreşte în stufărişuri întinse Specie forestieră specifică pădurilor cu frunze căzătoare în special cele de stejar şi carpen Specie forestieră Specie forestieră specifică pădurilor cu frunze căzătoare şi de conifere Specie acvatică Specie zoofagă cuibăreşte în cuiburi vechi sau pe varfuri de stânci Specie zoofagă Specie ihtiologică, preferând uneori să se hrănească cu specii şi păsări acvatice, adesea şi hoituri Specie acvatică Având în vedere că este oaspete de vară, prezenţa aceste specii este sezoniera MEDIU Consulting 97

98 20 Nycticorax nycticorax 21 Pandion haliaetus 22 Picus canus 23 Plegadis falcinellus 24 Recurvirostra avosetta 25 Sterna hirundo 26 Branta ruficollis 27 Falco vespertinus nesemnificativă la nivelul sitului. Implementarea PUZ nu va avea un efect negativ asupra speciei. În cadrul amplasamentului nu a fost identificată aceasta specie, habitatul agricol destinat PUZ nu este prielnic cuibăritului şi/sau hrănirii acesteia. În cadrul amplasamentului nu a fost identificată aceasta specie, habitatul agricol destinat PUZ nu este prielnic cuibăritului şi/sau hrănirii acesteia. În cadrul amplasamentului nu a fost identificată aceasta specie, habitatul agricol destinat PUZ nu este prielnic cuibăritului şi/sau hrănirii acesteia. În cadrul amplasamentului nu a fost identificată aceasta specie, habitatul agricol destinat PUZ nu este prielnic cuibăritului şi/sau hrănirii acesteia. În cadrul amplasamentului nu a fost identificată aceasta specie, habitatul agricol destinat PUZ nu este prielnic cuibăritului şi/sau hrănirii acesteia. În cadrul amplasamentului nu a fost identificată aceasta specie, habitatul agricol destinat PUZ nu este prielnic cuibăritului şi/sau hrănirii acesteia. În cadrul amplasamentului nu a fost identificată aceasta specie, habitatul agricol destinat PUZ nu este prielnic cuibăritului şi/sau hrănirii acesteia. Specie importanta pentru integritatea ariei naturale protejate ROSPA 0070 în special datorită numărul perechilor identificate în perioada de cuibărit (10-15 p), având un grad de conservare excelentă la nivelul sitului. Implementarea PUZ nu va avea un efect negativ specia. fiind fost observat în zona de studiu în timpul perioadei de cuibărit. Specia a fost observată în zonele agricole în căutare de hrană/odihnă, însă acestea au fost observate cu precădere şi în zonele de pajişte din vecinătatea PUZ, oferind atât condiţii prielnice de hrană/odihnă cât şi cuibărit în comparaţie cu terenurile agricole intens exploatate. Specie acvatică Specie acvatică Specie forestieră specifică pădurilor cu frunze căzătoare Specie acvatică Specie acvatică Specie acvatică Specie acvatică În timpul monitorizării în zona de studiu au fost observaţi indivizi de vânturel de seara care prezentau comportament de hrănire, dar nu s-a identificat zona de cuibărit a acestora. în urma analizei activităţii de zbor a speciei, s-a constatat un culoar de zbor la înălţimi situate intre m. De menţionat este faptul că specia a fost semnalată cu precădere în zona pajiştilor semi naturale din MEDIU Consulting 98

99 28 Ixobrychus minutus 29 Lanius minor 30 Philomachus pugnax 31 Pelecanus onocrotalus 32 Tringa glareola 33 Platalea leucorodia 34 Cygnus cygnus 35 Anas acuta În cadrul amplasamentului nu a fost identificată aceasta specie, habitatul agricol destinat PUZ nu este prielnic cuibăritului şi/sau hrănirii acesteia. Reprezintă o specie de importanta comunitara a ariei naturale protejate ROSPA 0070, în special în perioada de reproducere (10-30 p), însă cu o populaţie nesemnificativă la nivelul sitului. Implementarea PUZ nu va avea un efect negativ asupra speciei. În cadrul amplasamentului nu a fost identificată aceasta specie, habitatul agricol destinat PUZ nu este prielnic cuibăritului şi/sau hrănirii acesteia. În cadrul amplasamentului nu a fost identificată aceasta specie, habitatul agricol destinat PUZ nu este prielnic cuibăritului şi/sau hrănirii acesteia. În cadrul amplasamentului nu a fost identificată aceasta specie, habitatul agricol destinat PUZ nu este prielnic cuibăritului şi/sau hrănirii acesteia. În cadrul amplasamentului nu a fost identificată aceasta specie, habitatul agricol destinat PUZ nu este prielnic cuibăritului şi/sau hrănirii acesteia. În cadrul amplasamentului nu a fost identificată aceasta specie, habitatul agricol destinat PUZ nu este prielnic cuibăritului şi/sau hrănirii acesteia. Specii de păsări cu migratie regulată nementionate în anexa I la Directiva Consiliului 79/409/CEE În cadrul amplasamentului nu a fost identificată aceasta specie, habitatul agricol destinat PUZ nu este prielnic cuibăritului şi/sau hrănirii acesteia. vecinătatea PUZ, zone ce oferă condiţii propice de hrană şi odihnă, în detrimentul zonelor (arabile intens exploatate) din interiorul PUZ. Specie acvatică În zona de studiu specia a fost observată în zonele agricole, şi tufărişurile din imediata vecinătate a căilor rutiere, prezentând comportament de hrănire. Principalele ameninţări ale speciei o reprezintă: intensificarea agriculturii şi utilizarea iraţionala a pesticidelor. Specie acvatică Specie acvatică Specie acvatică Specie acvatică Specie acvatică Specie acvatică 36 Anas clypeata În cadrul amplasamentului nu a fost identificată aceasta specie, habitatul agricol destinat PUZ nu este prielnic Specie acvatică cuibăritului şi/sau hrănirii acesteia. 37 Anas penelope În cadrul amplasamentului nu a fost identificată aceasta specie, habitatul agricol destinat PUZ nu este prielnic Specie acvatică cuibăritului şi/sau hrănirii acesteia. 38 Anas platyrhynchos În cadrul amplasamentului nu a fost identificată aceasta Specie acvatică MEDIU Consulting 99

100 39 Anser albifrons 40 Aythya ferina 41 Buteo buteo 42 Cygnus olor 43 Falco tinnunculus 44 Fulica atra 45 Larus cachinnans 46 Larus ridibundus 47 Limosa limosa 48 Merops apiaster specie, habitatul agricol destinat PUZ nu este prielnic cuibăritului şi/sau hrănirii acesteia. În cadrul amplasamentului nu a fost identificată aceasta specie, habitatul agricol destinat PUZ nu este prielnic cuibăritului şi/sau hrănirii acesteia. În cadrul amplasamentului nu a fost identificată aceasta specie, habitatul agricol destinat PUZ nu este prielnic cuibăritului şi/sau hrănirii acesteia. Specia Buteo buteo, reprezintă o specie de importanta comunitara a ariei naturale protejate ROSPA 0070, având o populaţie nesemnificativă la nivelul sitului conform formularului standard NATURA Implementarea PUZ nu va avea un efect negativ asupra speciei. În cadrul amplasamentului nu a fost identificată aceasta specie, habitatul nefiind prielnic cuibăritului şi/sau hrănirii acestuia. Specie importanta pentru integritatea ariei naturale protejate ROSPA 0070 în special datorita numărul perechilor identificate în perioada de cuibărit (10-15 p), însă cu o populaţie nesemnificativă la nivelul sitului. Implementarea PUZ nu va avea un efect negativ asupra speciei. În cadrul amplasamentului nu a fost identificată aceasta specie, habitatul agricol destinat PUZ nu este prielnic cuibăritului şi/sau hrănirii acesteia. În cadrul amplasamentului nu a fost identificată aceasta specie, habitatul agricol destinat PUZ nu este prielnic cuibăritului şi/sau hrănirii acesteia. În cadrul amplasamentului nu a fost identificată aceasta specie, habitatul agricol destinat PUZ nu este prielnic cuibăritului şi/sau hrănirii acesteia. În cadrul amplasamentului nu a fost identificată aceasta specie, habitatul agricol destinat PUZ nu este prielnic cuibăritului şi/sau hrănirii acesteia. Reprezintă o specie de importanta comunitara a ariei naturale protejate ROSPA 0070, având o populaţie nesemnificativă la nivelul sitului, însa un număr de perechi în perioada de reproducere. Implementarea PUZ nu Specie acvatică Specie acvatică În timpul monitorizării specia Buteo buteo a fost observată, în mod constant în zona de SE, respectiv NE a planului analizat survolând pajiştea semi-naturală din imediata vecinătate în căutare de hrană. Nu s-a identificat nici un cuib al speciei în zona analizată. Specie acvatică Specie semnalată în zbor deasupra terenurilor agricole în căutare de hrana. Nu au fost identificate cuiburi ale speciei în zona analizată, însă nu excludem prezenţa acestora în aproprierea arealului analizat. Specie acvatică Specie acvatică Specie acvatică Specie acvatică Specia a fost semnalata în pasaj/căutare hrana pe amplasamentul zonei studiate, semnalându-se doar o singură dată în primăvara anului 2012 în perioada MEDIU Consulting 100

101 va avea un efect negativ asupra speciei. migraţiei. 49 Numenius arquata În cadrul amplasamentului nu a fost identificată aceasta specie, habitatul agricol destinat PUZ nu este prielnic Specie acvatică cuibăritului şi/sau hrănirii acesteia. 50 Phalacrocorax carbo În cadrul amplasamentului nu a fost identificată aceasta specie, habitatul agricol destinat PUZ nu este prielnic Specie acvatică cuibăritului şi/sau hrănirii acesteia. 51 Pluvialis squatarola În cadrul amplasamentului nu a fost identificată aceasta specie, habitatul agricol destinat PUZ nu este prielnic Specie acvatică cuibăritului şi/sau hrănirii acesteia. 52 Tringa erythropus În cadrul amplasamentului nu a fost identificată aceasta specie, habitatul agricol destinat PUZ nu este prielnic Specie acvatică cuibăritului şi/sau hrănirii acesteia. 53 Tringa stagnatilis În cadrul amplasamentului nu a fost identificată aceasta specie, habitatul agricol destinat PUZ nu este prielnic Specie acvatică cuibăritului şi/sau hrănirii acesteia. 54 Vanellus vanellus În cadrul amplasamentului nu a fost identificată aceasta specie, habitatul agricol destinat PUZ nu este prielnic Specie acvatică cuibăritului şi/sau hrănirii acesteia. 55 Anser anser În cadrul amplasamentului nu a fost identificată aceasta specie, habitatul agricol destinat PUZ nu este prielnic Specie acvatică cuibăritului şi/sau hrănirii acesteia. 56 Tringa totanus În cadrul amplasamentului nu a fost identificată aceasta specie, habitatul agricol destinat PUZ nu este prielnic Specie acvatică cuibăritului şi/sau hrănirii acesteia. ROSCI 0315 Lunca Chineja Tipuri de habitat prezente în sit si evaluarea sitului în ceea ce le priveşte Acest tip de habitat nu a fost identificat în zona de studiu, 57 Zăvoaie cu Salix albă şi Populus albă respectiv pe amplasamentul unde se propune a fi implementat planul analizat. - Specii de mamifere enumerate în anexa II la Directiva Consiliului 92/43/CEE 58 Lutra lutra Această specie nu a fost semnalată în zona ori vecinătatea PUZ analizat. Specie acvatică Specii de amfibieni si reptile enumerate în anexa II la Directiva Consiliului 92/43/CEE 59 Bombina bombina Această specie nu a fost semnalată în zona ori vecinătatea PUZ analizat. Specie acvatică 60 Emys orbicularis Această specie nu a fost semnalată în zona ori vecinătatea PUZ analizat. Specie acvatică 61 Triturus dobrogicus Această specie nu a fost semnalată în zona ori vecinătatea Specie acvatică MEDIU Consulting 101

102 PUZ analizat. ROSCI 0163 Pădurea Mogoş - Mâţele Tipuri de habitat prezente în sit si evaluarea sitului în ceea ce le priveşte Acest tip de habitat nu a fost identificat în zona de studiu, 62 Tufărisuri de foioase ponto-sarmatice respectiv pe amplasamentul unde se propune a fi Vegetatie forestieră ponto-sarmatică cu stejar pufos Vegetatie de silvostepa eurosiberiană cu Quercus spp 65 Iris aphylla ssp. hungarica 66 Echium russicum 67 Pulsatilla grandis 68 Pajisti de altitudine joasă 69 Lacuri eutrofe naturale cu vegetatie tip Magnopotamion sau Hydrocharition 70 Lacuri distrofe si iazuri 71 Zavoaie cu Salix albă si Populus albă Ape stătătoare oligotrofe până la mezotrofe cu vegetatie din Littoretea uniflorae si/sau Isoeto-Nanojuncetea Râuri cu maluri namoloase cu vegetatie de Chenopodion rubri si Bidention implementat planul analizat. Acest tip de habitat nu a fost identificat în zona de studiu a PUZ, respectiv pe amplasamentul unde se propune a fi implementat planul analizat. Acest tip de habitat nu a fost identificat în zona de studiu, respectiv pe amplasamentul unde se propune a fi implementat planul analizat. Specii de plante enumerate în anexa II la Directiva Consiliului 92/43/CEE Această specie nu a fost semnalată în zona ori vecinătatea PUZ analizat. Această specie nu a fost semnalată în zona ori vecinătatea PUZ analizat. Această specie nu a fost semnalată în zona ori vecinătatea PUZ analizat. ROSCI 0105 Lunca Joasă a Prutului Acest tip de habitat nu a fost identificat în zona de studiu, respectiv pe amplasamentul unde se propune a fi implementat planul analizat. Acest tip de habitat nu a fost identificat în zona de studiu, respectiv pe amplasamentul unde se propune a fi implementat planul analizat. Acest tip de habitat nu a fost identificat în zona de studiu, respectiv pe amplasamentul unde se propune a fi implementat planul analizat. Acest tip de habitat nu a fost identificat în zona de studiu, respectiv pe amplasamentul unde se propune a fi implementat planul analizat. Acest tip de habitat nu a fost identificat în zona de studiu, respectiv pe amplasamentul unde se propune a fi implementat planul analizat. Acest tip de habitat nu a fost identificat în zona de studiu, respectiv pe amplasamentul unde se propune a fi implementat planul analizat. 74 Paduri ripariene mixte cu Quercus Acest tip de habitat nu a fost identificat în zona de studiu, MEDIU Consulting 102

103 75 robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, din lungul marilor râuri Comunităti de liziera cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan si alpin respectiv pe amplasamentul unde se propune a fi implementat planul analizat. Acest tip de habitat nu a fost identificat în zona de studiu, respectiv pe amplasamentul unde se propune a fi implementat planul analizat. Specii de mamifere enumerate în anexa II la Directiva Consiliului 92/43/CEE 76 Sicista subtilis Această specie nu a fost semnalată în zona ori vecinătatea PUZ analizat. - Specii de amfibieni si reptile enumerate în anexa II la Directiva Consiliului 92/43/CEE 77 Bombina bombina Această specie nu a fost semnalată în zona ori vecinătatea PUZ analizat. 78 Triturus dobrogicus Această specie nu a fost semnalată în zona ori vecinătatea PUZ analizat. 79 Emys orbicularis Această specie nu a fost semnalată în zona ori vecinătatea PUZ analizat. Specii de pesti enumerate în anexa II la Directiva Consiliului 92/43/CEE 80 Aspius aspius Această specie nu a fost semnalată în zona ori vecinătatea PUZ analizat. 81 Misgurnus fossilis Această specie nu a fost semnalată în zona ori vecinătatea PUZ analizat. 82 Cobitis taenia Această specie nu a fost semnalată în zona ori vecinătatea PUZ analizat. 83 Pelecus cultratus Această specie nu a fost semnalată în zona ori vecinătatea PUZ analizat. 84 Rhodeus sericeus amarus Această specie nu a fost semnalată în zona ori vecinătatea PUZ analizat. 85 Zingel streber Această specie nu a fost semnalată în zona ori vecinătatea PUZ analizat. 86 Zingel zingel Această specie nu a fost semnalată în zona ori vecinătatea PUZ analizat. 87 Gobio kessleri Această specie nu a fost semnalată în zona ori vecinătatea PUZ analizat. 88 Gymnocephalus schraetzer Această specie nu a fost semnalată în zona ori vecinătatea PUZ analizat. Specii de nevertebrate enumerate în anexa II la Directiva Consiliului 92/43/CEE 89 Callimorpha quadripunctaria - Alte specii importante de floră si faună 90 Hippuris vulgaris Această specie nu a fost semnalată în zona ori vecinătatea - - Specie acvatică Specie acvatică Specie acvatică Specie acvatică Specie acvatică Specie acvatică Specie acvatică Specie acvatică Specie acvatică Specie acvatică Specie acvatică Specie acvatică MEDIU Consulting 103

104 91 Hyponephele lycaon 92 Orchis laxiflora ssp. elegans 93 Salvinia natans 94 Stratiotes aloides 95 Tomares nogelii 96 Trapa natans 97 Vallisneria spiralis PUZ analizat. Această specie nu a fost semnalată în zona ori vecinătatea PUZ analizat. Această specie nu a fost semnalată în zona ori vecinătatea PUZ analizat. Această specie nu a fost semnalată în zona ori vecinătatea PUZ analizat. Această specie nu a fost semnalată în zona ori vecinătatea PUZ analizat. Această specie nu a fost semnalată în zona ori vecinătatea PUZ analizat. Această specie nu a fost semnalată în zona ori vecinătatea PUZ analizat. Această specie nu a fost semnalată în zona ori vecinătatea PUZ analizat În urma evaluării absolute a numărului de exemplare ce aparţin speciilor de floră şi faună menţionate în anexele Directivei Habitate 92/43/ CEE, respectiv Directivei Păsări 79/409/CEE, pentru care au fost desemnate cele patru situri NATURA 2000 analizate s-a constatat ca pe suprafaţa analizata aferenta viitorului parc eolian Folteşti, nu a fost semnalată/identificată prezenţa unui habitat/specie de interes comunitar ori specii de nevertebrate, amfibieni şi reptile, peşti ori mamifere amintite anterior. Din punct de vedere al speciilor de păsări pentru care s-a declarat ROSPA 0070 Lunca Prutului Vlădeşti - Frumuşiţa, din monitorizarea efectuată se poate aprecia ca cele 7 turbine eoliene nu vor afecta structura şi dinamica populaţiilor pentru care a fost declarat situl de importanţă avifaunistica, deoarece amplasamentul nu se situează pe un culoar principal de migratie, iar relieful nu oferă conditii deosebite pentru cuibărit. În urma implementării programului de monitorizare a speciilor de pasari s-a putut realiza un tablou avifaunistic complet al zonei de studiu. Astfel se poate observa ca din totalul de 56 de specii de interes comunitar menţionate în cadrul sitului de importanţă avifaunistică ROSPA Lunca Prutului Vlădeşti - Frumuşiţa, în zona de studiu au fost identificate doar 7 specii, ceea ce reprezintă 12,5% din totalul speciilor de interes comunitar menţionate în formularul standard al sitului. În ceea ce priveşte populaţiile acestor 7 specii identificate, numărul indivizilor semnalaţi aparţinând fiecărei specii a fost redusă (cel mai mare număr semnalându-se în cazul speciei Ciconia ciconia semnalată în perioada de migraţie de primăvară 10 exemplare). Ţinând MEDIU Consulting 104

105 cont de acest procentaj redus de specii în cadrul zonei de studiu, precum şi datorita faptului că zona de studiu se află la distanţe considerabile faţă de siturile NATURA 2000 analizate, iar habitatele de culturi agricole din zonă nu oferă condiţii propice de hrană şi odihnă, putem menţiona ca funcţiile ecologice ale speciilor de interes comunitar cu zona de studiu şi, implicit, amplasamentul parcului eolian sunt nesemnificative, nefiind caracteristice celor din cadrul sitului Natura Majoritatea acestor funcţii ecologice şi relaţii cu habitatul zonei de studiu se limitează strict la tranzitarea zonei în deplasările dintre locurile de cuibărit şi cele de hrănire, sau în cadrul pasajului. În plus, niciuna din speciile de interes comunitar menţionate în formularul standard al sitului Natura 2000 ROSPA 0070 nu este prezentă ca specie cu o dominanţă constantă şi semnificaţie ecologică mare, motiv pentru care nu sunt prezente ca specii dominante sau constante, nefiind astfel caracteristice zonei de studiu. Având în vedere cele prezentate mai sus, prin implementarea proiectului nu se va genera un impact negativ asupra speciilor de interes comunitar ori avifaunistic. MEDIU Consulting 105

106 Descrierea funcţiilor ecologice ale speciilor şi habitatelor de interes comunitar afectate (suprafaţa, locaţia, speciile caracteristice) şi a relaţiei acestora cu ariile naturale protejate de interes comunitar învecinate şi distribuţia acestora Monitorizarea speciilor sau habitatelor prezente în perimetrul implicat în dezvoltarea planului şi în zona învecinată a planului, pe lângă informaţiile pe care le oferă despre starea lor de conservare sau despre rezultatul diferitelor măsuri de management activ, face posibilă şi identificarea timpurie a unor tendinţe dinamice având un rol important în predicţia modificărilor structurale şi funcţionale, fapt ce permite luarea unor măsuri, în timp util, pentru conservarea acestora. Cunoaşterea bazată pe informaţiile obţinute în cadrul programelor de monitorizare asigură o mai buna înţelegere a problematicii analizate, fapt ce determină o îmbunătăţire a şanselor ca deciziile luate să fie bine documentate şi corecte. Pe lângă aplicaţiile practice, monitorizarea ecologică are şi o importanţă teoretică, informaţiile obţinute având un rol deosebit de important în descifrarea legităţilor care determină structura, funcţiile şi dinamica ecosistemelor. Acţiunile de monitorizare a habitatelor şi a speciilor nu s-au făcut la întâmplare, ci s-au realizat într-o manieră standardizată. Planificarea acţiunilor de monitorizare a reprezentat o etapă importantă a programului de monitorizare. Monitorizarea habitatelor şi a speciilor prezente s-a realizat pe baza unor protocoale (planuri) de monitorizare care permit colectarea şi analiza datelor într-o formă standardizată, astfel încât datele colectate de persoane diferite la intervale de timp diferite să fie comparabile între ele şi să aibă aceeaşi valoare informaţională. Obiectivele urmărite au constat în: monitorizarea parametrilor şi indicilor care caracterizează fitocenozele din cele mai reprezentative ecosisteme, decelarea pe termen lung a eventualelor modificări ale factorilor de mediu globali (schimbări climatice, modificări ale factorilor de mediu (apa, aer, sol) prin aportul proiectului de investiţie); cunoaşterea mai bună a biodiversităţii floristice a regiunii ecologice, asociaţii vegetale, tipuri de ecosistem şi speciile determinante ale ecosistemelor prezente; schimbările pe termen lung a factorilor globali şi locali de mediu; evidenţierea prezentei şi evoluţiei florei endemice din ecosistemele prezente. evidenţierea prezentei speciilor de plante şi animale; MEDIU Consulting

107 Tabel nr Perioade favorabile pentru monitorizare biodiversităţii locale Flora Păsări cuibăritoar e Păsări sedentare Păsări de pasaj Păsări care iernează Ian. Feb. Mar. Apr. Mai Iun. Iul. Aug. Sept. Oct. Noi. Dec. Chiroptere Amfibieni, reptile Mamifere Nevertebra te terestre Analiza florei şi faunei: specii, asociaţiilor vegetale, habitate din perimetrul implicat HABITATE, FLORĂ ŞI VEGETAŢIE Înainte de a începe descrierea habitatelor din zona de impact a proiectului trebuie să amintim următoarele definiţii conforme cu Directiva Habitate: Habitate naturale înseamnă areale terestre sau acvatice care se disting prin anumite caracteristici geografice, abiotice şi biotice naturale sau seminaturale. Habitatul unei specii înseamnă mediul descris de factori abiotici şi biotici specifici, în are se regăseşte o specie la orice stadiu al ciclului său biologic. Primele habitate prezintă diferite grade de importanţă conservativă, sunt interpretate în manuale în care se descriu speciile edificatoare şi caracteristice precum şi date despre altitudine, climă, geologie etc. Aceste habitate trebuiesc amintite, acolo unde există, cartografiate şi estimat impactul asupra acestora. Habitatele speciilor pot sa se suprapună pe unul sau mai multe tipuri de habitate naturale dar pot cuprinde şi alte tipuri de habitate neclasificate şi fără importanţă conservativă statuată. MEDIU Consulting

108 Chiar dacă legislaţia din România şi Europa nu prevede cartarea şi estimarea altor tipuri de habitate, în afara celor naturale noi totuşi apreciem că datorită importanţei unora dintre ele pentru speciile de animale pe care le conţin este importantă cunoaşterea acestora, aceasta ajutând la estimarea impactului datorat pierderilor de habitat asupra speciilor cu importanţă conservativă. Habitate naturale Conform certificatelor de urbanism pentru cele trei parcuri eoliene vor fi amplasate doar pe terenuri agricole. În urma vizitelor pe amplasamentul analizat nu au fost sesizate/identificate habitate naturale în interiorul PUZ analizat de interes conservativ. În vecinătatea acestuia, în partea de NV respectiv SE- NE a PUZ au fost identificate pajişti semi-naturale. Astfel speciile instalate au o compoziţie floristică slabă şi nu formează fitocenoze importante. Din punct de vedere conservativ valoarea acestui habitat semi-natural este redusă. În ceea ce priveşte speciile identificate, acestea sunt specifice pajiştilor xerofile degradate în urma păşunatului excesiv în zonă, fiind întâlnite forme de vegetaţia spontană reprezentată prin specii comune zonei de stepă: higro-halofile şi xero-halofile: rogoz (Carex distans), păiuş stepic, (Festuca valesiaca), pir târâtor (Agropyron repens), scaiul dracului (Erygium campestre), peliniţă (Artemisia vulgaris), scai tătăresc (Xanthium spinosum), coada şoricelului (Achillea millefolium), păpădie (Traxacum officinale), scai măgăresc (Onopordon acanthium), ciulin (Carduus nutans), trifoi (trifolium fragiferum) urzică (urtica dioica) etc. Datorita climatului arid se observă ca majoritatea plantelor halofile prezente îşi dezvoltă ciclul evolutiv înaintea venirii perioadelor secetoase de la sfârşitul verii. Aceste pajişti identificate au o compoziţie floristică slabă din punct de vedere furajer, fiind într-o stare de degradare continua atât datorita păşunatului excesiv nefiind realizate o fertilizarea ameliorativă a acestor pajişti. De menţionat ca nici unul din habitatele identificate în zona PUZ nu este de interes conservativ, valoarea conservativă la nivel naţional fiind redusă. Dintre speciile identificate în acest tip de habitat nici una nu face parte dintre speciile listate în anexele legilor naţionale şi directivele europene cu obiect conservare a naturii. În urma evaluării şi investigaţiilor realizate în zona studiată, s-au identificat specii de floră şi habitate ce nu aparţin speciilor de plante enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/ CEE. MEDIU Consulting

109 În urma investigaţiilor în teren, pe întreaga suprafaţă studiată destinata realizării planului analizat nu au fost identificate habitate de interes conservativ. Habitatele identificate, au o valoare conservativă redusă fiind reprezentate după cum urmează: habitate din lungul canalului de irigaţie; habitate din lungul căilor de comunicaţie; terenurile agricole cultivate intensiv şi asociaţii sagetale şi ruderale; tufărişuri. Figura nr. 11 Structura habitatelor în arealul analizat Habitate din lungul canalului de irigaţie Canalul de irigaţie este situat în imediata vecinătatea a parcurilor eoliene fiind limitrof DE269 şi are o lungime de aproximativ 2,3 km. În trecut acesta a fost folosit pentru irigarea terenurilor agricole amplasate în vecinătatea sa, însă, în prezent, el nu mai este folosit pentru irigarea terenurilor fiind în conservare. Având în vedere lipsa apei (aceasta fiind în exces doar temporar în perioadele ploioase ori primăvara după topirea zăpezii), covorul vegetal instalat în lungul şi interiorul acestuia nu este specific zonelor umede (vegetaţie higrofilă). MEDIU Consulting

110 Covorul vegetal este caracteristic zonei stepice, fiind identificate atât specii de plante (Arctium tomentosum, Festuca pseudovina, Poa angustifolia, Rubus caesius, Sonchus arvensis, Taraxacum officinale, Xanthium italicum, Artemisia absinthium, Hordeum murinum, Sonchus asper, etc) cât şi subarbuşti (Hippophaë rhamnoides cătina albă, Rosa canina măceş, Prunus spinosa porumbar, etc). Speciile identificate au o valoare conservativă redusă, nefiind mentionate în legislaţia românească (OUG 57/ privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, respectiv Directiva Habitate 92/43/CEE). Planul propus nu va influenţa negativ speciile identificate. Habitate prezente în lungul căilor de comunicaţie R8701 Acest tip de habitat a fost localizat de-a lungul, drumului naţional DN 26, drumului judeţean DJ 261A, drumului comunal DC 30, şi a drumurilor de exploatare din interiorul parcurilor eoliene, DE 275, 276, 269. Răspândire: În lungul drumurilor şi al căilor ferate din toată ţara, dar mai ales în sudul şi estul ţării (Banat, Oltenia,Muntenia, Dobrogea, Moldova). Suprafeţe: Ocupă fâşii relativ înguste dar pe lungimi de zeci sau sute de km, în lungul căilor de comunicaţii. Staţiuni: Altitudine: de la nivelul mării până în zona montană; Clima: T = 11,0 5,0 0 C; P = mm. Relief: teren plan, taluzurile din lungul căilor de comunicaţii. Roci: pietrişuri, nisipuri, materiale care au servit la construcţia drumurilor şi terasamentului căilor ferate. Structura: Majoritatea plantelor caracteristice acestor fitocenoze sunt înalte de peste cm şi realizează o acoperire de 70 80%. Speciile mai frecvent întâlnite sunt: Artemisia vulgaris, Agropyron repens, Carduus acanthoides, Cirsium arvense, Conium maculatum, Leonurus cardiaca, Verbena officinalis, Ballota nigra. Etajul inferior este mai slab reprezentat, fiind alcătuit din speciile, Eragrostis minor, E. pilosa, Cynodon dactylon, Taraxacum officinale, Geum urbanum, Glechoma hederacea, Capsella bursa pastoris, Cardaria draba. Valoare conservativă: redusă. Compoziţie floristică: Specii edificatoare: Cephalaria transsilvanica, Agropyron repens, Conium maculatum. Specii caracteristice: Cephalaria transsilvanica, Cynodon dactylon Leonurus cardiaca, Nepeta cataria. Alte specii importante: Convolvulus arvensis, Cardaria draba, Verbena officinalis, Daucus carota. În urma vizitelor de amplasament, speciile edificatoare acestui habitat sunt reprezentate prin: MEDIU Consulting

111 Taxon Achillea setacea Arctium tomentosum Aristolochia clematitis Artemisia absinthium Tabelul nr. 21 Lista speciilor identificate în cadrul habitatului R8701 şi statutul lor de conservare Denumire popular Coada şoricelului Familia Endemice Cartea roşie a plantelor vasculare din România (G. Dihoru şi G. Negrean Statut (G. Dihoru şi G. Negrean ) OUG 57/2007 Directiva Habitate Convenţia de la BERNA Asteraceae Brusture Asteraceae Curcubetica Aristolochiaceae Pelin Asteraceae Ballota nigra Cătuşă Lamiaceae Brachypodium silvaticum Carduus hamulosus Chenopodium album Chrysanthemum corymbosum Conium maculatum Erysimum campestre Festuca pseudovina Festuca valesiaca Obsigă, holub Armirai sălbatic Loboda porceasca Poaceae Asteraceae Chenopodiaceae Năpraznic Asteraceae Cucuta Apiaceae Scaiul dracului Brassicaceae Păiuş Poaceae Paius stepic Poaceae MEDIU Consulting 111

112 Taxon Onopordum acanthium Papaver rhoeas Plantago major Denumire popular Scai măgăresc Mac roşu de câmp Pătlagină mare Familia Endemice Cartea roşie a plantelor vasculare din România (G. Dihoru şi G. Negrean Statut (G. Dihoru şi G. Negrean ) OUG 57/2007 Directiva Habitate Convenţia de la BERNA Asteraceae Papaveraceelor Plantaginaceae Poa angustifolia Firuţa Poaceae Polygonum aviculare Rubus caesius Sambucus ebulus Sonchus arvensis Troscot Polygonaceae Mur de mirişte Rosaceae Boz Caprifoliaceae Susai Asteraceae Taraxacum officinale Păpădie Asteraceae Trifolium alpestre Trifoi Fabaceae Urtica dioica Urzica mare Urticaceae Vicia cracca Măzăriche Fabaceae Xanthium italicum Holeră, cornuţ Asteraceae MEDIU Consulting 112

113 Terenuri agricole cultivate intensiv şi asociaţii sagetale şi ruderale Conform manualului HABITATELE DIN ROMÂNIA, editată de Nicolae Doniţă, Aurel Popescu, Mihaela Paucă-Comănescu, Simona Mihăilescu, Iovu Adrian Biriş, 2005, acest habitat este încadrat, având codul R Comunităţi antropice cu Polygonum aviculare, Lolium perenne, Sclerochloa dura şi Plantago major. Răspândire: Terenuri virane, margini de drum, cărări, curţi, în toată ţara. Suprafeţe: ha. Staţiuni: Altitudine de la nivelul mării până la m, în zona colinară; Clima: T = 11 8,5 0 C; P = mm; Relief: terenuri plane, pante uşor înclinate cu expoziţie sudică, estică şi vestică. Soluri: nisipoase şi luto-nisipoase bogate în substanţe organice în descompunere, deficitare în umiditate în timpul verii. Structura: Majoritatea plantelor componente sunt de talie mică, dar se pot separa două straturi: cel superior este realizat de speciile: Lolium perenne, Lepidium ruderale, Matricaria perforata, Chamomilla recutita, Hordeum murinum, Malva pusilla, Centaurea calcitrapa, Eragrostis minor. Etajul inferior este alcătuit din specii repente sau cu tulpina foarte redusă cum sunt: Amaranthus crispus, Euclidium Syriacum, Poa annua, Polygonum aviculare, Sagina procumbens. În cadrul acestor fitocenoze pot fi semnalate şi specii de briofite ruderale ca: Bryum argenteum şi Syntrichia ruralis. Valoare conservativă: redusă. Compoziţie floristică: Specii edificatoare: Poa annua, Polygonum aviculare, Plantago major, Sclerochloa dura, Lolium perenne. Specii caracteristice: Plantago major, Polygonum aviculare, Euclidium syriacum, Sclerochloa dura. Alte specii importante: Trifolium repens, Taraxacum officinale, Hordeum murinum, Matricaria perforata, Chamomilla recutita, Malva pusilla, Eragrostis minor. Pe suprafeţele destinate culturilor agricole, speciile cultivate sunt în general: porumb (Zea mays), floarea-soarelui (Helianthum annuum), grâu (Triticum aestivum), rapiţa (Brassica rapa) şi lucerna (Medicago sativa), etc. Culturile agricole de cele mai multe ori sunt însotite de plante sagetale şi de cele ruderale care convieţuiesc cu plantele cultivate profitând de condiţiile speciale (îngrăşăminte organice şi chimice, prelucrarea solului) ce se creează în agroecosisteme. Plantelor sagetale le sunt caracteristice gradul înalt de adaptabilitate, proliferare şi un ritm accelerat de creştere ce se face în detrimentul culturilor agricole astfel fiind considerate nedorite sau chiar dăunătoare, iar printre măsurile de combatere a vegetaţiei MEDIU Consulting 113

114 sagetale se număra şi folosirea erbicidelor ce pot sa afectează şi zonele limitrofe suprafeţelor cultivate. Specii identificate în cadrul asociaţiilor ruderale şi sagetale: Căpriţă (Atriplex patula), Cicoare (Cichorium intybus), Ciurlan (Salsola kali), Cornuţi (Xanthium strumarium), Costrei (Sorghum halepense), Cucută (Conium maculatum), Gâscariţă (Arabidopsis thaliana), Holeră (Xanthium italicum), Iarbă bărboasă (Echinochloa crus-galli), Iarbă grasă (Portulaca oleracea), Laptele câinelui (Euphorbia helioscopia), Iarba şarpelui (Echium vulgare), Lobodă sălbatică (Atriplex tatarica), Lumânărică (Verbascum phlomoides), Mac sălbatic (Papaver rhoeas), Mohor (Setaria pumila), Mohor agăţător (Setaria verticillata), Muştar sălbatic (Sinapsis arvensis), Nemţişor (Delphinium orientale), Odos (Avena fatua), Orzul şoarecilor (Hordeum murinum), Pelin nemirositor (Artemisia campestris), Rapiţă (Rapistrum perene), Scaiul dracului (Eryngium campestre), Ştir porcesc (Amaranthus retroflexus), Susai aspru (Sonchus asper), Pir gros (Cynodon dactylon), Traista ciobanului (Capsella bursa-pastoris), Troscot (Polygonum aviculare), Volbură (Convolvulus arvensis). Dintre cele 29 de specii identificate în acest tip de habitat nici una nu face parte dintre speciile listate în anexele legilor naţionale şi directivele europene cu obiect conservarea naturii. De asemenea nu fac parte dintre speciile listate în cele 5 liste roşii produse de diferiţi specialişti români. De obicei speciile cu valoare ridicată de conservare sunt şi specii sensibile care ar fi eliminate de cele ruderale şi de asemenea sunt de multe ori specii caracteristice sau edificatoare habitatelor naturale care lipsesc cu totul din zona studiată. Speciilor sagetale identificate sunt condiţionate şi de tipul de cultură realizat pe terenurile agricole. Având în vedere abundenţa speciilor sagetale şi ruderale în zona analizată, separarea acestora pe comunităţi fitocenotice nu se poate realiza ca urmare a lipsei speciilor dominante. Datorită activităţilor agricole desfăşurate apar dominanţe temporare caracterizate prin câteva asociaţii floristice: Asociaţia Cynodon dactylon Rapaics 27 apare în locuri desţelenite, la marginea culturilor, în culturi, porţiuni rămase nelucrate agricol. Asociaţia Cynodonti- Atriplicetum tataricae Morariu 43,59. Asociaţia se conturează pe locuri bătătorite, la marginea drumurilor; Asociaţia Amarantho Chenopodium albi Soo (1947) 1953 ( Morariu 43) asociaţie cu dominanţă în zonele cultivate cu porumb, pe soluri bogate în nitraţi; MEDIU Consulting 114

115 Asociţia Lolio Plantaginetum najoris (Linkola 1921) Berger 1950, Sclerochloo Polygonetum avicularis (Gams 1927) Soó 1940; Asociaţia Hordeo murini Chenopodietum albi (Timar 1955) Timar-Bodrogk 1959; Asociaţia Xanthium spinosum- Amarathus retroflexus Morariu 43 Gruparea este destul de răspândită la marginea drumurilor de exploaere şi în terenurile rămase necultivate. Tabelul nr. 22 Lista speciilor identificate şi statutul lor de conservare Taxon Cichorium intybus Denumire populara Endemice Cartea roşie a plantelor vasculare din România (G. Dihoru şi G. Negrean ) Statut (G. Dihoru şi G. Negrean ) OUG 57/2007 Directiva Habitate Convenţia de la BERNA Cicoarea Atriplex patula Căpriţă Salsola kali Ciurlan Xanthium strumarium Cornuţ Convolvulus arvensis Volbură Polygonum aviculare Troscot Capsella bursapastoris ciobanului Traista Cynodon dactylon Pir gros Sonchus asper Susai aspru Amaranthus retroflexus Ştir porcesc Eryngium Scaiul campestre dracului Rapistrum perene Rapiţă Artemisia Pelin campestris nemirositor Hordeum Orzul murinum şoarecilor Avena fatua Odos Delphinium orientale Nemţişor Sinapsis Muştar arvensis sălbatic Setaria Mohor MEDIU Consulting 115

116 Taxon Denumire populara Endemice Cartea roşie a plantelor vasculare din România (G. Dihoru şi G. Negrean ) Statut (G. Dihoru şi G. Negrean ) OUG 57/2007 Directiva Habitate Convenţia de la BERNA verticillata agăţător Setaria pumila Mohor Papaver rhoeas Mac sălbatic Verbascum phlomoides Lumânărică Atriplex tatarica Lobodă sălbatică Echium vulgar Iarba şarpelui Euphorbia Laptele helioscopia câinelui Portulaca oleracea Iarbă grasă Echinochloa Iarbă crus-galli bărboasă Xanthium italicum Holeră Arabidopsis thaliana Gâscariţă Conium maculatum Cucută MEDIU Consulting 116

117 Descrierea funcţiilor ecologice ale speciilor şi a relaţiei acestora cu aria naturala protejata de interes comunitar învecinata ROSPA 0070 Lunca Prutului Vlădeşti Frumusita Specia Fenologia speciei Alauda arvensis - Ciocârlie de câmp Anthus campestris Fâsa de câmp Anthus pratensis Fasa de lunca Date relevante despre specie: Specia este parţial migratoare, răspândita în zonele de câmpie şi în cele colinare. Statut. Specie nepericlitata. Inclusa în Directiva Păsări 2009/147/EC, Anexa II/partea B. Cuibăreşte pe sol în ierburi. Cele 3-4 oua pământii, cu pete brune, sunt clocite cam 12 zile, de către femela. Ponta este depusă din luna aprilie. Pe vara scot 2-3 generaţii de pui. Masculul cânta în zbor, la mare înăltime deasupra cuibului. Iarna se întâlnesc mai ales în locurile de mica altitudine. Ameninţări - utilizarea pesticidelor, practicile agricole invazive. Specia a fost identificata în zona terenurilor agricole în căutare de hrana. S- au identificat şi zone de cuibărire a speciei în zona ierburilor înalte/tufărişuri la marginea terenurilor agricole. Nu reprezintă o specie de importanta comunitara a ariei naturale protejate ROSPA Prin măsurile luate atât în faza de construcţie cât şi în faza de operare nu se va preconiza un impact negativ asupra speciei. Culoar de zbor/pasaj/cautare hrană specia utilizează un culoar de zbor situat la înaltimea maximă de 30 m. Având în vedere comportamentul speciei nu prognozam o posibilă coliziune cu zona de actiune a turbinelor eoliene. Date relevante despre specie: Specia este oaspete de vara. Cuibăreşte în regiuni deschise aride şi nisipoase, cu vegetaţie joasă. Statut: Specie nepericlitata - IUCN. Inclusa în Directiva Păsări 2009/147/EC, Anexa I. Fâsa de câmp prefera habitatele deschise, câmpii, pajişti cu tufişuri pentru cuibărit, terenurile agricole. Cuibăreşte solitar şi migrează în stoluri. Zborul teritorial este desfăşurat la înălţime mică, fiind ondulat şi însoţit de cântec. Hrana consta din insecte şi seminţe. Specia nu a prezentat o dinamica constanta în zona de studiu fiind observaţi indivizi solitari preponderent în zonele agricole, pajişti, precum şi în cele cu tufărişuri izolate. Comportamentul observat era cel de hrănire, zbor nupţial şi zbor teritorial. Ameninţări - utilizarea pesticidelor, practicile agricole invazive. Specia a fost identificata în zona terenurilor agricole în căutare de hrana Nu reprezintă o specie de importanta comunitara a ariei naturale protejate ROSPA Prin măsurile luate atât în faza de construcţie cât şi în faza de operare nu se va preconiza un impact negativ asupra speciei. Culoar de zbor/pasaj/cautare hrană specia utilizează un culoar de zbor situat la înăltimea maximă de m. Având în vedere comportamentul speciei nu prognozam o posibilă coliziune cu zona de actiune a turbinelor eoliene. Date relevante despre specie: Este o specie atât parţial migratore, cât şi oaspete de vară. Statut: conform IUCN specia este nepericlitata. Cuibăreşte în lande, pe terenuri ierboase, cu vegetaţie arbustivă măruntă, păşuni, pajişti, etc. se aseamănă cu fâsa de pădure, dar puţin mai mică, cu un colorit dorsal verde cenuşiu, măsliniu, piept albicios, o dungă mai puţin clar conturată în prelungirea mandibulei. MEDIU Consulting 117

118 Buteo buteo Şorecar comun Ciconia ciconia - Barza albă Columba Ameninţări - utilizarea pesticidelor, practicile agricole invazive. Specia a fost identificata în zona terenurilor agricole în căutare de hrana, dar şi în zona de pajişte semi-naturală din vecinătatea PUZ. Nu reprezintă o specie de importanta comunitara a ariei naturale protejate ROSPA Prin măsurile luate atât în faza de construcţie cât şi în faza de operare nu se va preconiza un impact negativ asupra speciei. Culoar de zbor/pasaj/căutare hrană specia utilizează un culoar de zbor situat la înăltimea maximă de m. Având în vedere comportamentul speciei nu prognozam o posibilă coliziune cu zona de actiune a turbinelor eoliene. Date relevante despre specie: Este frecvent mai ales în Carpaţi, fiind o pasare sedentară. Statut: conform IUCN specia este nepericlitata. Ameninţări - vânătoarea, persecuţia, distrugerea habitatelor, agricultura intensivă. Cuibul conţine 3-4 oua albe, cu pete brune-cărămizii, fiind complet încă din aprilie. Atât femela cât şi masculul clocesc, perioada de incubaţie fiind de de zile. Se hrăneşte cu şoareci, şerpi etc. Şorecarul comun a fost observat constant de-a lungul anului în zona de studiu. În timpul monitorizării specia Buteo buteo a fost observată, în mod constant în zona de SE, respectiv NE a planului analizat survolând pajiştea semi-naturală din imediata vecinătate în căutare de hrană. Nu s-a identificat nici un cuib al speciei în zona analizată. Specia Buteo buteo, reprezintă o specie de importanta comunitara a ariei naturale protejate ROSPA 0070, având o populaţie nesemnificativă la nivelul sitului. Culoar de zbor/pasaj/cautare hrană specia utilizează un culoar de zbor situat la înaltimea maximă de m. Având în vedere comportamentul speciei nu prognozam o posibilă coliziune cu zona de actiune a turbinelor eoliene. Date relevante despre specie: Este oaspete de vara, se întâlneşte în pasaj. Cuibul este amplasat pe un loc însorit şi înalt cu o vedere buna asupra zonelor de hrănire. Este construit din crengi, rădăcini, pământ şi este căptuşit cu paie, fân, iarba, bălegar, uneori şi cu hârtie şi cârpe. În cursul anilor, în urma reparaţilor, poate sa ajungă la mărimi impresionante atingând un diametru de 1-1,5 m, o înălţime de până la 2 m şi o greutate de 1-2 tone. Un cuib nou poate fi construit de perechea de berze în jur de 8 zile. De obicei, perechea foloseşte mai mulţi ani la rând acelaşi cuib. Statut: conform IUCN specia este nepericlitata. Inclusa în Directiva Păsări 2009/147/EC, Anexa I Hrana este foarte variata şi cuprinde insecte (lăcuste, greieri), larve, râme, amfibieni, mamifere mici (şoareci de câmp), şerpi şi şopârle etc. Resturile nedigerate sunt eliberate după 1,5-2 zile, prin regurgitare sub forma de ingluvii având dimensiuni de 50x35 mm, uşor de găsit în jurul cuibului. De-a lungul monitorizării s-au observat efective mici ale acestei specii în timpul migraţiei de primăvara. Altitudinea de zbor semnalata în timnpul migraţiei a fost peste 200 m. În arealul analizat nu au fost observate/identificate cuiburi aparţinând acestei specii. Specie importantă pentru integritatea ariei naturale protejate ROSPA 0070 în special pentru numărul indivizilor identificaţi în pasaj ( i). Prin măsurile luate atât în faza de construcţie cât şi în faza de operare nu se va preconiza un impact negativ asupra speciei. Date relevante despre specie: MEDIU Consulting 118

119 livia domestica Porumbel domestic Corvus corax - Corb Corvus corone Cioara griva Corvus frucilegus - Cioara de semănătura Este pasărea cea mai larg răspândită în Europa. Porumbelul de casă (Columba livia f. domestica) este forma domesticită a acestei specii, formă întâlnită în apropierea aşezărilor umane, la sat şi în oraş. Statut: conform IUCN specia este nepericlitată. Specia a fost identificata în zona habitatelor agricole, în căutare de hrană ori în pasaj. Nu au fost semnalate cuiburi ale speciei în zona de implementare a parcului eolian. Specia nu reprezintă o specie de importanta comunitara a ariei naturale protejate ROSPA Fiind o specie comună şi foarte întâlnită, prin măsurile luate atât în faza de construcţie cât şi în faza de operare nu se va preconiza un impact negativ asupra speciei. Culoar de zbor/pasaj/cautare hrană specia utilizează un culoar de zbor situat la înaltimea maximă de 30 m. Având în vedere comportamentul speciei nu prognozam o posibilă coliziune cu zona de actiune a turbinelor eoliene. Date relevante despre specie: Reprezintă cea mai mare specie a Paseriformelor din tara noastră şi totodată a familiei. Este sedentara şi cuibăreşte mai ales în pădurile muntoase din Carpaţi, dar şi în regiuni mai joase şi chiar în Delta Dunării. Statut: conform IUCN specia este nepericlitata, inclusa în Directiva Păsări 2009/147/EC, Anexa II/partea B. Specia a fost identificata în zona terenurilor agricole în căutare de hrana sau odihnă. Nu au fost semnalate în arealul analizat cuiburi aparţinând acestei specii. Cloceşte foarte timpuriu, având ouăle depuse încă din ianuarie şi februarie. Poate imita glasul altor păsări. Nu reprezintă o specie de importanta comunitara a ariei naturale protejate ROSPA Specie comuna - nu sunt necesare masuri de conservare ale speciei. Culoar de zbor/pasaj/cautare hrană specia utilizează un culoar de zbor situat la înaltimea maximă de 30 m. Având în vedere comportamentul speciei nu prognozam o posibilă coliziune cu zona de actiune a turbinelor eoliene. Date relevante despre specie: Este frecventa în toata tara, cu excepţia marilor înălţimi carpatine. Este o specie sedentara, foarte stricătoare prin pagubele ce le aduce vânatului şi în gospodarii. Statut: conform IUCN specia este nepericlitata. Cuibăreşte în arbori, se adaptează însa uşor la orice situaţie; astfel, în Delta cuibăreşte pe platouri ori în alte locuri nespecifice. Depunerea pontei are loc prin aprilie. Specia a fost identificata în zona terenurilor agricole în căutare de hrana sau odihnă. Nu au fost semnalate în arealul analizat cuiburi aparţinând acestei specii. Nu reprezintă o specie de importanta comunitara a ariei naturale protejate ROSPA Specie comuna - nu sunt necesare masuri de conservare ale speciei. Culoar de zbor/pasaj/cautare hrană specia utilizează un culoar de zbor situat la înaltimea maximă de 30 m. Având în vedere comportamentul speciei nu prognozam o posibilă coliziune cu zona de actiune a turbinelor eoliene. Date relevante despre specie: specie comuna făcând parte din genul Corvus al familiei Corvidae. Este larg răspândită. Statut: conform IUCN specia este nepericlitata, inclusa în Directiva Păsări 2009/147/EC, Anexa II/partea B. Cuibăreşte în regiuni de câmpie, în colonii mari, mai rar în regiuni deluroase. Cuiburile le instalează în arbori, adesea mai multe pe acelaşi copac. MEDIU Consulting 119

120 Corvus monedula - Stăncuţa Coturnix coturnix - Prepeliţa Depunerea pontei are loc încă din luna martie. Se hrăneşte cu viermi, gasteropode, insecte, larve, mamifere mici, sau ocazional pasarele sau ouăle acestora, consuma de asemenea cadavre, fructe, diferite seminţe vegetale ca şi cele de pe semănătura pe care le scot cu ciocul din pământ, de aceea este o specie dăunătoare economiei agricole, putând fi capabila de distrugere în masa a culturilor. Toamna, o parte a populaţiilor clocitoare la noi se deplasează spre sud-vestul Europei; în schimb vin cârduri mari din regiunea nord-estica a arealului speciei. Vestul Europei, nord-vestul Africii şi sud-vestul Asiei, formează cartiere de iernare mai ales pentru populaţiile nordice. Specia a fost identificata în zona terenurilor agricole în căutare de hrana sau odihnă. Nu au fost semnalate în arealul analizat cuiburi aparţinând acestei specii. Nu reprezintă o specie de importanta comunitara a ariei naturale protejate ROSPA Specie comuna - nu sunt necesare masuri de conservare ale speciei. Culoar de zbor/pasaj/cautare hrană specia utilizează un culoar de zbor situat la înaltimea maximă de 30 m. Având în vedere comportamentul speciei nu prognozam o posibilă coliziune cu zona de actiune a turbinelor eoliene. Date relevante despre specie: Este o pasare migratoare, din familia Corvidae, unele populaţii cuibăresc în ţinuturi sălbatice,atele în localităţi. în România stăncuţa este sedentara, populează regiunile joase, ca şi văile râurilor de munte. Statut: conform IUCN specia este nepericlitata, inclusa în Directiva Păsări 2009/147/EC, Anexa II/partea B. Cele din regiuni sălbatice au cuibul în scorburi şi pereţi de stânca, pe când celelalte în construcţii, coşuri, ornamentaţii, crăpături de ziduri, clopotniţe etc. Cuibăritului începe în luna aprilie, ouăle sunt clocite de femela timp de zile. Specia a fost identificata în zona terenurilor agricole în căutare de hrana sau odihnă. Nu au fost semnalate în arealul analizat cuiburi aparţinând acestei specii. Nu reprezintă o specie de importanta comunitara a ariei naturale protejate ROSPA Specie comuna - nu sunt necesare măsuri de conservare ale speciei. Culoar de zbor/pasaj/cautare hrană specia utilizează un culoar de zbor situat la înaltimea maximă de 30 m. Având în vedere comportamentul speciei nu prognozam o posibilă coliziune cu zona de actiune a turbinelor eoliene. Date relevante despre specie: este oaspete de vara, sosind la noi în luna aprilie iar toamna ne părăseşte pentru a ajunge în zone mai calde. Prepeliţa se întâlneşte în zonele de câmpie, în mirişti sau în câmpurile cu faneata sau lucerna. Statut: conform IUCN specia este nepericlitata, inclusa în Directiva Păsări 2009/147/EC, Anexa II/partea B. Femela depune pana la 15 ouă pe care le cloceşte singură. Perioada de incubaţie este de 21 de zile. Puii sunt crescuţi exclusiv de către femela. Sporul anual de pui depinde foarte mult de capriciile naturii. în anii cu ploi multe şi abundente sunt foarte multe cuiburi distruse de şuvoaiele de apă. Specia a fost identificata în zona terenurilor agricole în căutare de hrana sau odihnă. Nu au fost semnalate în arealul analizat cuiburi aparţinând acestei MEDIU Consulting 120

121 Emberiza hortulana Presura de gradină Milardia calandra Presura sura specii, însa nu putem exclude inexistenţa acestora. Specie neimportantă pentru integritatea ariei naturale protejate ROSPA 0070 Prin măsurile luate atât în faza de construcţie cât şi în faza de operare nu se va preconiza un impact negativ asupra speciei. Culoar de zbor/pasaj/cautare hrană specia utilizează un culoar de zbor situat la înaltimea maximă de 30 m. Având în vedere comportamentul speciei nu prognozam o posibilă coliziune cu zona de actiune a turbinelor eoliene. Date relevante despre specie: este oaspete de vara. Este comuna mai ales în regiunile de câmpie şi de dealuri descoperite, rar şi pe văile largi, joase, ale râurilor montane. Statut: conform IUCN specia este nepericlitata, inclusa în Directiva Păsări 2009/147/EC, Anexa I. Femela cloceşte singura circa 14 zile, un număr de 4-5 oua albe-cenuşii, stropite cu brun, pe care le depune prin mai. Scoate, pe vara, doua rânduri de pui. O parte din populaţia clocitoare la noi rămâne şi iarna, iar alta se deplasează mai spre sud. Pentru o parte din populaţia speciei, cartierele de iernat sunt în sudul Europei, sud-estul Africii şi peninsula Arabia. Specie observata în timpul perioadei de cuibărit indivizii prezentau zbor teritorial, comportament de hrănire indicând cuibăritul în afara zonei de studiu, cu precădere retrăgându-se spre limita terenurilor agricole cu zonele locuite. S-a observat ca în timpul zborului majoritatea acestora zboară la intervale intre 0-20 m, media fiind sub 5m. Specie neimportanta pentru integritatea ariei naturale protejate ROSPA Specie comună, nu sunt necesare măsuri de conservare. Date relevante despre specie: este oaspete de vara. Este comuna mai ales in regiunile de câmpie si de dealuri descoperite, rar si pe văile largi, joase, ale râurilor montane. Statut: conform IUCN specia este nepericlitata. Femela cloceste singura circa 14 zile, un număr de 4-5 oua albe-cenusii, stropite cu brun, pe care le depune prin mai. Scoate, pe vara, doua rânduri de pui. O parte din populatia clocitoare la noi rămâne si iarna, iar alta se deplasează mai spre sud. Pentru o parte din populatia speciei, cartierele de iernat sunt in sudul Europei, sudestul Africii si peninsula Arabia. Specie observata in timpul perioadei de cuibărit indivizii prezentau zbor teritorial, comportament de hrănire indicând cuibăritul in zona de studiu. S-a observat ca in timpul zborului majoritatea indivizilor au utilizat culoarul de zbor intre 0-20 m, media fiind sub 5 m. Specia nu este importanta pentru integritatea ariei naturale protejate ROSPA Masuri de conservare recomandate pentru protejarea speciei: managementul corect al terenurilor agricole şi practici agricole ecologice. Culoar de zbor/pasaj/cautare hrană specia utilizează un culoar de zbor situat la înaltimea maximă de 30 m. Având în vedere comportamentul speciei nu prognozam o posibilă coliziune cu zona de actiune a turbinelor eoliene. MEDIU Consulting 121

122 Falco tinnunculus - Vânturelul roşu Falco vespertinus Vânturel de seară Fringilla coelebs - Date relevante despre specie: Este o specie parţial migratoare, prezenta pe tot cuprinsul ţării. Prefera zonele împădurite pentru construirea cuibului. Statut: conform IUCN specia este nepericlitata. Ne vizitează îndeosebi în sezonul cald, deşi în iernile blânde, cu sol descoperit, se întâlneşte adesea. Cuibăreşte pe arbori şi stânci, la şes şi la munte şi chiar pe clădirile înalte din oraşe. Cuibul conţine 4-5 oua cărămizii, marmorate, pe care femela le depune prin aprilie-mai, şi le cloceşte mai mult singura de zile. Masculul aduce hrana în timpul clocitului. Iernează în Africa de Nord şi Centrala şi din sudvestul Asiei până în India. Specie semnalata în zbor decupra terenurilor agricole în căutare de hrana. Nu au fost identificate cuiburi ale speciei în zona analizată, însă nu excludem prezenţa acestora în aproprierea arealului analizat. Specie importanta pentru integritatea ariei naturale protejate ROSPA 0070 în special datorita numărul perechilor identificate în perioada de cuibărit (10-15 p), însă cu o populaţie nesemnificativă la nivelul sitului. Masuri de conservare recomandate pentru protejarea speciei: managementul corect al terenurilor agricole şi practici agricole ecologice. Culoar de zbor/pasaj/cautare hrană specia utilizează un culoar de zbor situat la înaltimea maximă de m. Având în vedere comportamentul speciei nu prognozam o posibilă coliziune cu zona de actiune a turbinelor eoliene. Date relevante despre specie: este oaspete de vara, specie destul de comuna în SE Europei în stepe şi terenuri deschise, cultivate, cu pâlcuri de copaci. Statut: conform IUCN din 2005 specia este considerata ca fiind aproape periclitata, inclusa în Directiva Păsări 2009/147/EC, Anexa I. Cuibăreşte colonial, de obicei în cuiburi de cioara de semănătura. Se aseamănă cu vânturelul roşu în comportament, dar are aripile proporţional mai lungi şi coada mai scurta. Este capabil sa zboare pe loc. datorită faptului ca este activ până târziu în amurg, vânturelul si-a câştigat şi numele de şoim-de-seară. Hrana sa este formata aproape în totalitate din insecte pe care le prinde pândind pe diverşi suporţi, consumă cu plăcere şi şoareci sau pasarele, mai ales în perioada de creştere a puilor. În timpul monitorizării în zona de studiu au fost observaţi indivizi de vânturel de seara care prezentau comportament de hrănire, dar nu s-a identificat zona de cuibărit a acestora. în urma analizei activităţii de zbor a speciei, s-a constatat un culoar de zbor la înălţimi situate intre m. De menţionat este faptul că specia a fost semnalată cu precădere în zona pajiştilor semi naturale din vecinătatea PUZ, zone ce oferă condiţii propice de hrană şi odihnă, în detrimentul zonelor (arabile intens exploatate) din interiorul PUZ. Specie importanta pentru integritatea ariei naturale protejate ROSPA 0070 în special datorita numărul perechilor identificate în perioada de cuibărit (10-15 p), având un grad de conservare excelentă la nivelul sitului. Prin măsurile luate atât în faza de construcţie cât şi în faza de operare nu se va preconiza un impact negativ asupra speciei. Culoar de zbor/pasaj/cautare hrană specia utilizează un culoar de zbor situat la înaltimea maximă de m. Având în vedere comportamentul speciei nu prognozam o posibilă coliziune cu zona de actiune a turbinelor eoliene. Date relevante despre specie: Este răspândita din ţinuturile cele mai joase, cum sunt pădurile de sălcii din Delta Dunării, până în zona jneapănului din MEDIU Consulting 122

123 Cinteza Galerida cristata - Ciocârlan Hirundo rustica - Randunica munţi. Cinteza este parţial migratoare la noi, mai ales prin femele şi tineret, care se deplasează spre ţinuturile nord-estice ale Africii şi spre sud-vestul Asiei. Masculii, care sunt în general sedentari, se întâlnesc mai frecvent şi iarna, la noi, îndeosebi în regiunile de şes. Statut: conform IUCN specia este nepericlitata şi de asemenea este inclusa în inclusa în c, Anexa I. Cuibul şi-l construieşte lipit de scoarţa cracilor groase, mascându-l cu licheni şi muşchi. Ouăle, în număr de 4-5, de culoare verde-albăstruie, cu pete roşcate, sunt depuse încă din aprilie. Cloceşte numai femela, timp de 13 zile. Pe sezon are 2-3 clociri. Nu reprezintă o specie de importanţă comunitara a ariei naturale protejate ROSPA Prin măsurile luate atât în faza de construcţie cât şi în faza de operare nu se va preconiza un impact negativ asupra speciei. Culoar de zbor/pasaj/cautare hrană specia utilizează un culoar de zbor situat la înaltimea maximă de m. Având în vedere comportamentul speciei nu prognozam o posibilă coliziune cu zona de actiune a turbinelor eoliene. Date relevante despre specie: este o specie sedentară, răspândita în toate câmpiile uscate, joase, din tara, dar urca şi pe văile largi ale râurilor, în ţinuturile descoperite. Statut: conform IUCN specia este nepericlitata Cuibăreşte pe sol în locuri cu vegetaţie sărăcăcioasă. Cele 4-5 oua depuse în aprilie sunt pământii cu pete brune şi sunt clocite de femela, timp de 14 zile. Au loc doua cuibăriri pe sezon. Este una dintre cele mai frecvente ciocârlii de la noi, care nu ne părăseşte nici iarna, când poate fi văzuta în şanţuri pe marginea şoselelor, pe drumurile satelor, prin curţile oamenilor printre vite. Nu reprezintă o specie de importanţă comunitara a ariei naturale protejate ROSPA Specie comuna - nu sunt necesare masuri de conservare ale speciei. Culoar de zbor/pasaj/cautare hrană specia utilizează un culoar de zbor situat la înaltimea maximă de m. Având în vedere comportamentul speciei nu prognozam o posibilă coliziune cu zona de actiune a turbinelor eoliene. Date relevante despre specie: este oaspete de vara, iernează în Africa subsahariană şi Asia de Sud, precum şi în Australia şi America de Sud. Ea se întoarce primăvara pentru a se reproduce în Europa (şi în Romania), America de Nord, Africa de Nord sau Asia. Statut: conform IUCN specia este nepericlitata. Rândunicile de hambar sunt pasări foarte adaptabile, care trăiesc în proximitatea aşezărilor umane, căutând habitate deschise de toate tipurile (inclusiv în zonele agricole), în apropierea apelor şi pot fi întâlnite adesea în apropierea fermelor, a hambarelor, podurilor, pontoanelor şi a altor aşezăminte de gen. Deseori rândunicile se aduna în stoluri, iar în perioada de reproducere vânează în pereche. Specia a fost identificata în cadrul zonei studiate analizată în pasaj sau în căutare de hrană, nu au fost semnalate cuiburi în zona. Nu reprezintă o specie de importanta comunitara a ariei naturale protejate ROSPA Specie comună - nu sunt necesare măsuri de conservare ale speciei. Culoar de zbor/pasaj/cautare hrană specia utilizează un culoar de zbor situat la înaltimea maximă de m. Având în vedere comportamentul speciei nu prognozam o posibilă coliziune cu zona de actiune a turbinelor MEDIU Consulting 123

124 Lanius collurio Sfrancioc roşiatic Lanius minor Sfrancioc cu frunte neagra Merops apiaster - Prigorie eoliene. Date relevante despre specie: oaspete de vara, se poate întâlni în toate zonele deschise în care se găsesc poieni şi mult subarboret, de-a lungul văilor unde se afla vegeta ia arborescenta sau arbustivă. Hrana consta din larve şi insecte, nevertebrate, uneori mamifere mici şi reptile. Insectele de dimensiuni mari pot fi vânate din zboruri de până la 30 m înălţime. Cuibăreşte în regiuni deschise, cu tufişuri şi în luminişuri. Statut: conform IUCN specia este nepericlitata şi de asemenea este inclusa în Directiva Păsări 2009/147/EC, Anexa I Prezenţa sezoniera fiind fost observat în zona de studiu în timpul perioadei de cuibărit. Specia a fost observată în zonele agricole însă acestea au fost observate cu precădere şi în zonele de pajişte din vecinătatea PUZ, oferind atât condiţii prielnice de hrană/odihnă cât şi cuibărit în comparaţie cu terenurile agricole intens exploatate. Reprezintă o specie de importanta comunitara pentru aria naturala protejata ROSPA 0070, însă cu o populaţie nesemnificativă la nivelul sitului. Principalele ameninţări ale speciei o reprezintă: intensificarea agriculturii şi utilizarea iraţională a pesticidelor. Prin măsurile luate atât în faza de construcţie cât şi în faza de operare nu se va preconiza un impact negativ asupra speciei. Culoar de zbor/pasaj/cautare hrană specia utilizează un culoar de zbor situat la înaltimea maximă de m. Având în vedere comportamentul speciei nu prognozam o posibilă coliziune cu zona de actiune a turbinelor eoliene. Date relevante despre specie: oaspete de vara. Sfrânciocul cu fruntea neagra populează habitatele cu păduri rare cu subarboret, crânguri, grădini, vii. Prefera locurile cu arbori izolaţi, tufe de măcieşi, porumbar şi păducel, în spinii cărora obişnuieşte să-şi înfigă prada ca rezerva de hrana. Cuibăreşte în regiuni deschise cu copaci izolaţi şi tufişuri, cuibul si-l instalează la înălţimi, uneori depăşind 7-8 m. Statut: conform IUCN specia este nepericlitata şi de asemenea este inclusa în Directiva Păsări 2009/147/EC, Anexa I. În zona de studiu specia a fost observata în zonele agricole, şi tufărişurile din imediata vecinătate a căilor rutiere, prezentând comportament de hrănire. Reprezintă o specie de importanta comunitara a ariei naturale protejate ROSPA 0070, în special în perioada de reproducere (10-30 p), însă cu o populaţie nesemnificativă la nivelul sitului. Principalele ameninţări ale speciei o reprezintă: intensificarea agriculturii şi utilizarea iraţionala a pesticidelor. Nu se impun masuri speciale de conservare prin realizarea proiectului. Culoar de zbor/pasaj/cautare hrană specia utilizează un culoar de zbor situat la înaltimea maximă de m. Având în vedere comportamentul speciei nu prognozam o posibilă coliziune cu zona de actiune a turbinelor eoliene. Date relevante despre specie: caracterizata ca oaspete de vara mai ales în partea de sud a tarii, în zona malurilor înalte. Statut: conform IUCN specia este nepericlitata şi de asemenea este inclusa în Anexa II a convenţiei de la Berna şi în Anexa 2 a convenţiei de la Bonn. Ameninţări - deranjarea/ distrugerea arealelor de cuibărire, utilizarea insecticidelor. Specia a fost semnalata în pasaj/căutare hrana pe amplasamentul zonei studiate. Specia a fost semnalata în pasaj/căutare hrana pe amplasamentul zonei studiate, semnalându-se doar o singură dată în primăvara anului 2012 în perioada migraţiei. Reprezintă o specie de MEDIU Consulting 124

125 Motacilla alba Codobatura alba Parus major Piţigoi mare Passer domesticus - Vrabie de casa importanta comunitara a ariei naturale protejate ROSPA 0070, având o populaţie nesemnificativă la nivelul sitului, însa un număr de perechi în perioada de reproducere. Nu se impun măsuri speciale de conservare prin realizarea proiectului. Culoar de zbor/pasaj/cautare hrană specia utilizează un culoar de zbor situat la înaltimea maximă de 30 m. Având în vedere comportamentul speciei nu prognozam o posibilă coliziune cu zona de actiune a turbinelor eoliene. Date relevante despre specie: este oaspete de vara, răspândită în toata tara, mai frecvent în regiunile joase, pe malul bălţilor şi lacurilor, de asemenea pe malul râurilor de la ies până la munte şi până la lacurile din golul alpin. Statut: conform IUCN specia este nepericlitata Cloceşte în excavaţiile din maluri, în grămezi de lemne şi chiar în acoperişurile de stuf ale caselor. Cuibul, completat încă din aprilie, cuprinde 4-5 oua albicioase cu pete brune-cenusii. Incubaţia durează 14 zile, clocitul fiind asigurat mai ales sau exclusiv de femela. Creste 2-3 generaţii de pui pe vara. Toamna migrează spre cartierele de iernat din nordul Africii şi sudvestul Asiei. În iernile blânde se pot vedea exemplare ramase pe lângă apele neîngheţate. Nu reprezintă o specie de importanta comunitara a ariei naturale protejate ROSPA Nu se impun măsuri de conservare prin realizarea proiectului. Culoar de zbor/pasaj/cautare hrană specia utilizează un culoar de zbor situat la înaltimea maximă de 30 m. Având în vedere comportamentul speciei nu prognozam o posibilă coliziune cu zona de actiune a turbinelor eoliene. Date relevante despre specie: este specie sedentara, unul dintre cei mai cunoscuţi piţigoi, prezent atât în pădurile joase, cât şi în cele de munte, unde ajunge până în zona coniferelor. Statut: conform IUCN specia este nepericlitata Frecvent în parcuri, grădini şi livezi. Cuibăreşte în scorburi, crăpături, ţevile gardurilor metalice, cuiburi artificiale etc. Cele oua albe, pătate cu ruginiu, sunt depuse încă din martie-aprilie,fiind clocite numai de femela, circa 14 zile. Iarna hoinăresc după hrană, rămânând credincioşi unor regiuni limitate. Nu reprezintă o specie de importanta comunitara a ariei naturale protejate ROSPA Nu se impun masuri de conservare prin realizarea proiectului. Culoar de zbor/pasaj/cautare hrană specia utilizează un culoar de zbor situat la înaltimea maximă de 30 m. Având în vedere comportamentul speciei nu prognozam o posibilă coliziune cu zona de actiune a turbinelor eoliene. Date relevante despre specie: sunt specii sedentare, sunt intr-un număr mare în regiunile mai joase, ajungând sa trăiască pe lângă aşezări omeneşti şi în regiuni muntoase. Statut: conform IUCN specia este nepericlitata şi Anexa 3 a convenţiei de la Berna. Construiesc în arbori sau scorburi cuiburi sferice în care femela depune de trei ori pe an 4-5 oua albe pătate. Ouăle sunt clocite timp de 14 zile de ambii părinţi. Nu reprezintă o specie de importanta comunitara a ariei naturale protejate ROSPA Specie comuna - nu sunt necesare masuri de conservare ale speciei. Culoar de zbor/pasaj/cautare hrană specia utilizează un culoar de zbor situat la înaltimea maximă de 30 m. Având în vedere comportamentul MEDIU Consulting 125

126 Passer montanus - Vrabie de câmp Perdix perdix - Potârniche Pica pica - Coţofana Streptopelia decaocta - Guguştiuc speciei nu prognozam o posibilă coliziune cu zona de actiune a turbinelor eoliene. Date relevante despre specie: Este sedentara, întâlnita atât în ţnuturile sălbatice, cât şi în preajma aşezărilor umane, cu spatii mai largi în vecinătate. Statut: conform IUCN specia este nepericlitata. Cuibăreşte intre crengi, în cuiburi sferice, dar şi în scorburi şi în diferite construcţii. Depune ponta încă din aprilie, constând din 5-7 oua albicioase, cu pete albe sau brune. Clocitul, care durează zile, este asigurat de ambii parteneri. Creşte 3 generaţii de pui pe vara. Unele populaţii se aglomerează în timpul iernii în sud-estul Europei. Nu reprezintă o specie de importanta comunitara a ariei naturale protejate ROSPA Specie comuna - nu sunt necesare masuri de conservare ale speciei. Culoar de zbor/pasaj/cautare hrană specia utilizează un culoar de zbor situat la înaltimea maximă de 30 m. Având în vedere comportamentul speciei nu prognozam o posibilă coliziune cu zona de actiune a turbinelor eoliene. Date relevante despre specie: specie sedentara, se întâlneşte mai ales în regiunile joase ale tarii, în câmpie şi mai rar în golurile alpine. Statut: conform IUCN specia este nepericlitata şi de asemenea este inclusa în Directiva Păsări 2009/147/EC, Anexa II/Partea A. Potârnichea este monogama, trăind însa în cârduri în afara epocii de cuibărit. Aparţine celor mai prolifice specii de la noi şi chiar comparativ cu multe alte specii de păsări, depunând adesea peste 20 de oua intr-o ponta. Cuibăreşte în ierburi, pe sol; ouăle verzi-gălbui sau brun-măslinii, în număr de 10-20, sunt depuse în mai şi sunt clocite numai de femele, timp de de zile. Deşi sedentara, în lipsa hranei potârnichea hoinăreşte de la un loc la altul. Nu reprezintă o specie de importanta comunitara a ariei naturale protejate ROSPA Specie comuna - nu sunt necesare masuri de conservare ale speciei. Culoar de zbor/pasaj/cautare hrană specia utilizează un culoar de zbor situat la înaltimea maximă de 30 m. Având în vedere comportamentul speciei nu prognozam o posibilă coliziune cu zona de actiune a turbinelor eoliene. Date relevante despre specie: este o pasare sedentara, cuibăreşte atât în regiunile joase, cât şi în cele deluroase ori pevăile râurilor. Statut: conform IUCN specia este nepericlitata şi de asemenea este inclusa în Directiva Păsări 2009/147/EC, Anexa II/Partea B şi Anexa 3 a convenţiei de la Berna. Face un cuib sferic, din spini, cu intrări laterale, tapisat în interior cu lut. Ouăle, în număr de 5-7, sunt depuse în aprilie, au colorit verzui şi sunt pătate cu brun. Femela singura le cloceşte, aproximativ zile. Nu reprezintă o specie de importanţă comunitara a ariei naturale protejate ROSPA Specie comuna - nu sunt necesare masuri de conservare ale speciei. Culoar de zbor/pasaj/cautare hrană specia utilizează un culoar de zbor situat la înaltimea maximă de 30 m. Având în vedere comportamentul speciei nu prognozam o posibilă coliziune cu zona de actiune a turbinelor eoliene. Date relevante despre specie: Este o pasare sedentara, care cuibareste însa numai în localităti sau în imediata apropiere a acestora, pentru a fi la adapost de pasările răpitoare de oua ca stăncuta, cotofana, gaita, cioara griva. MEDIU Consulting 126

127 Sturnus vulgaris - Graur Sylvia communis - Silvie de câmpie Cuibăreste aproape în tot timpul anului, putând scoate 3-5 rânduri de pui între lunile martie si noiembrie. Ponta, din 2 oua albe, este clocita ca si la celelalte columbide, alternativ de ambii parinti. Incubatia durează zile, dupa care puii mai sunt acoperiti de parinti, circa 10 zile. Puii sunt hraniti cu o secretie generata de gusa parintilor. Statut: conform IUCN specia este nepericlitata si de asemenea este inclusa in Directiva Pasari 79/409/EEC, Anexa II/2. Specia a fost semnalata in zona analizată in pasaj in cautarea hranei. Nu reprezinta o specie de importanta comunitara a ariei naturale protejate ROSPA Specie comuna nu sunt necesare masuri de conservare ale speciei. Culoar de zbor/pasaj/cautare hrană specia utilizează un culoar de zbor situat la înaltimea maximă de 30 m. Având în vedere comportamentul speciei nu prognozam o posibilă coliziune cu zona de actiune a turbinelor eoliene. Date relevante despre specie: este oaspete de vara. Cea mai mare parte a graurilor trăiesc în pădurile mari, o parte considerabilă s-a obişnuit sa convieţuiască cu omul, în special datorita faptului ca acesta le oferă ocazii de cuibărit în curţi şi grădini. Statut: conform IUCN specia este nepericlitata şi de asemenea este inclusa în Directiva Păsări 2009/147/EC, Anexa II/Partea B şi Anexa 3 a convenţiei de la Berna. Îşi instalează cuibul în scorburi, pe lângă case, în crăpăturile zidurilor sau sub căpriori, iar acesta consta intr-o aglomerare dezordonata de paie, iarba şi pene moi. Femela depune o ponta de 5-6 oua, de un albastru palid, lucioase şi lunguieţe, pe care le cloceşte vreme de 14 zile. Specia a fost semnalata în zona analizată în pasaj în căutarea hranei. Nu reprezintă o specie de importanta comunitara a ariei naturale protejate ROSPA Specie comuna - nu sunt necesare măsuri de conservare ale speciei. Culoar de zbor/pasaj/cautare hrană specia utilizează un culoar de zbor situat la înaltimea maximă de 30 m. Având în vedere comportamentul speciei nu prognozam o posibilă coliziune cu zona de actiune a turbinelor eoliene. Date relevante despre specie: este oaspete de vara, frecventează mărăcinişurile şi tufărişurile din regiunile stepice. Prefera o vegetaţie arbustivă. Statut: conform IUCN specia este nepericlitata. Nu reprezintă o specie de importanta comunitara a ariei naturale protejate ROSPA Specie comuna - nu sunt necesare măsuri de conservare ale speciei. Culoar de zbor/pasaj/cautare hrană specia utilizează un culoar de zbor situat la înaltimea maximă de 30 m. Având în vedere comportamentul speciei nu prognozam o posibilă coliziune cu zona de actiune a turbinelor eoliene. MEDIU Consulting 127

128 În cazul observaţiilor asupra activităţii avifaunei din zona Folteşti au fost identificate pe lângă speciile menţionate anterior şi specii de păsări care fac obiectul OUG 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice. După cum se poate observa înălţimea maximă de zbor se situează în intervalul m (exceptând specia de Ciconia ciconia, care a fost observată la o altitudine de peste 200 m), interval care nu se intersectează cu raza de acţiune a palelor (63 m). MIGRAŢIA DE PRIMĂVARĂ Migraţia de primăvară, perioada (prevernal vernala) a populaţiilor de păsări a fost studiată în perioada dintre începutul lunii martie (la începutul perioadei de migraţie), începând cu nul 2010, o data cu implementarea altor proiecte în zona analizată continuată în toamna anului 2012 şi primăvara anului Punctele de observaţie au fost alese în zonele cele mai înalte şi cu cea mai bună vizibilitate. Aceleaşi puncte de monitorizare fiind folosite şi pentru observaţiile legate de migraţia de toamnă. În timpul migraţiilor au fost realizate observaţii timp de câte 10 zile pe lună. Cele mai multe păsări de talie mică/medie/mare cu zbor planat au fost observate mai mult în partea de est a zonelor amintite în proiect, deoarece lipsa căilor de circulaţie intensă, zonele locuibile sunt mai puţin evidenţiate, oferind zone de hrănire, popas şi cuibărit propice (habitate receptori) pentru avifauna evidenţiată în zona analizată. Direcţia dominantă a zborului păsărilor migratoare de talie mare a fost dinspre nord spre sud urmând fie culoarul Prutului (partea de E a PUZ) fie culoarul Siretului (partea de V a PUZ). Având în vedere localizarea proiectului faţă de cele două zone râuri ce străbat judeţul Galaţi de la nord la sud şi culoarele de migrare a păsărilor din zonă, nu preconizam un impact negativ, ori o barieră în calea speciilor migratoare menţionate fie în fişa sitului ROSPA 0070 Lunca Prutului Vlădeşti - Frumuşiţa, fie a altor specii. Migraţia păsărilor primăvara este mai dificil de analizat, păsările fiind foarte grăbite spre locurile de cuibărit şi foarte mult influenţate de condiţiile nefavorabile meteorologice. Nr. Crt Tabelul nr. 23 Specii păsări identificate migraţia de Primăvară Specia Fam. Phasianidae Numărul total indivizi Dimensiunea populaţiei în Romania (perechi cuibăritoare) Statut de protecţie conf. OUG 57/ Perdix perdix ANEXA 5C 2 Coturnix coturnix ANEXA 5C MEDIU Consulting 128

129 Nr. Crt Specia Ordinul Columbiformes Fam. Columbidae Numărul total indivizi Dimensiunea populaţiei în Romania (perechi cuibăritoare) Statut de protecţie conf. OUG 57/ Streptopelia decaocto ANEXA 5C Fam. Meropidae 4 Merops apiaster ANEXA 4B Ordinul Passeriformes Fam. Alaudidae 5 Alauda arvensis ANEXA 5C 6 Galerida cristata Fam. Hirudinidae 7 Hirundo rustica Fam. Motacillidae 8 Anthus campestris 23 ANEXA 3 Fam. Laniidae 9 Lanius minor ANEXA 3 10 Lanius collurio ANEXA 3 Fam. Emberizidae 1 Emberiza calandra 1 Fam. Fringillidae 12 Fringilla coelebs Fam. Ploceidae 13 Passer montanus Passer domesticus Fam. Sturnidae 15 Sturnus vulgaris > ANEXA 5C Fam. Corvidae 16 Pica pica ANEXA 5C 17 Corvus frugilegus > ANEXA 5C 18 Corvus corone cornix ANEXA 5C 19 Corvus monedula ANEXA 5C 20 Corvus corax 75 ANEXA 5C Fam. Ciconiidae 21 Ciconia ciconia ANEXA 3 Fam. Columbidae 22 Streptopelia decaocto ANEXA 5C MEDIU Consulting 129

130 În general efective mari ale păsărilor migratoare preferând rutele de migrare în lungul apelor şi zonelor de lunca caracteristice râului Prut şi Siret, zone ce oferă habitate, locuri de hrănire şi odihnă pentru astfel de specii conform rutelor de interes: drumul est elbic adică ramura nordică a acestui drum, care înconjoară Carpaţii prin valea Tisei, peste Munţii Maramureşului şi se îndreaptă spre sud est, pe lângă Carpaţii Orientali, deasupra văii Siretului şi Prutului, până în Delta Dunării. Acest drum este frecventat de berze, gâşte, raţe, păsări răpitoare, prepeliţe, turturele, etc. drumul pontic, acesta direcţionând spre Deltă păsări, venind din nord est, aducând păsările din Europa central-nordică şi din vestul Rusiei. Acest drum este frecventat de raţe, gâşte, berze, grauri, prepeliţe, cocori, etc. Având în vedere că în perioada de migraţie de primăvară, zona analizată este intens ocupată de lucrările agricole (arat, discuit, semănat, etc), arealul analizat este evitat cu precădere de speciile analizate, acestea urmând cu precădere culoarul Siretului şi Prutului (drumul est-elbic cu precădere, şi drumul pontic). Din lista speciilor mari Barza alba (Ciconia ciconia) reprezintă cel mai mare număr de indivizi observaţi în timpul migraţiei 21 de indivizi. Specia a fost observată migrând la înălţimi mari de peste 200 m utilizând culoarul curenţilor calzi ascendenţi. Altitudinea medie de zbor în perioada de migraţie a speciilor observate în vecinătatea parcului eolian a fost în cele mai multe zile mai mare de 200 m. Altitudinea a fost apreciată cu ajutorul structurilor de înălţime cunoscută (stâlpi electrici, stâlp anemometric etc.). Zborul la înălţime mare se poate explica prin existenţa zonelor generatoare de curenţi ascendenţi calzi, generaţi de zona colinara existenta în arealul analizat. MIGRAŢIA DE TOAMNĂ (2012) - au fost observate în special specii de berze albe (Ciconia ciconia) în mijlocul lunii august, în luna septembrie specia şorecarii comuni (Buteo buteo) în luna octombrie pe direcţia NS. Ca şi în perioada migraţiei de primăvară rutele folosite cu precădere de speciile observate au fost cele din lungul râului Siret şi Prut (drumul est-elbic cu precădere, respectiv drumul pontic). Nr. Crt Tabelul nr Specii de păsări (mari şi medii) identificate migraţia de toamnă Specia Nr. relativ de indivizi Fam. Ciconiidae Dimensiunea populaţiei în Romania (perechi cuibăritoare) Statut de protecţie conf. OUG 57/2007 MEDIU Consulting 130

131 1 Ciconia ciconia ANEXA 3 Ordinul Falconiformes Fam. Accipitridae 2 Buteo buteo Fam. Falconidae 3 Falco tinnunculus ANEXA 4B Falco vespertinus ANEXA 3 Ordinul Columbiformes Fam. Columbidae 4 Streptopelia decaocto ANEXA 5C Fam. Columbidae 5 Columba livia domestica Ordinul Passeriformes 6 Alauda arvensis ANEXA 5C 7 Galerida cristata Fam. Hirudinidae 8 Hirundo rustica Fam. Sturnidae 9 Sturnus vulgaris ANEXA 5C Fam. Corvidae 10 Pica pica ANEXA 5C 11 Corvus frugilegus ANEXA 5C 12 Corvus corone cornix ANEXA 5C 13 Corvus monedula Fam. Motacillidae 14 Motacilla alba ANEXA 4B Fam. Alaudidae 15 Galerida cristata Fam. Paridae 16 Parus major 82 - Fam. Sylviidae 17 Sylvia communis 53 - Concluzii: păsările cu zbor planat, în aceasta zona zboară la înălţimi mari, de cele mai multe ori mult mai mari de 200 m pentru că folosesc avantajul curenţilor calzi ascendenţi de mare înălţime; cel mai mare număr de păsări este reprezentat de specii comune (Paseriforme) urmat de răpitoare mici; în unele zile cu condiţii meteo nefavorabile modelul de zbor descris nu se mai aplică păsările zburând şi la altitudini inferioare dar în număr foarte mic. Iernarea avifaunei în zona analizată În timpul iernii au fost observate puţine specii de păsări care iernează în arealul analizat, aspect datorat existenţei terenurilor agricole în totalitate şi lipsa habitatelor de MEDIU Consulting 131

132 adăpost. Având în vedere că în vecinătatea proiectului nu sunt habitate forestiere, avifauna din zonă se retrage către astfel de zone, ce oferă condiţii de adăpost împotriva condiţiilor meteo extreme (temperaturi scăzute, vânt puternic, precipitaţii abundente, etc.), acest fapt explicând numărul scăzut de specii ce cuibăresc în zonă. Au fost luate în considerare păsări observate cu deosebire din perimetrul parcului dar şi din zona de limita a parcului eolian. Dintre speciile care iernează în perimetrul analizat doar câteva prezintă o oarecare importanţă din punct de vedere al impactului cu centralele eoliene. Acestea sunt şorecarul comun Buteo buteo, Falco tinnunculus şi Falco vespertinus aceste specii frecventând arealul analizat pe zone deschise (terenuri agricole) zone mai atractive pentru vânătoare. De asemeni o activitate crescută a acestor specii a fost semnalată în zona habitatelor semi-naturale (pajisti) din vecinătatea PUZ, unde mamifere mici semnalate sunt mult mai numeroase decât pe terenurile agricole din imediata vecinătate a acestora. Având o mobilitate ridicată, impactul centralelor eoliene asupra lor este scăzut, însă nu putem exclude un posibil impact. De asemeni s-a constat prezenta în număr mai mare a corvidelor (Corvus frugilegus) - cioara de semănătura, specii caracteristice terenurilor agricole. În urma monitorizării avifaunei în perioada de iarna concluzionăm: nu au fost observate stoluri de gâşte (în special Branta ruficollis), zona analizată nefiind propice ca zonă de odihnă sau de hrănire pentru acesta specie în concluzie potenţialul de impact al acestor specii cu turbinele eoliene din parcul eolian analizat este nul; numărul păsărilor care se întâlnesc aici, cu excepţia corvidelor (Corvus frugilegus) este foarte mic în special datorită faptului că terenurile agricole pe care s-a efectuat arătura de toamnă sunt sărace în hrană; păsările care au fost observate sunt dispersate aleatoriu fără a se constata locuri preferate sau de acumulare. Cuibărirea speciilor de păsări în arealul analizat În urma monitorizării efectivelor de păsări cuibăritoare nu au fost observate specii care să cuibărească în zona analizată. Fiind o zonă deschisă cu terenuri agricole, lipsită de o vegetaţie propice pentru cuibărit, acestea preferând zonele limitrofe parcului eolian. Efectivele de păsări cuibăritoare au fost cuantificate luând în considerare speciile din perimetrul analizat cât şi din imediata apropiere dar care au legătură directă cu zona MEDIU Consulting 132

133 implicată, în implementarea proiectului, folosind perimetrul proiectului uneori ca loc de hrănire. Metodologia utilizată pentru studierea populaţiilor cuibăritoare a fost cea a observaţiilor din punct fix pe transecte, metoda descrisă pe larg în capitolul privind metodele de observaţie utilizate. Transectele folosite au fost transecte proporţionale cu dimensiunile habitatelor existente: zonele cu agricultură intensivă, tufişuri solitare. În habitatele respective punctele de observaţie au fost fixate la distanţă de 200 m unele de altele, de-a lungul unui transect linear (vezi metodele de lucru). Această metodă este utilizată pentru monitorizarea păsărilor mici (în principal a paseriformelor). Tabelul nr. 25 Specii observate ce cuibăresc în vecinătatea proiectului Nr. crt Specia Statut de protecţie conf. OUG 57/ Alauda arvensis Anexa 5C 2 Anthus campestris Anexa 3 3 Anthus pratensis - 4 Emberiza calandra - 6 Galerida cristata - 7 Passser domesticus - 8 Passser montanus - 9 Pica pica Anexa 5C 10 Streptopelia decaocta Anexa 5C 11 Sturnus vulgaris Anexa 5C 12 Hirundo rustica - Majoritatea speciilor cuibăritoare din arealul analizat (Alauda arvensis, Pica pica, Passser montanus, Passser domesticus), cuibăresc în mod deosebit în zonele de tufărişuri de la marginea căilor rutiere/terenurilor agricole/canalului de irigaţie care oferă un habitat receptor pentru aceste specii. De asemeni nu excludem posibila prezenţă unor specii de păsări (Alauda arvensis, Anthus campestris, Emberiza calandra) care folosesc pentru cuibărit zonele de tufărişuri limitrofe terenurilor agricole. Speciile ca ciocârlia şi fâsa de câmp, folosesc ca teritorii de cuibărit şi hrănire habitatele deschise, cu vegetaţie înaltă sau joasă, dealurile, terasele, coastele, fâşiile de vegetaţie din cadrul terenurilor agricole. De menţionat este faptul ca în arealul analizat nu au fost semnalate cuiburi de berze, însă nu putem exclude prezenţa unor astfel de cuiburi în zonele urbane şi nu numai, din vecinătatea parcului eolian. MEDIU Consulting 133

134 Ca urmare a particularităţilor speciilor de păsări identificate, lipsa unor colonii de păsări în zona studiată nu s-a evidenţiat/stabilit niciun traseu semnificativ de deplasare între zonele de cuibărit şi hrănire. Activitatea faunistică din zonă, este una normală, cu specii specifice zonei analizate şi implicit a zonei stepice. Având o mobilitate foarte mare, impactul implementării parcului eolian în zonă nu va influenţa negativ speciile faunistice din arealul analizat, acestea având posibilitatea de a se retrage spre habitatele limitrofe parcului eolian, habitate ce pot oferi condiţii de hrana, odihnă şi cuibărire. Singurele specii care în zona de studiu au o buna reprezentativitate sunt reprezentate de ciocârlia de câmp (Alauda arvensis) care cuibăreşte în vecinătatea zonei de studiu, rândunica (Hirundo rustica) prin populaţia care cuibăreşte în localităţile limitrofe parcului eolian (satele Folteşti, Fântânele, Stoicani, Tămăoani, Scânteieşti) şi care se hrănesc în zona de studiu, precum şi speciile din Familia Corvidae. Toate aceste specii comune au o răspândire uniforma pe tot teritoriul Podişului Moldovenesc dar şi a întregii tari, astfel că populaţiile de aici sunt nesemnificative faţă de populaţiile la nivel naţional. Având în vedere vecinătatea PUZ de cele patru situri NATURA 2000, în cadrul studiului de evaluare adecvată analizată, s-au evidenţiat şi analizat aspectele legate de distanţele şi efectele acestora asupra: coloniilor speciilor de păsări de dimensiuni mari - în urma vizitelor de amplasament atât pentru PUZ analizat, cât şi pentru alte proiecte similare dezvoltate in zona analizată, nu au fost semnalate colonii de păsări de dimensiuni mari (specii acvatice semnalate în situl NATURA 2000 ROSPA 0070 Lunca Prutului Vlădeşti Frumuşiţa, precum: Pelecanus onocrotalus, Botaurus stellaris, Nycticorax nycticorax, Egretta garzetta, Ciconia ciconia, Cygnus cygnus, Circus aeruginosus, Haliaeetus albicilla, Phalacrocorax pygmeus), pe amplasamentul analizat. Având în vedere că speciile menţionate sunt acvatice preferând zonele umede (lunca Prutului) atât pentru hrănire, cât şi cuibărire respectiv odihnă, amplasamentul analizat neoferind un astfel de habitat, face ca locaţia atât a PUZ cât şi în vecinătatea acestuia, o zonă neatractivă pentru speciile acvatice menţionate în fişa sitului; zonelor de cuibărire (situate în afara localităţilor) ale speciilor de păsări de dimensiuni mari necoloniale - având în vedere topografia zonei analizate, distanţa mare faţă de zonele umede permanente, zonele de cuibărit ale unor specii răpitoare (Cygnus cygnus, Circus aeruginosus, Haliaeetus albicilla, Buteo buteo), precum şi alte specii necoloniale de dimensiuni mari (Ciconia ciconia) nu se regăsesc în arealul amplasamentului ori vecinătatea PUZ. Nu au fost semnalate cuiburi pentru speciile de MEDIU Consulting 134

135 răpitoare în vecinătatea PUZ ori intravilanul satelor învecinate, acestea preferând zonele împădurite din lungul râului Prut, zone ce oferă un habitat receptor pentru speciile acvatice menţionate. Specia Ciconia ciconia nu a fost semnalată cuibărind în interiorul ori vecinătatea PUZ analizat. Având în vedere că în zona analizat predomină terenurile agricole, lipsite de zone umede permanente, face ca perimetrul analizat să nu constituie un habitat propice de cuibărire pentru specia mai sus menţionată; coloniilor speciilor de păsări de dimensiuni mici semnalate în arealul analizat. Nu au fost observate colonii de păsări de dimensiuni mici în zona analizată. Speciile de păsări de talie mică semnalate au fost observate fie solitare fie în grupuri restrânse (2-5 indivizi), în căutare de hrană ori tranzitând amplasamentul analizat Dintre cele mai reprezentative specii semnalate au fost evidenţiaţi indivizi precum vrăbii, ciocârlani, grauri, silvii, etc. Fiind o zonă deschisă cu terenuri agricole, lipsită de o vegetaţie propice pentru cuibărit, acestea preferând zonele limitrofe parcului eolian. Efectivele de păsări cuibăritoare au fost cuantificate luând în considerare speciile din perimetrul analizat cât şi din imediata apropiere dar care au legătură directă cu zona implicată, în implementarea proiectului, folosind perimetrul proiectului uneori ca loc de hrănire; locurilor de hrănire cunoscute ale păsărilor coloniale aparţinând speciilor de dimensiuni mari având în vedere că zona de implementare a PUZ este preponderent agricolă, speciile acvatice de păsări de talie mare menţionate în fişa sitului preferă ca locuri de hrănire zonele umede din lungul râului Prut. În ceea ce priveşte specia Buteo buteo, aceasta a fost observată cu precădere în zona pajiştilor din vecinătatea PUZ în căutare de hrană, zone ce oferă condiţii propice de hrană şi odihnă. Având în vedere mobilitatea foarte mare a speciilor de răpitoare din arealul analizat, nu estimăm un impact negativ asupra acestora, însă nu putem exclude o posibilă coliziune cu turbinele eoliene. Acest aspect se va concluziona în perioada de monitorizare a parcului eolian în perioada de funcţionare. traseelor locale cunoscute pe care păsările coloniale aparţinând speciilor de dimensiuni mari se deplasează obişnuit între zona coloniilor de cubărit şi zona de hrănire în urma perioadelor de monitorizare nu au fost semnalate trasee de deplasare ale păsărilor coloniale de dimensiuni mari, între zona coloniilor de cuibărit şi locul de hrănire, ce ar viza arealul PUZ analizat şi zona învecinată; traseelor locale cunoscute pe care păsările cuibăriloare necoloniale se deplasează obişnuit între zona de cuibărit şi zona de hrănire - pentru speciile necoloniale din arealul PUZ analizat şi împrejurimile acestuia pot constitui trasee/rute de deplasare între locurile de cuibărire şi cele de hrănire. În urma perioadelor de MEDIU Consulting 135

136 monitorizare, nu au fost semnalate trasee/rute de deplasare stricte. Dintre cele mai reprezentative specii semnalate au fost evidenţiaţi indivizi precum vrăbii, ciocârlani, grauri, silvii, etc.; zonelor în care păsările se aglomerează în perioada de iernat pentru a înnopta sau pentru a se hrăni în urma perioadelor de monitorizare în sezonul rece nu au fost semnalate aglomerări/colonii de păsări în zona analizată ori în vecinătatea PUZ. Având în vedere că în vecinătatea proiectului nu sunt habitate forestiere, avifauna din zonă se retrage către astfel de zone, ce oferă condiţii de adăpost împotriva condiţiilor meteo extreme (temperaturi scăzute, vânt puternic, precipitaţii abundente, etc.), acest fapt explicând numărul scăzut de specii ce cuibăresc în zonă. Au fost luate în considerare păsări observate cu deosebire din perimetrul parcului dar şi din zona de limita a parcului eolian. Dintre speciile care iernează în perimetrul analizat doar câteva prezintă o oarecare importanţă din punct de vedere al impactului cu centralele eoliene. Acestea sunt şorecarul comun Buteo buteo, Falco tinnunculus şi Falco vespertinus aceste specii frecventând arealul analizat pe zone deschise (terenuri agricole) zone mai atractive pentru vânătoare. De asemeni o activitate crescută a acestor specii a fost semnalată în zona habitatelor semi-naturale (pajişţi) din vecinătatea PUZ, unde mamifere mici semnalate sunt mult mai numeroase decât pe terenurile agricole din imediata vecinătate a acestora. Având o mobilitate ridicată, impactul centralelor eoliene asupra lor este scăzut, însă nu putem exclude un posibil impact. De asemeni s-a constat prezenta în număr mai mare a corvidelor (Corvus frugilegus) - cioara de semănătura, specii caracteristice terenurilor agricole; traseelor locale cunoscute pe care păsările care iernează se deplasează obişnuit între zona de odihnă (înnoptare) şi zona de hrănire în perioada de monitorizare/vizitelor de teren, nu a fost evidenţiate astfel de trasee în interiorul ori vecinătatea PUZ analizat. Concluzii: nu au fost observate stoluri de gâşte şi oricum zona parcului nu ar putea folosită ca zonă de odihnă sau de hrănire pentru acestea, datorită configuraţiei culturilor agricole şi în concluzie potenţialul de impact al acestor specii cu turbinele eoliene din parcul eolian analizat este nul; păsările au fost observate ca fiind dispersate aleatoriu fără a se constata locuri preferate sau de acumulare. Inclusiv cele cu comportament de stol vizitând toată suprafaţa parcului; MEDIU Consulting 136

137 păsările de pradă nu formează aglomerări şi vizitează în căutare de hrană zonele periferice (în special pajiştile semi-naturale situate pe coastele văilor din vecinătatea planului, zone ce oferă o hrană mai abundentă în rozătoare mici). Statutul de conservare a speciilor şi habitatelor de interes comunitar Nu exista habitate şi specii de interes comunitar în perimetrul destinat implementării planului. Habitatele identificate terenurile agricole cultivate intensiv şi asociaţii sagetale şi ruderale, habitate din lungul căilor de comunicaţie, tufărişuri, nu reprezintă un habitat de interes comunitar, are o stare de conservare redusă şi o capacitate de regenerare a speciilor prezente foarte mare. Speciile de floră identificate în zona de implementare a proiectului şi în vecinătatea acestuia nu sunt cuprinse în anexele OUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice. Date privind structura şi dinamica populaţiilor de specii afectate (evoluţia numerică a populaţiei în cadrul ariei naturale protejate de interes comunitar, procentul estimativ al populaţiei unei specii afectate de implementarea PP, suprafaţa habitatului este suficient de mare pentru a asigura menţinerea speciei pe termen lung) Inexistenţa speciilor de floră şi faună specifice habitatelor de interes comunitar permite implementarea planului în arealul propus. Realizarea proiectului nu va afecta numeric şi structural nici una dintre populaţiile floristice şi faunistice din habitatele prioritare ale ariilor naturale din vecinătatea parcului eolian (ROSPA 0070 Lunca Prutului Vlădeşti Frumuşiţa, ROSCI 0163 Pădurea Mogoş Mâţele, ROSCI 0315 Lunca Chineja, ROSCI 0105 Lunca Joasă a Prutului). Amplasamentul este situat în zona estică a României, în extremitatea sudică a platoului Moldovei. PUZ analizat, privind valorificarea energiei eoliene prin realizarea a trei parcuri eoliene însumând un număr de 7 de turbine eoliene se doreşte a se realiza în estul judeţului Galaţi, la aproximativ 2,7 km depărtare de satele Folteşti şi Stoicani, respectiv 1 km de satul Fântânele şi 1,9 km de satul Scânteieşti. Suprafaţa cumulata a terenurilor achiziţionate în vederea amplasării turbinelor este de 9.00 ha conform certificatelor de urbanism emise, astfel: PEF WIND CU nr. 1/8824 din ,00 ha; WIND INDUSTRY CU nr. 2/8822 din ,00 ha; MEDIU Consulting 137

138 EDF WIND FARM CU nr. 3/8823 din ,00 ha. Altitudinea medie este de 120 m fata de nivelul marii. Parcele pe care se vor instala turbinele au o suprafaţa totala cumulata de 9,00 ha. Proprietatea terenurilor este privata, acestea aflându-se în extravilanul localităţii. Din punct de vedere al folosinţei terenurile sunt de tip arabil. Amplasarea perimetrului analizat este situat în afara ariilor naturale protejate şi nu va produce fragmentari ale habitatelor. Toate speciile prezente pe amplasament cât şi în imediata vecinătate sunt cu risc redus şi preocupare de conservare minima. Habitatele prezent nu sunt de interes comunitar, au valoare de conservare redusă şi o capacitate de regenerare mare. Evaluând aceste date considerăm ca habitatul nu prezintă un interes ridicat pentru speciilor prezente, planul propus nepericlitând în vreun fel existenţa speciilor de flora sau de faună. Relaţiile structurale şi funcţionale care creează şi menţin integritatea ariei naturale protejate de interes comunitar Zona de interes economic existentă (terenuri agricole cultivate intensiv) ce se găseşte la distanţe considerabilă fată de zonele protejate învecinate, respectiv; ROSPA Lunca Prutului Vlădeşti - Frumuşiţa 4,1 km; ROSCI 0315 Lunca Chineja 4,3 km; ROSCI 0163 Pădurea Mogoş Mâţele 5,4 km; ROSCI 0105 Lunca Joasă a Prutului 9,5 km, nu este generatoare de fragmentare a habitatelor prezente în ariile naturale protejate, nu distruge relaţiile structurale sau funcţionale din cadrul sitului şi nu va periclita integritatea acestora. Echilibrul siturilor este generat de densitatea avifaunistică şi habitatele specifice determinate de o mare varietate staţionară. Activitatea desfăşurata în realizarea şi operarea proiectului este la scară restrânsă şi nu va afecta integritatea şi stabilitatea siturilor naturale. Obiectivele de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar, acolo unde au fost stabilite prin planuri de management Responsabilitatea administrării Ariei Naturale Protejate Lunca Prutului Vlădeşti Frumuşiţa, Lunca Joasă a Prutului şi sitului de importanţă comunitară Lunca Chineja revine custodelui, respectiv Asociaţia Judeţeană a Pescarilor Sportivi Galaţi. În ceea ce MEDIU Consulting 138

139 priveşte Situl de importanţă comunitară ROSCI 0163 Pădurea Mogoş Mâţele custodele desemnat este Asociaţia Judeţeană a Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi Galaţi. În acest scop Custozii elaborează planurile de management, prin care se realizează zonarea ariei protejate, precum şi gospodărirea unitară şi integrată a ariei naturale protejate, urmăreşte respectarea acestuia, organizează şi desfăşoară activităţi specifice şi supraveghează toate activităţile care se desfăşoară pe teritoriul ariiilor protejate, astfel încât să se asigure îndeplinirea obiectivelor de management ale ariilor, în conformitate cu obiectivele de arie naturală protejată stabilite prin OUG 57/2007 cu modificările şi completările ulterioare. Pentru menţinerea stării de conservare şi pentru evitarea deteriorării acesteia, au fost identificate o serie de potenţiale activităţi care ar putea avea un efect negativ asupra habitatelor şi speciilor. Pe baza acestor cunoştinţe au fost propuse o serie de măsuri de management, măsuri cuprinse în planul de management cu scopul elaborării de strategii de prezervare a speciilor şi habitatelor, precum şi pentru stabilirea unor măsuri precise de management conservativ. Măsurile preconizate reprezintă minimul necesar pentru menţinerea speciilor şi habitatelor într-o stare favorabilă de conservare. Masurile de conservare au fost stabilite asupra speciilor vulnerabile, ameninţate şi periclitate aşa cum sunt ele menţionate şi în Cartea roşie a vertebratelor din România dar şi pentru protejarea habitatelor de interes comunitar. Astfel pentru speciile de animale sălbatice terestre, acvatice şi subterane de interes comunitar şi care se află sub regim strict de protecţie, inclusiv cele prevăzute în anexele OUG 57/2007 cu modificările şi completările ulterioare, precum şi speciile incluse în lista roşie naţională sunt interzise: a) orice formă de recoltare, capturare, ucidere, distrugere sau vătămare; b) perturbarea intenţionată în cursul perioadei de reproducere, de creştere, de hibernare şi de migraţie; c) distrugerea şi/sau culegerea cuiburilor şi ouălor din natură; d) deteriorarea şi/sau distrugerea locurilor de reproducere sau odihnă; e) deţinerea, transportul, comerţul său schimburile în orice scop fără autorizaţia autorităţii de mediu competente. În aceste condiţii, măsurile pentru protecţia ariei naturale de interes comunitar care sunt avute în vedere pentru implementarea proiectului vor avea ca scop conservarea habitatelor şi speciilor de floră şi faună prioritare de interes comunitar ce coincid cu măsurile de conservare care au dus la instituirea ariei natural protejate. MEDIU Consulting 139

140 În cadrul studiului de evaluare adecvată este evaluat impactul asupra fiecărei specii şi fiecărui habitat de interes comunitar din aria naturală protejată de interes avifaunistic posibil afectată de implementarea proiectului propus, astfel încât să se asigure obiectivele de conservare a acesteia şi integritatea reţelei Natura Obiectivele de conservare a sitului Natura 2000 au în vedere menţinerea şi restaurarea statutului favorabil de conservare a speciilor şi habitatelor de interes comunitar şi sunt stabilite prin planurile de management aprobate la nivel naţional. Stabilirea obiectivelor de conservare s-a făcut ţinându-se cont de caracteristicile ariei naturale protejate de interes comunitar (reprezentativitate, suprafaţa relativă, populaţia, statutul de conservare etc). Descrierea stării actuale de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar, inclusiv evoluţii/schimbări care se pot produce în viitor În cazul ariei naturale protejate starea sa de conservare este dată de totalitatea factorilor ce acţionează asupra sa şi asupra speciilor caracteristice şi care îi poate afecta pe termen lung răspândirea, structura şi funcţiile, precum şi supravieţuirea speciilor caracteristice. Aceasta stare se consideră favorabilă atunci când sunt îndeplinite condiţiile: arealul natural al habitatului şi suprafeţele pe care le acoperă în cadrul acestui areal sunt stabile sau în creştere; habitatul are structura şi funcţiile specifice necesare pentru conservarea sa pe termen lung, iar probabilitatea menţinerii acestora în viitorul previzibil este mare; speciile care îi sunt caracteristice se afla într-o stare de conservare favorabilă (aşa cum aceasta este definită în continuare). Pentru menţinerea, refacerea sau îmbunătăţirea stării de conservare favorabilă, se vor lua cele mai potrivite măsuri respectând însă realităţile economice, sociale şi culturale specifice zonei. În urma monitorizării arealului implicat în implementarea planului propus şi a habitatelor învecinate specifice ariilor naturale protejata se constată o stare de conservare bună a speciilor şi lipsa factorilor ce acţionează asupra integrităţii ariei naturale protejate şi care pot influenţa pe termen lung răspândirea şi abundenţa populaţiilor speciei respective la nivel comunitar. Starea se considera favorabilă deoarece sunt îndeplinite condiţiile: datele privind dinamica populaţiilor speciei indică faptul că aceasta se menţine şi are şanse să se menţină pe termen lung, ca o componentă viabilă a habitatului natural; MEDIU Consulting 140

141 arealul natural al speciei nu se reduce şi nu există riscul să se reducă în viitorul apropiat; exista un areal suficient de vast pentru ca populaţiile speciilor caracteristice să se menţină pe termen lung. Putem concluziona astfel că implementarea planului nu va avea un efect direct asupra habitatelor prioritare şi speciilor protejate din compoziţia ariilor naturale protejate. De asemenea amplasarea perimetrului analizat în afara ariei naturale protejate nu va produce fragmentări ale habitatelor. Toate speciile prezente pe amplasament cât şi în imediata vecinătate sunt cu risc redus şi preocupare de conservare minimă Prognozarea impactului Impactul actual Amplasamentul este situat în zona estică a României, în extremitatea sudică a platoului Moldovei. Investiţia privind valorificarea energiei eoliene prin realizarea a trei parcuri eoliene însumând în total 7 de turbine eoliene se doreşte a se realiza în estul judeţului Galaţi, în extravilanul comunei Folteşti. Suprafaţa cumulata a terenurilor achiziţionate în vederea amplasării turbinelor este de 9,00 ha. Aşa cum se poate observa pe Planul de situaţie anexat distanţele dintre parcul eolian şi localităţile învecinate au următoarele valori: 2700 m sat Folteşti; 1000 m sat Fântânele; 1900 m sat Scânteieşti; 2700 m sat Stoicani; Impactul actual constă în surse de emisie specifice activităţilor agricole desfăşurate, impact asupra solului datorat activităţilor antropice din zonă, impact asupra solului şi apei datorat folosirii de substanţe fitosanitare în lucrările agricole, utilizarea drumurilor de exploatare agricolă (DE 276, DE 275, DE 269), circulaţia autovehiculelor pe DC 30 Scânteieşti Fântânele, DN 26 Galaţi Murgeni, ori pe DJ 261A Frumuşiţa - Scânteieşti desfăşurarea organizării de şantier în zona de exploatare. MEDIU Consulting 141

142 Figura nr 12 Distante proiect fata de zone locuite Impactul proiectului asupra ariei naturale protejate şi integrităţii sitului Impactul generat prin implementarea planului în zonă este caracterizat printr-o serie de efecte: modificarea suprafeţelor biotopurilor de pe amplasament; restrângerea suprafeţelor habitatelor existente fără afectarea suprafeţei unor habitate naturale protejate sau habitate forestiere; modificări a populaţiilor de plante, dar fără afectarea unor specii de interes comunitar sau a unor specii cu regenerare dificilă; Investiţia privind valorificarea energiei eoliene prin realizarea a trei parcuri eoliene cu un total de 7 turbine eoliene se doreşte a se realiza în estul judeţului Galaţi, pe teritoriul administrativ al comunei Foltesti. Suprafaţa cumulată a terenurilor achiziţionate în vederea amplasării turbinelor este de 9 ha. Altitudinea medie este de 120 m faţă de nivelul mării. Proprietatea terenurilor este privată, proprietar Grigore Ragea si date în folosintă gratuita titularilor, acestea aflându-se în extravilanul localităţii Foltesti. Din punct de vedere al folosinţei, terenurile sunt de tip arabil. MEDIU Consulting 142

143 În conformitate cu PUG - ul comunei Foltesti şi a Certificatelor de Urbanism nr 1, 2 si 3 /8823 din perimetrul ce face obiectul proiectului în suprafaţă de 7,47 ha se află în extravilanul comunei Foltesti. Acest perimetru ce conţine tarlalele, respectiv parcelele : o T.76, P.2, Lot 1- nr. cadastral 1463, o T.76, P.2, Lot 1/2 - nr. cadastral , si T.76, P.2, Lot 1/3 - nr. cadastral ; o T.78, P.1, Lot 2 - nr. cadastral , si T.78, P.1, Lot 3- nr. cadastral Estimarea impactului unui parc eolian este foarte dificil de realizat în perioada de preconstrucţie. Evidenţe clare cu privire la impactul produs au apărut de obicei după construirea şi operarea parcurilor eoliene. Tot atunci s-au aplicat şi măsuri de diminuare a impactului de tipul opririi turbinelor pe anumite perioade de timp respectiv demontării unora care creau mari probleme. Cu toate că estimarea impactului este foarte dificilă totuşi am încercat să identificăm nivelul acestuia defalcat pe diferite componente ale biodiversităţii. Pentru o mai uşoară urmărire a concluziilor vom prezenta pentru fiecare componentă impactul în faza de construcţie, cea de operare. Impactul prognozat asupra habitatelor locale Impactul în faza de construcţie Datorită inexistenţei habitatelor naturale cu valoare ridicată de conservare şi a plantelor de importanţă conservativă nu există impact asupra acestora. Impactul actual datorat folosiri ierbicidelor şi a fertilizatorilor este mult mai mare. Tote turbinele se instalează exclusiv în terenuri agricole cultivate intensiv iar şanţurile pentru cabluri vor fi acoperite după instalarea acestora. Un impact deosebit de important a cărei monitorizare trebuie să fie făcută este posibila apariţie şi dezvoltare populaţiilor a plantelor alohtone invazive, mai ales în perioada de organizare de şantier. Impact în faza de operare Impactul asupra în faza de operare este nul pentru habitate, floră şi vegetaţie. Concluzii Având în vedere distanţele mari faţă de ariile naturale protejate şi specificul lucrărilor realizate în cadrul proiectului concluzionam ca proiectul analizat nu va afecta integritatea siturilor Natura MEDIU Consulting 143

144 Prin realizarea planului vor fi afectate habitatele din zona de exploatare, suprafaţa afectata se modifică pe termen lung, ceea ce reprezintă un impact direct negativ, de lungă durată, parţial ireversibil, local, dar de foarte mică amploare. Considerăm că habitatele prezente nu sunt de referinţă şi au valoare conservativă redusă, neadăpostind specii de plante şi animale de interes comunitar, prin urmare exploatarea nu va afecta major resursele de biodiversitate locala. Vegetaţie specifică perimetrului se regenerează foarte bine în condiţiile de sol şi climatice date. Având în vedere inexistenţa habitatelor cu valoare de conservare mare şi a faptului că nu va avea loc o fragmentare a habitatelor specifice ariilor naturale protejate mai sus menţionate, apreciem că impactul asupra lor va fi nesemnificativ. Impactul prognozat asupra populaţiilor de plante şi animale Având în vedere că proiectul se va implementa doar pe terenuri agricole intens cultivate, având un grad de antropizare foarte mare, lipsite de specii de plante şi animale importanţă comunitară, prin realizarea obiectivelor prevăzute în PUZ, nu estimăm un impact negativ asupra acestora. Impactul prognozat în asupra Nevertebratelor În faza de construcţie se va înregistra un impact negativ minor asupra nevertebratelor, deoarece microhabitatele din sol vor fi afectate prin lucrări de decopertare a stratului de sol biovegetal. Acest impact va fi compensat în etapa de reabilitare şi renaturare a habitatelor afectate. Impactul negativ direct este local asupra nevertebratelor, în special asupra celor nezburătoare sau a celor cu mobilitate redusă va fi punctual, nu va afecta decât o mică fracţiune a populaţiilor, care de altfel aparţin unor specii comune cu valoare conservativă redusă şi capacitate de înmulţire mare a indivizilor. Cum populaţiile mari de nevertebrate nu sunt strict localizate în zona de impact sau dependente de un habitatul ce se va fi restrânge la nivel local sau regional impactul va fi doar punctual fără sa determine pierderi iremediabile de biodiversitate. Impactul negativ indirect, care ar putea afecta populaţii speciilor de nevertebrate aflate la o distanţă mai mare, este efectul iluminării excesive în timpul nopţii, în cazul în care lucrările de construcţie s-ar efectua pe timpul nopţii. Impact pozitiv - Nu este cazul. MEDIU Consulting 144

145 Impactul prognozat asupra Vertebratelor Pentru principalele grupe de vertebrate inventariate se poate prognoza următorul impact: Amfibieni şi reptile Impact în faza de construcţie Pentru amfibieni impactul va fi foarte mic sau nul, cu excepţia probabil a câtorva exemplare de Bufo viridis posibil afectate în faza de construcţie. Nu există bălţi de reproducere care să fie distruse în această fază a planului. Pentru reptile există probabilitatea unui impact produs de trafic, a prafului şi depozitarea incorectă a materialului săpat. Datorită populaţiei scăzute al acestor specii impactul va fi nesemnificativ la nivel local sau regional, rezumându-se la unul punctual. Populaţia îşi va reveni la nivelul iniţial în perioada de post-construcţie. Având în vedere că pe terenurile agricole nu au fost semnalate specii de amfibieni şi reptile, nu prognozăm un impact negativ asupra acestora. Impact în faza de operare În această fază impactul va fi nul atât pentru amfibieni cât şi pentru reptile. Impactul negativ direct Speciile reptile a căror prezenţă a fost semnalata in vegetaţia prezentă în zona de studiu sunt strâns legate de habitatele de tufăriş limitrofe amplasamentului. Aceste specii se vor refugia odată cu începerea lucrărilor şi a traficului auto în zona de exploatare fiind afectate de zgomot, de vibraţii prin urmare eventualele pierderi diminuându-se. Datorită populaţiei scăzute impactul va fi nesemnificativ la nivel local, regional şi/sau naţional rezumându-se la unul punctual. Impactul negativ indirect poate fi prognozat printr-o restrângere a habitatelor cu efect în migrarea speciilor reptile şi amfibieni către zonele din jur cu habitate care oferă condiţii mai bune de hrănire şi reproducere, numite habitate receptori. Impact pozitiv - Speciile de amfibieni se vor refugia odată cu începerea lucrărilor de construcţie existând posibilitatea dezvoltării în condiţii mai bune de hrănire şi reproducere în habitatele limitrofe. Păsări Păsările, fiind specii cu o mobilitate ridicată, şi nesemnalându-se zone de cuibărit în zona de impact, vor avea mai puţin de suferit de pe urma dezvoltării proiectului. Perioada critică este perioada de reproducere şi creştere a puilor, în care sunt strâns legate de locurile de cuibărit. MEDIU Consulting 145

146 Păsări cuibăritoare Impact în faza de construcţie Având în vedere că zona de implementare a obiectivelor prevăzute în PUZ se vor desfăşura doar pe terenuri agricole, zone ce nu oferă condiţii de cuibărire/odihnă datorat lucrărilor agricole de întreţînere şi recoltare a culturilor agricole, impactul asupra acestora în faza de construcţie este aproape nul. Se poate preconiza un oarecare impact negativ este posibil să afecteze comportamentul nupţial din perioada cuibăritului la anumite specii prin prezenta oamenilor, precum şi prin perturbările fonice produse de activităţile de pe şantier. Cu toate acestea, cercetări privind efectele turbinelor eoliene asupra speciilor au arătat că nu există diferenţe privind densitatea şi distribuţia spaţială a acestora înainte şi după construcţia fermelor eoliene. De asemenea comportamentul nupţial, în special durata, frecvenţa şi intensitatea cântecului nu a suferit modificări după construirea şi în faza de operare a fermei analizate (Bergen, 2001). Impact în faza de operare Având în vedere faptul că majoritate speciilor cuibăritoare sunt păsări adaptate agroecosistemelor, specii care în conformitate cu studii recente nu sunt afectate semnificativ de fermele eoliene, impactul va fi nesemnificativ. Specii ca şorecarul comun şi vânturelul roşu, consideram de asemenea ca vor fi puţin afectate datorita prezentei acestora cu deosebire în zonele periferice ale parcului unde pot găsi surse de hrană. Păsări migratoare Impact în faza de construcţie Nu există nici un impact în această fază. Impact în faza de operare Teoretic speciile de păsări cu zbor planat trec şi pe deasupra spaţiului de acţiune a turbinelor, astfel exista posibilitatea impactului. Există modele ale riscului de coliziune cu rotoarele însă acestea iau drept constantă viteza de zbor a păsării şi faptul că aceasta nu ar încearcă să evite turbina. Nu estimăm un impact semnificativ în timpul migraţiei, datorită altitudinii mari de zbor. În timpul migraţiei estimăm un impact potenţial minim produs la specii cum ar fi barza albă şi şoricar comun. Din calculul statistic a riscului de coliziune MEDIU Consulting 146

147 reiese că în cazul berzelor de exemplu (atunci când nu ar încerca să evite turbina) acesta este de 11,1% în cazul în care o barză străbate volumul dislocat de rotor. Tabelul nr. 25 Riscul de coliziune a fost calculat utilizând modelul Band Ciconia ciconia S-a estimat astfel un risc de coliziune cu palele turbinei eoliene de 11,1 % În situaţia în care specia intra direct în zona de acţiune a rotorului fără ca aceasta să evite coliziunea (situaţie rar întâlnită). Datorită faptului nici una din speciile răpitoare au fost observate zburând la altitudini mai mari de 200 m şi datorită faptului că riscul de coliziune calculat în ipoteza în care pasărea nu ia nici o măsură de evitare a turbinei, lucru care în natură se întâmplă extrem de rar, estimăm că riscul real de coliziune va fi nul. Datorită faptului că efective mici ale speciei au fost observate în migraţia de primăvara şi toamna, acestea zburând în timpul migraţiei la altitudini mai mari de 200 m şi datorită faptului că riscul de coliziune este calculat în ipoteza în care pasărea nu ia nici o măsură de evitare a turbinei, lucru care în natură se întâmplă extrem de rar, estimăm că riscul real de coliziune va fi nesemnificativ. Cu toate acestea exista posibilitatea unor eventuale accidente datorate în special schimbărilor bruşte de temperatură şi presiune, a direcţiei şi intensităţii vântului în timpul migraţiei, fapt care poate influenţa altitudinea la care zboară păsările În urma monitorizării speciilor migratoare s-a remarcat tendinţa acestora de a zbura la altitudini considerabil mai mari decât înălţimea turbinelor. Totuşi, amplasamentele ar putea MEDIU Consulting 147

148 dezvolta un potenţial efect negativ asupra biodiversităţii pe durata migraţiei acestora (estivală şi autumnală). În urma monitorizărilor efectivelor migratoare pe zona analizată numărul acestora a fost redus şi ca specii şi ca indivizi. De asemeni riscul de coliziune cumulat asociat proiectului analizat este mult redus datorită particularităţilor geografice ale zonei cât şi a culoarului de migrare preferat de speciile semnalate: amplasarea obiectivelor proiectului propus pe terenuri neimportante din punct de vedere al odihnei şi hranei speciilor migratoare în perioada migraţiei de primăvară, lucrările agricole (arat, discuit, semănat, etc) din zonă fac ca amplasamentul analizat unul neatractiv pentru posibilile speciile de păsări aflate în pasaj, acelaşi lucru semnalându-se şi toamna când lucrările agricole (curăţarea şi pregătirea terenurilor pentru lucrările agricole specifice arat, discuit, semănat)sunt intense; în general efective mari ale păsărilor migratoare preferă rutele de migrare în lungul apelor şi zonelor de lunca, caracteristice râurilor Siret şi Prut, zone ce oferă habitate, locuri de hrănire şi odihnă pentru astfel de specii conform rutelor de interes: drumul est elbic adică ramura nordică a acestui drum, care înconjoară Carpaţii prin valea Tisei, peste Munţii Maramureşului şi se îndreaptă spre sud est, pe lângă Carpaţii Orientali, deasupra văii Siretului şi Prutului, până în Delta Dunării. Acest drum este frecventat de berze, gâşte, raţe, păsări răpitoare, prepeliţe, turturele, etc. drumul pontic, acesta direcţionând spre Deltă păsări, venind din nord est, aducând păsările din Europa central-nordică şi din vestul Rusiei. Acest drum este frecventat de raţe, gâşte, berze, grauri, prepeliţe, cocori, etc. Nu estimăm un impact semnificativ în timpul migraţiei de toamnă şi primăvara datorită neamplasării proiectului pe coridoarele de migrare a păsărilor dar şi datorita altitudinii înalte de zbor a speciilor migratoare care pot apărea întâmplător în zona. Evaluarea riscului de coliziune pentru speciile răpitoare Evaluarea riscului de coliziune a speciilor răpitoare s-a realizat analizând în special familiile Accipitridae şi Falconidae din ordinul Falconiformelor, specii care au fost observate în zona analizat. MEDIU Consulting 148

149 Pentru speciile de răpitoare prezente în urma monitorizării amplasamentului, s-a remarcat că acestea nu survolează şi evită zona analizată ca urmare a lipsei habitatelor de hrană specifice deci coliziunea la aceste specii este minimă sau chiar nulă. De asemenea stratul altitudinal de zbor al acestor specii este de obicei aflat sub zona de activitate a palelor turbinelor (< 50m), dar unele accidente rămânând însă posibile. În urma monitorizării altor şantiere s-a putut constata că unele specii răpitoare ca vântureii, şorecarii comuni folosesc structuri nou apărute ca locuri de urmărire a prăzilor. Speciile Falco tinnunculus (vânturel roşu), Falco vespertinus (vânturel de seară), Buteo buteo (şorecar comun), specii active în zona amplasamentului analizat semnalânduse în urma monitorizării avifaunei locale. De menţionat este faptul că speciile menţionate au fost semnalate survolând zonele de pajişte din vecinătatea PUZ, zone ce oferă condiţii de hrană şi odihnă mai propice faţă de zonele agricole intens cultivate. Riscul de coliziune s-a evaluat pentru specia răpitoare cu talia cea mai mare (lungime corp şi anvergura aripi), aceasta fiind din punct de vedere statistic specia cu riscul cel mai mare. Evaluarea riscului de coliziune pentru specia Buteo buteo (L=50-60 cm, A= cm) şi o viteză de zbor de 50 km/h (aproximativ 15 m/s) la trecerea prin aria de acţiune a rotorului (diametru rotor 112 m). Tabelul nr. 26 Riscul de coliziune a fost calculat utilizând modelul Band Buteo buteo MEDIU Consulting 149

150 S-a estimat astfel un risc de coliziune cu palele turbinei eoliene de 7,1 % În situaţia în care specia intra direct în zona de acţiune a rotorului fără ca aceasta să evite coliziunea (situaţie rar întâlnită). Evaluarea riscului la avifauna locală Datorită faptului nici una din speciile răpitoare mici nu au fost observate zburând la altitudini mai mari de 50 m şi datorită faptului că riscul de coliziune calculat în ipoteza în care pasărea nu ia nici o măsură de evitare a turbinei, lucru care în natură se întâmplă extrem de rar, estimăm că riscul real de coliziune va fi nul. Pentru evidenţierea unui posibil impact în perioada de operare a parcului eolian, s-a realizat o evaluare a speciilor menţionate în Anexa I şi II - Directivei Consiliului 2009/147/EC, precum şi speciile menţionate în OUG 57/2007 specii de plante şi de animale a căror conservare necesită desemnarea ariilor speciale de conservare şi a ariilor de protecţie specială avifaunistică, Anexele 3 şi 4B semnalate în zona analizată. Tabel -27 Riscul de coliziune a fost calculat utilizând modelul Band Anthus campestris MEDIU Consulting 150

151 Tabel - 28Riscul de coliziune a fost calculat utilizând modelul Band - Corvus corax Tabel -29 Riscul de coliziune a fost calculat utilizând modelul Band - Miliardia calandra MEDIU Consulting 151

152 Tabel -30 Riscul de coliziune a fost calculat utilizând modelul Band hortulana - Emberiza Tabel -31 Riscul de coliziune a fost calculat utilizând modelul Band - Falco tinnunculus MEDIU Consulting 152

153 Tabel - 32Riscul de coliziune a fost calculat utilizând modelul Band - Falco vespertinus Tabel 33 Riscul de coliziune a fost calculat utilizând modelul Band - Lanius collurio MEDIU Consulting 153

154 Tabel -34 Riscul de coliziune a fost calculat utilizând modelul Band - Lanius minor Tabel -35 Riscul de coliziune a fost calculat utilizând modelul Band - Merops apiaster MEDIU Consulting 154

155 Tabel -36 Evidentierea riscului de coliziune pentru speciile de păsări observate Specia Rata de coliziue (%) Alauda arvensis 5,5 Anthus campestris 5,4 Anthus pratensis 5,3 Buteo buteo 7,1 Ciconia ciconia 11,1 Columba livia domestica 5,9 Corvus corax 9,6 Corvus corone 7,7 Corvus frucilegus 7,7 Corvus monedula 6,8 Coturnix coturnix* 5,5 Miliardia calandra 5,5 Emberiza hortulana 5,4 Falco tinnunculus 6,0 Falco vespertinus 5,9 Fringilla coelebs 5,3 Galerida cristata 5,5 Hirundo rustica 5,2 Lanius collurio 5,4 Lanius minor 5,7 Merops apiaster 6,2 Motacilla alba 5,5 Parus major 5,3 Passer domesticus 5,3 Passer montanus 5,3 Perdix perdix 6,3 Pica pica 7,3 Streptopelia decaocta 6,5 Sturnus vulgaris 5,7 Sylvia communis 5,3 *Pasăre strict terestră care zboară rar în afara perioadei de migraţie După cum se poate observa o posibilă coliziune a speciilor de păsări semnalate în zona PUZ este foarte scăzută variind de între 5,3% - 6,3% pentru speciile de talie mică, şi 7,7% - 11,1% în cazul speciilor de talie mare. Având în vedere că în urma perioadelor de monitorizare nu au fost semnalate culoare clare de migrare/pasaj fie în căutare de hrană fie către zonele de cuibărit/odihnă, preconizăm un impact nesemnificativ asupra avifaunei locale. Un alt aspect important îl constituie mărimea parcului (7 turbine), el fiind considerat un parc mic, distanţa dintre turbine fiind semnificativă, fără a crea o posibilă barieră pentru speciile din zonă. În urma perioadelor de monitorizare şi a vizitelor în teren, atât pentru planul analizat cât şi pentru alte parcuri derulate în zona analizată, evidenţierea faunei şi florei din cadrul planuli analizat s-a putut constata că zona nu prezintă o importanţă deosebită nici pentru MEDIU Consulting 155

156 mamifere nici pentru păsări. Având în vedere că terenurile unde vor fi amplasate turbinele eoliene sunt terenuri agricole intens cultivate, în special cu cereale şi păioase, nevertebratele identificate sunt specifice acestor culturi. Tratamentele fitosanitare aplicate culturilor agricole fac ca multe dintre aceste specii să dispară, ori se vor retrage către zonele cu vegetaţie semi-înalta de la marginea căilor de acces, fie către zona canalului de irigaţie. Având în vedere că majoritatea speciilor identificate sunt insectivore, există probabilitatea ca acestea să survoleze amplasamentul analizat în căutare de hrană. Cum abundenţa speciilor de nevertebrate din zona analizată diferă de la anotimp la anotimp şi de la an la an, funcţie atât de condiţiile naturale (umiditate ridicată ori secetă prelungită) fie datorate lucrărilor de întreţinere a culturilor agricole din zona analizată, nu estimăm un impact negativ asupra avifaunei locale, printr-o posibilă coliziune a acestora cu turbinele eoliene. Ca şi date de intrare pentru realizarea calcului ne-am folosit de datele tehnice a turbinei (diametrul rotorului 112 m, timpul (secunde) pentru o rotaţie completă a turbinei 4,7 sec, diametrul maxim al palei 4 m), precum şi caracteristicile fiecărei specii de păsări, precum lungimea totală a corpului, anvergura aripilor şi viteză de zbor a speciei. Păsări care iernează în sit Impact în faza de construcţie Nu estimăm impact negativ semnificativ în această fază. În urma monitorizării altor şantiere s-a putut constata că unele specii ca vântureii roşi, şorecarii comuni şi cei rari folosesc structuri nou apărute ca locuri de urmărire a prăzilor. Impactul în faza de operare Impactul negativ direct în faza de operare nu prognozăm un impact negativ direct asupra avifaunei. Se vor aplica măsuri de reducere a impactului care vor diminua impactul negativ asupra acestor specii. Datorită faptului că nu există specii strict localizate exclusiv în habitatul specific zonei proiectului, şi habitatul din zona de impact este larg reprezentat în imediata apropiere, speciile de păsări prezente nu vor fi afectate la nivel local, regional şi/sau naţional. Impactul negativ indirect poate fi prognozat printr-o restrângere a habitatelor agricole cu efect într-o posibilă migrarea speciilor de păsări către zonele din jur cu habitate care oferă condiţii mai bune de hrănire şi cuibărire, numite habitate receptori. Cum în urma observaţiilor avifaunistice nu au fost observate rute de migrare principale, nu se estimează un impact negativ asupra acestora. MEDIU Consulting 156

157 Impactul pozitiv - Nu este cazul. Mamifere Altele decât liliecii Impact în faza de construcţie În ceea ce priveşte speciile de mamifere semnalate (iepuri vulpi, şoareci de câmp) în zona analizată, impactul implementării proiectului analizat, nu va avea un efect negativ asupra acestor specii, deoarece având o mobilitate ridicată, acestea se vor retrage cu uşurinţă spre zonele din vecinătatea proiectului. De menţionat este faptul că în vecinătate PUZ la limita terenurilor agricole s-au semnalat habitate semi-naturale (pajişti) zone ce oferă condiţii propice de adăpost şi hrană în comparaţie cu terenurile agricole intens cultivate. În aceste zone abundenţa mamiferelor este mult mai mare faţă de zonele analizate, nefiind afectate de lucrările agricole si nici de implementarea obiectivelor prevăzute prin PUZ analizat. Impact în faza de operare Pentru aceasta specie nu va exista nici un impact în faza de operare. Liliecii Impact în faza de construcţie având în vedere că pe amplasamenul analizat nu au fost obervate specii/colonii de chiroptere, în faza de construcţie impactul asupra liliecilor este nesemnificativ. Prezenţa acestora a fost semnalată în mod deosebit în imediata vecinătate a zonelor locuite, zone ce oferă condiţii de odihnă propice, în detrimentul terenurilor agricole. Impact în faza de operare Impactul în faza de operare este încă puţin cunoscut dar dovedit mai ales prin studii asupra altor parcuri eoliene. Datorită inexistenţei coloniilor şi adăposturilor în zona de impact a proiectului şi datorită numărului foarte mic la care se adaugă habitatele improprii dezvoltării unor populaţii viabile, apreciem că impactul va fi foarte redus. Nu excludem însă apariţia unor victime, de ordinul a câtorva exemplare, produse de coliziune în special în lunile august şi septembrie când unele exemplare juvenile ar putea vizita aria. Acest aspect se va evidenţia în perioada de monitorizare a parcului eolian din perioada de funcţionare. MEDIU Consulting 157

158 Impact negativ direct Liliecii de asemeni pot fi afectaţi în special de distrugerea habitatelor de hrănire şi reproducere, dar în acest caz zona de referinţă nu prezintă habitate specifice populaţiilor de lilieci. Datorită inexistenţei coloniilor şi adăposturilor în zona de impact a proiectului şi datorită numărului foarte mic la care se adaugă habitatele improprii dezvoltării unor populaţii viabile, apreciem că impactul în faza de exploatare a proiectului va fi foarte redus. Impact pozitiv - Nu este cazul. Pentru speciile de lilieci identificaţi în vecinătatea PUZ s-a realizat o evaluare a unor posibile coliziuni evidenţiindu-se următoarele: Pipistrellus kuhlii MEDIU Consulting 158

159 Pipistrellus pipistrellus Nyctalus noctula MEDIU Consulting 159

160 Eptesicus serotinus După cum se poate observa probabilitatea unor coliziuni a speciilor de chiroptere semnalate în vecinătatea zonelor locuite din cu turbinele eoliene este de foarte scăzut (<5%). De menţionat este faptul că în zona PUZ nu au fost semnalaţi indivizi aparţinând Ordinului Chiroptera, probabilitatea unor posibile coliziuni fiind aproape nule. Ca şi date de intrare pentru realizarea calcului ne-am folosit de datele tehnice a turbinei (diametrul rotorului 112 m, timpul pentru o rotaţie completă a turbinei 4,7 sec, diametrul maxim al palei 4 m), precum şi caracteristicile fiecărei specii de lilieci, - lungimea totală a corpului, anvergura aripilor şi viteză de zbor a speciei. Concluzii În zona de implementare a proiectului efectele directe şi indirecte cu impact potenţial asupra faunei de vertebrate sunt limitate, rezumându-se în general la deranjul potenţial creat pe perioada lucrărilor de construcţie, ce va fi însă resimţit local, pe o scurtă durată, nefiind în măsură a destabiliza populaţiile ce fac obiectul protecţiei, respectiv speciile de interes comunitar care au stat la baza desemnării sitului Natura Pe termen scurt suprafaţa afectată este cea în care se vor efectua lucrările de construcţie, aceasta perioadă putând avea un impact negativ asupra distribuţiei unor elemente faunistice şi floristice, însa acest impact este doar de scurtă durată şi eversibil, încetând în momentul în care lucrările de construcţie se vor termina. Totuşi, prin implementarea recomandărilor referitoare la perioadele în care sa se realizeze lucrările de MEDIU Consulting 160

161 construcţie, precum şi prin utilizarea preponderentă a infrastructurii de drumuri existentă, nivelul impactului se va situa la un nivel minim şi va fi restrâns strict la suprafeţele în care se desfăşoară lucrările, deoarece nu vor exista specii de păsări care să fie influenţate negativ. Odată cu punerea în funcţiune a turbinelor, impactul preconizat este nesemnificativ, iar suprafaţa afectata este de asemenea nesemnificativă pentru siturile NATURA 2000 analizate, fapt dovedit deja de studiile etologice efectuate care au relevat faptul ca în cazul speciilor cuibăritoare turbinele eoliene nu produc schimbări vizibile ale comportamentului sau a distribuţiei zonelor de cuibărit şi/sau hrănire. Concluzii Generale privind impactul proiectului asupra factorilor de mediu Condiţii primare Habitate, floră, vegetaţie Nu au fost întâlnite habitate naturale, rare, endemice, cu importanţă conservativă medie, mare sau foarte mare în zona de impact. În zona proiectului au fost întâlnite doar habitate agricole sau puternic afectate de activităţile antropice. Toate habitatele au, conform clasificării româneşti şi europene din manualele de interpretare publicate până în prezent, importanţă conservativă redusă. Chiar dacă aceste tipuri de habitat nu prezintă o importanţă directă din punct de vedere al conservării, unele specii de păsări şi mamifere pot folosi aceste habitate pentru hrănire, cuibărit şi adăpost. Reprezentând totuşi habitatele unor specii de animale acestea au fost descrise şi cartografiate amintindu-se şi speciile pentru care aceste habitate sunt importante. Impactul asupra habitatelor va fi nesemnificativ. Nevertebrate Monitorizarea speciilor de nevertebrate în zona de implementare a parcului eolian a concluzionat: speciile de insecte şi păianjeni observate în zona de impact a proiectului reprezintă, probabil, doar o parte din fauna de nevertebrate a zonei fiind specifice culturilor agricole, marea majoritate a acestora fiind dăunători. Tratamentele fitosanitare precum şi condiţiile climatice, fac ca abundenţa acestora în zonă să varieze de la un sezon la altul; MEDIU Consulting 161

162 nu au fost întâlnite specii rare, periclitate sau de importanţă comunitară în zona de impact al proiectului; lipsa habitatelor naturale de calitate şi mai ales impactul antropic datorat în special agriculturii (arare, incendieri de mirişti, folosire de insecticide etc.) face ca zona studiată să fie neimportantă pentru nevertebrate; impactul asupra nevertebratelor va fi nesemnificativ. Amfibieni şi reptile speciile de reptile identificate, au fost observate în afara ariei de implementare a parcului eolian în special în zona canalului de irigaţie ori a pajistilor semi naturale din vecinătatea PUZ, zone ce oferă habitate propice dezvoltării acestor specii; nu există zone de reproducere pentru amfibieni şi reptile (bălţi, mlaştini, ape curgătoare permanente, etc.); nu se estimează nici un fel de impact asupra populaţiilor de amfibieni şi reptile în nici una dintre fazele proiectului. Păsări Monitorizarea avifaunei în zona studiată a concluzionat: în urma perioade de monitorizare au fost observate/identificate un număr relativ scăzut de păsări; chiar dacă nu cuibăresc în interiorul perimetrului afectat (nu putem exclude existenţa unor specii precum ciocârlia şi fâsa de câmp de a cuibări în zona terenurilor agricole), unele specii care cuibăresc în vecinătate vizitează zona proiectului în căutare de hrană; aproape toate speciile cuibăritoare sunt adaptate agroecosistemelor, specii care, conform datelor din literatura de specialitate sunt puţin afectate de parcurile eoliene; toate speciile cuibăritoare, cu excepţia ciocârliilor şi a fâsei de câmp înregistrează efective reduse în aria de impact a proiectului; suprafaţa parcului eolian nu se suprapune cu suprafeţe ale Ariilor de Importanţă Avifaunistică, SPA, sau Arii de Importanţă Comunitară, acestea fiind semnalate la distanţe considerabile faţă de planul analizat; aproape toate păsările migratoare cu zbor planat au fost observate zburând la mai mult de 200 m altitudine. Aprecierea altitudinii de zbor a fost făcută prin comparaţie cu suporturi de înălţime cunoscută cu ar fi stâlpi de medie tensiune, stâlpi anemometrici etc.; MEDIU Consulting 162

163 nu au fost observate stoluri de gâşte care să folosească aria de studiu ca loc de iernare; în timpul iernii s-a constatat prezenţa unui număr mic de exemplare dintre speciile observate în special datorită sărăciei în resurse a lucrărilor agricole de toamnă; estimăm că impactul asupra acestora este mic şi nu există ipoteza apariţiei unui impact semnificativ asupra integrităţii sitului ROSPA 0070 Lunca Prutului Vlădeşti - Frumuşiţa, situat la o distanţă de aproximativ 4,1 km; cu toate că nu se estimează un impact semnificativ pentru păsările migratoare, datorită înălţimii mari de zbor, a faptului că se vor folosi turbine moderne şi a numărului relativ mic de păsări care tranzitează suprafaţa proiectului în timpul migraţiei, nu putem exclude apariţia unor posibile accidente; Evaluarea exacta va fi efectuata la momentul monitorizării din perioada de functionare cu firma specializata; nu s-au înregistrat păsări in migratie in număr mare, ceea ce ne duce la concluzia că in zona de amplasament a parcului eolian Folteşti nu exista un coridor important pentru migratia păsărilor. nu se preconizează un impact negativ asupra păsărilor care iernează în zona proiectului; culoarele de zbor semnalate a speciilor identificate se încadrează în intervalul m, interval care nu se suprapune cu raza de acţiune a palelor turbinelor eoliene, astfel impactul asupra avifaunei fiind aproape nul. Mamifere Lilieci zona parcului eolian, a fost studiate din punctul de vedere al prezenţei liliecilor în perioada 2010 primăvara 2013, o data cu implementarea altor proiecte în zona analizată; zona reprezintă o importantă scăzută din punctul de vedere al conservării liliecilor, nu au fost identificate adăposturi sau coridoare de zbor intens folosite pe amplasamentul destinat implementării proiectului analizat; o activitate a liliecilor a fost evidenţiată în imediata vecinătate a zonelor locuite, situate la distanţe considerabile faţă de aria de implementare a proiectului analizat, zone ce oferă adăposturi pentru câteva specii de lilieci; MEDIU Consulting 163

164 impactul asupra liliecilor va fi foarte mic în perioada de construcţie dar pot apărea posibile accidente în perioada de operare, fără a se preconiza un impact negativ asupra chiropterelor. Având în vedere că va exista o perioada de monitorizare a parcului eolian în perioada de funcţionare, o evaluare a acestui aspect va fi evidenţiată în mod corect, iar în urma observaţiilor/concluziilor se vor aplica măsurile necesare dacă va fi cazul. Mamifere mici - rozătoare au fost identificate specii comune caracteristice terenurilor agricole. specia Spermophilus citellus nu a fost identificata pe amplasamentul proiectului, însă aceasta a fost observată în zona pajiştilor din vecinătatea PUZ, zone ce nu vor fi afectate de lucrările de implementare a PUZ; efectul negativ asupra mamiferelor se va resimţi temporar în perioada de construcţie. Impactul prognozat asupra biodiversităţii locale în faza de închidere proiectului Materialul decopertat, respectiv solul va servi la consolidarea, delimitarea marginilor exploatării dar şi la ecologizarea zonei după încheierea etapei de exploatare. El va trebui depozitat astfel încât apa pluvială sau vântul să nu îl mobilizeze în atmosferă sau în cursurile de apă din vecinătate. Treptat în fazele succesionale de închidere a parcului eolian vegetaţia şi habitatele se vor extinde spre zona decopertată, acoperind-o. Se vor instala într-o primă fază specii pioniere, heliofile, chiar unele ruderale. în timp habitatele se vor reface, daca se vor avea în vedere măsuri de diminuare a eroziunii pluviale şi eoliene. Măsurile de diminuare a eroziunii sunt suficiente pentru a asigura refacerea zonei decopertate, treptat plantele se vor regenera şi vor ocupa habitatul disturbat. Un impact negativ asupra biodiversităţii în zona de impact îl consta refacerea vegetaţiei prin instalarea unor specii ruderale cu rezistenţă şi regenerare mare. Având în vedere ecologia speciilor de plante existente în vecinătatea zonei de impact considerăm că acest impact va fi foarte limitat, speciile prezente în habitat au de asemeni capacitate de regenerare mare. Impactul cumulativ generat de planuri şi proiecte existente, propuse sau aprobate Pentru estimarea corectă a impactului cumulativ au fost consultate următoarele informaţii: MEDIU Consulting 164

165 Informaţii cu privire la proiectele implementate deja implementate; Informaţii cu privire la proiectele în curs de implementare; Informaţii cu privire la proiectele probabil de a fi dezvoltate în viitor (ex. cele pentru care s-au depus memorii tehnice, cele care deja au bugete aprobate din fonduri publice). Proiectele pot să fie de acelaşi tip sau pot să fie diferite dar în combinaţie să cauzeze un impact asemănător. In vecinătatea proiectului analizat, sunt prevăzute următoarele proiecte, ce ar putea genera un impact cumulativ: SC PALACE CONSTRUCT SRL (Folteşti şi Scânteieşti) 5 turbine; SC PALACE CONSTRUCT SRL (Folteşti) 5 turbine. Activităti agricole desfăşurate în zona PUZ; Arealul în care se va dezvolta parcului eolian este cunoscut ca având potential agricol, impactul generat de activitatea turbinelor eoliene nereprezentând o influenta negativa majora asupra biodiversitătii locale ca urmare a lipsei habitatelor naturale şi seminaturale, zona destinată implementării PUZ fiind puternic antropizată (agricultură intensivă), neimpunându-se masuri de conservare asupra biodiversitătii specifice zonei PUZ. Astfel, impactul cumulativ datorat existentei unor investitii de alta natura în zona (ferme avicole, asociatii agricole) este nesemnificativ chiar si în conditiile dezvoltării parcului eolian care face obiectul prezentului PUZ, aceasta neexercitând un impact negativ suplimentar asupra biodiversităţii locale. Impact cumulativ asupra biodiversităţii Impactul cumulativ asupra biodiversităţii a fost evaluate si din prisma asocierii cu dezvoltarea de parcuri eoliene pe o raza de aproximativ 10 km în zona PUZ Astfel impacturile potentiale cumulative cheie sunt: Impactul vizual si asupra peisajului precum şi a biodiversitătii locale (mai puţin avifauna şi liliecii) modificări semnificative in modificarea caracterului peisajului; Impactul asupra avifaunei şi chiropterelor potential pentru mortalitate datorita coliziunilor directe, intruziuni in rutele de migratie si de zbor cu efect de bariera prin reducerea spatiului de zbor; MEDIU Consulting 165

166 Zgomot crestere semnificativa a nivelului de zgomot rezultând in deranjarea speciilor sensibile la zgomot. Fig. 12 PP aprobate în zona şi vecinătatea proiectului Impactul cumulativ asupra biodiversităţii Arealul în care se va dezvolta proiectul parcului eolian ce face obiectul evaluării este cunoscută ca având potenţial agricol, impactul generat de activitatea turbinelor eoliene nereprezentând o influenţă negativă majoră asupra biodiversităţii locale deoarece habitatele prezente nu reprezintă habitate naturale sau semi-naturale, zona PUZ având folosinţă de terenuri agricole, biodiversitatea specifică acestei zone având un factor de conservare redusă. Astfel, impactul cumulativ datorat existenţei unor investiţii de aceeaşi natură (parcuri eoliene) este nesemnificativ chiar şi în condiţiile dezvoltării parcului eolian care face obiectul prezentului raport, aceasta neexercitând un impact negativ suplimentar. Realizarea proiectelor (parcuri eoliene) nu implică scăderea suprafeţelor unor habitate de interes comunitar sau importante din punct de vedere natural dat fiind amplasamentul general caracterizat în totalitate prin terenuri de folosinţă agricolă. Având în vedere caracteristicile zonei PUZ, perimetrul destinat exploatării nu asigură condiţii de hrănire şi cuibărire a speciilor de faună (mamifere, reptile, amfibieni, păsări, chiroptere) caracteristică exemplificată şi prin prezenţa slabă şi nereprezentativă a speciilor. Prin urmare distanţele dintre proiectele similare (parcuri eoliene), amplasarea acestora la MEDIU Consulting 166

167 distanţe semnificativ mari de limitele ariilor naturale protejate nu prognozează un impact cumulativ asupra biodiversităţii specifice acestora şi implicit asupra biodiversităţii locale. Existenţa unor activităţi agricole în zona analizată, activităţi ce se pot suprapune cu activităţile de implementare a obiectivelor PUZ, duc la stabilirea unor măsurile de protecţie a biodiversităţii pentru limitarea impactului cumulat în perioada de execuţie a lucrărilor de construcţie Aceste măsuri se vor lua încă din faza de proiectare şi organizare a lucrărilor, astfel: amplasamentul organizărilor de şantier, a bazelor de producţie şi traseul drumurilor de acces sunt stabilite în totalitate pe terenuri agricole şi drumuri de exploatare existente; suprafaţa de teren ocupată temporar în perioada de execuţie este limitată judicios la strictul necesar; traficul de şantier şi funcţionarea utilajelor se va limita la traseele şi la un programul de lucru aprobat în cadrul OS; nu se vor depozita necontrolat deşeurile ce rezultă în urma lucrărilor respectânduse cu stricteţe depozitarea/valorificarea/eliminarea conformă a acestora; Impactul cumulativ asupra avifaunei Exista trei impacturi cheie cumulative potentiale asociate proiectelor de parcuri eoliene care trebuie considerate. Mortalitate directa asociată cu coliziunea si proximitatea turbinelor; Impacturi de deranjare / evitare; Efectul de bariera. Mortalitatea directă prin coliziune Amplasamentele parcurilor eoliene analizate cumulat sunt localizate strict pe terenuri agricole plate, fără corpuri de apa sau terenuri umede prin urmare, este improbabil sa atragă păsări intr-un număr mare. Ca urmare, contributia amplasamentelor la numărul potential de coliziuni estimat este foarte redus fapt demonstrat şi prin evaluarea riscului la coliziune realizat pentru fiecare specie de pasăre sau chiroptere semnalate în zona PUZ (cap ). Potenţiala rată scăzută de mortalitate este legată şi de faptul că zona nu prezintă o abundenţă a speciilor de păsări şi chiroptere (cap ) şi nu este caracterizată printr-o strâmtoare topografică unde păsările sunt obligate să zboare printr-un spaţiu restrâns. De asemeni comportamentul speciilor semnalate de a zbura la altitudini mici (<50m) precum MEDIU Consulting 167

168 şi lipsa unor versanţi, corpuri de apă, suprafeţe umede sau de ape puţin adânci ce pot atrage şi alte specii (acvatice, limnicole) in zona PUZ contribuie la minimizarea riscului de coliziune a păsărilor şi chiropterelor cu turbinele eoliene. Impactul cumulativ de deranjare/evitare asupra speciilor de păsări şi chiroptere Deranjarea speciilor locale de faună poate fi cauzata pe timpul perioadei de lucrări de constructie a parcurilor eoliene si datorita vizualizării, zgomotului si/sau vibratiilor turbinelor pe perioada de functionare. Caracteristicile parcurilor eoliene analizate ce propun o distanta intre turbine (> 500m), topografia deschisă si lipsa habitatelor naturale şi seminaturale pe amplasamente favorizează o mobilitate a speciilor fără a se produce efecte sub-letale cum ar fi pierderea conditiei datorita habitatului redus sau scăderea capacitatii de hrănire atât pentru speciile de păsări cât şi de chiroptere din zonă. Se prognozează ca amplasamentele analizate (parcuri eoliene) nu contribuie la efecte cumulative semnificative de deranjare asupra speciilor de păsări şi chiroptere. Efectul bariera Amplasamentele PP analizate (parcurile eoliene) nu au efect de bariera deoarece acestea nu sunt localizate in lungul rutelor de migratie (ruta de migraţie cea mai apropiată fiind la cca. 4 km depărtare). La nivel local parcurile eoliene analizate nu constituie o barieră intre zonele de hrana, repaus si zonele de cuibărit având în vedere că toate speciile de păsări semnalate sunt specii terestre ce utilizează un culoar de zbor de max m altitudine, culoar ce le permite acestora o mobilitate mare în zona parcurilor eoliene fără a fi percepute ca un obstacol. Impact cumulativ generat de zgomot şi vibraţii Efectul cumulativ generat de zgomotul şi vibraţiile asociate lucrărilor agricole şi a unităţilor agricole din vecinătate, nu va fi amplificat de emisiile de zgomot şi vibraţii datorate execuţiei şi funcţionării parcurilor eoliene. Datorită distantelor intre proiecte şi implicit între sursele generatoare de zgomot se poate prognoza un impact cumulativ nesemnificativ asupra receptorilor sensibili din zona amplasamentului. In scopul evaluării impactului produs s-a realizat harta de zgomot cumulativă a parcurilor eoliene. Fig. 13 Impactul cumulativ produs prin zgomotul asociat funcţionării parcurilor eoliene (viteza vânt 4 m/s) MEDIU Consulting 168

169 Se poate prognoza astfel un impact redus asupra zonei de studiu PUZ şi implicit asupra biodiversităţii locale, la distanţe mai mari de 200 metri zgomotul produs poate fi comparat cu zgomotul de fond natural (4 m/s = aprox db) Cuantificarea impactului asupra biodiversităţii locale pe baza indicatorilor cheie Procentul din suprafaţa habitatului care va fi pierdut Zona studiata PUZ 277,05 ha, este ocupată de terenuri arabile cultivate intensiv (267,30 ha) în proporţie de 96,5 %, de un canal de irigaţii dezafectat (7,61 ha) si drumuri de exploatare ce asigură accesul la aceste terenuri (2,14 ha). Zona PUZ este caracterizată de prezenţa habitatelor antropice şi seminaturale reprezentate de terenuri agricole cultivate intensiv şi terenuri ruderalizate. Având în vedere ca zona PUZ studiată este situată în afara Ariilor naturale protejate, suprafetele implicate în implementarea obiectivelor planului nu afectează structura şi suprafata habitatelor prioritare pentru care au fost desemnate Siturile Natura 2000, mai sus mentionate. Procentul ce va fi pierdut din suprafeţele habitatelor folosite pentru necesităţile de hrană, odihnă şi reproducere ale speciilor de interes comunitar Impactul generat prin implementarea obiectivelor PUZ este caracterizat printr-o serie de efecte fără impact asupra comportamentului speciilor de interes comunitar şi nu numai, efecte caracterizate local prin: modificarea suprafetelor biotopurilor de pe amplasament se vor scoate terenuri din circuitul agricol; MEDIU Consulting 169

170 restrângerea suprafetelor terenurilor agricole, fără afectarea suprafetei unor habitate naturale protejate sau habitate forestiere; Din cadrul obiectivelor PUZ, constructiile vor ocupa în totalitate următoarele suprafete: terenuri agricole destinate implementării obiectivelor PUZ : constructie 7 turbine eoliene, fundatii, platforme macara, platforme statii de conexiune, statie de transformare, organizare de santier; drumuri de exploatare şi acces. Concluzii: Suprafeţele de teren implicate în realizarea obiectivelor PUZ nu constituie habitate de hrană, odihnă şi reproducere ale speciilor de interes comunitar pentru care au fost desemnate ariile naturale aflate în vecinătatea planului. De asemeni terenurile aflate în vecinătatea implicită PUZ sunt reprezentate tot de terenuri agricole, prin urmare zona PUZ nu face obiectul unei zone tampon de conservare a biodiversităţii. Fragmentarea habitatelor de interes comunitar (exprimata în procente) Activităţile propuse de implementare a obiectivelor PUZ atât în faza de construcţie cat şi în faza de exploatare se vor desfăşura strict în zona PUZ (terenuri agricole) prin urmare obiectivele propuse nu vor avea ca efect fragmentarea habitatelor de interes comunitar sau a zonelor tampon de conservare. Durata sau persistenta fragmentarii Nu este cazul; Durata sau persistenta perturbării speciilor de interes comunitar, distanta faţă de aria naturală protejată de interes comunitar Efectul perturbator este local fără a avea efecte asupra speciilor de floră şi faună, fiind semnalat doar in zona PUZ (terenuri agricole) pe o durata estimată a etapei de construcţie de aproximativ 16 luni. Perioada de operare a parcului eolian destul de îndelungată (20 ani) nu va produce schimbări comportamentale în rândul speciilor prezente (majoritar specii comune ce nu fac obiectul conservării), exemplul parcurilor eoliene implementate în zone similare (Pechea, Schela, Cudalbi etc.) argumentând acest fapt. MEDIU Consulting 170

171 Având in vedere distanţele relativ mari (>4 km) fată de limitele ariilor naturale de interes comunitar învecinate NU se prognozează un impact negativ de durată caracterizat prin perturbarea comportamentului natural al speciilor de interes comunitar prezente în aceste arii naturale. Schimbări în densitatea populaţiilor (nr. de indivizi/suprafaţă) Având în vedere regimul terenurilor din zona PUZ (terenuri arabile) nu se prognozează schimbări majore în densitatea populaţiilor faunei locale. Referitor la densitatea populaţiilor speciilor de interes comunitar specifice ariilor naturale protejate aflate in vecinătatea zonei PUZ acestea nu se vor modifica ca urmare a implementării obiectivelor. Conservarea şi diversitatea populaţiilor speciilor de interes comunitar sunt în strânsă legătură cu gradul de conservare al ariilor naturale protejate pentru care au fost desemnate, nefiind într-o relatie structurală şi functională cu zona PUZ. Scara de timp pentru înlocuirea speciilor/habitatelor afectate de implementarea PP Planul propus nu are ca efect înlocuirea unor specii/habitate de interes comunitar, naţional sau de interes local. Sub acest aspect dimensionarea scării de timp a efectelor asupra speciilor/habitatelor nu se justifică în zona PUZ. Indicatorii chimici-cheie care pot determina modificări legate de resursele de apă sau de alte resurse naturale, care pot determina modificarea funcţiilor ecologice ale ariilor naturale protejate de interes comunitar Implementarea obiectivelor planului nu va determina modificări legate de sursele de apă sau de alte resurse naturale care să poată determina modificarea funcţiilor ecologice ale ariilor naturale protejate de interes comunitar. Zona PUZ nu este caracterizată de prezenta unor cursuri de apă permanente sau nepermanente şi implicit asupra functiilor naturale ale ariilor naturale de interes comunitar. Evaluarea impactului cauzat de plan fără a lua în considerare măsurile de reducere a impactului Având în vedere compoziţia habitatelor afectate de implementarea PUZ terenuri strict agricole, areal cu valoare de conservare foarte redusă, prognozăm un impactul nesemnificativ, argumentat datorită faptului că nu aduce modificări populaţiilor de floră şi MEDIU Consulting 171

172 faună, nu produce reducerea/afectarea unor specii de interes comunitar sau a unor specii de interes conservativ. Evaluarea impactului rezidual care va rămâne după implementarea măsurilor de reducere a impactului Cercetările realizate în cadrul perimetrului PUZ au relevat absenţa speciilor importante de interes comunitar prin urmare implementarea obiectivelor planului nu vor înregistra un impact negativ semnificativ rezidual asupra integritătii populaţiilor speciilor de interes comunitar şi asupra arealelor specifice acestora. Amplasamentul destinat implementării obiectivelor PUZ vor crea conditiile menţinerii agroecosistemelor. Lucrările specifice de construcţie nu vor schimba morfologia terenurilor, măsurile de reabilitare amplasamentului după realizarea obiectivelor de construcţie remediind în totalitate efectul creat. Schimbarea regimului de folosinţă a terenurilor pe suprafeţele afectate definitiv de implementarea obiectivelor PUZ nu va prognoza un impact semnificativ ca urmare a prezentei tipurilor de habitate (agroecosisteme) existe în zona PUZ neprioritare, fără valoare conservativă. Evaluarea impactului cumulativ al planului propus cu alte planuri şi proiecte fără a lua în considerare măsurile de reducere a impactului Impactul cumulativ poate apărea în situaţii în care mai multe activităţi au efecte individuale nesemnificative, dar împreuna pot genera un impact semnificativ sau, atunci când mai multe efecte individuale ale planului generează un efect combinat. Întrucât suprafeţele siturilor natura 2000 şi distanţele faţă de amplasamentul PUZ sunt destul de mari, stabilirea exacta a activităţilor si/sau investiţiilor din zona adiacenta acestor arii naturale este destul de dificilă. Prin urmare prognozarea efectului cumulativ s-a limitat doar la suprafaţa teritoriului administrativ al comunelor Folteşti şi Scânteiesti în a căror unităţi administrative se dezvoltă toate cele 3 parcuri eoliene analizate. Activităţile principale identificate în zona de amplasament sunt legate de: Activităţi agricole (culturi agricole de rapiţă, cereale, vii s.a.), Activităţi industriale Parcuri eoliene învecinate Păşunat (ovine, caprine), în perimetrul PUZ şi pe terenurile învecinate; Datorită distanţei destul de mari intre proiecte şi lipsa culoarelor de migrare în zona PUZ şi în vecinătatea acesteia poate prognoza un impact nesemnificativ asupra avifaunei locale, riscul de coliziune fiind diminuat. MEDIU Consulting 172

173 Arealul în care se va dezvolta proiectul parcului eolian ce face obiectul evaluării este cunoscută ca având potenţial agricol, impactul generat de activitatea turbinelor eoliene nereprezentând o influenţă negativă majoră asupra biodiversităţii locale deoarece habitatele prezente nu reprezintă habitate de interes comunitar, zonă fiind antropizată, biodiversitatea specifică având un factor de conservare redusa şi o capacitate de regenerare foarte mare adaptată condiţiilor actuale de mediu. Astfel, impactul cumulativ datorat existenţei unor investiţii de altă natură în zonă (asociaţii agricole, alte parcuri eoliene) este nesemnificativ chiar şi în condiţiile dezvoltării parcului eolian care face obiectul prezentului studiu, aceasta neexercitând un impact negativ suplimentar, deoarece speciile de floră şi faună care ar fi putut fi afectate de această activitate s-au adaptat condiţiilor actuale ale arealului studiat. De asemeni se poate vorbi despre impactul cumulativ negativ generat pe perioada desfăşurării activităţii construcţie cumulat cu activităţile agricole desfăşurate în vecinătatea amplasamentului ce duce la migrarea faunei locale. Acest efect este diminuat prin natura activităţilor desfăşurate în etape şi a caracteristicilor habitatelor prezente, asigurând astfel zone de preluare şi dezvoltare a faunei locale în vecinătatea amplasamentului. Activităţile aferente perioadei de construcţie a parcului eolian nu implică scăderea suprafeţelor acoperite de habitate prioritare, de interes comunitar sau importante, ce pot asigura un climat propice vieţuitoarelor din arealul analizat, habitatele prezente în perimetrul destinat exploatării nu asigură condiţii de hrănire şi cuibărire a speciilor de animale şi plante, caracteristică exemplificată şi prin prezenţa în număr mic a reptilelor, amfibienilor, păsărilor şi mamiferelor. Impact generat în perioada de exploatare este minimizat prin măsurile luate în faza de refacere a amplasamentului după construcţie: prin revegetarea arealelor afectate şi crearea unor zone care oferă oportunitatea dezvoltării florei şi faunei locale. Chiar şi fără a lua în considerare măsurile de reducere a impactului pentru obiectivul analizat, menţionăm că fiecare obiectiv în parte a parcurs o procedură de mediu, iar în actele de reglementare sunt impuse măsuri care vor trebui respectate în funcţie de perioada în care se află obiectivul ce urmează a fi implementat. Respectarea măsurilor pentru fiecare obiectiv în parte va contribui la diminuarea considerabilă atât a impactului local, pentru fiecare parc în parte, dar şi a posibilului impact provocat de întregul ansamblu eolian. La proiectarea variantei finale, beneficiarul a luat în considerare rutele de zbor ale păsărilor. A fost propusă gruparea turbinelor în rânduri paralele, ca o măsură eficientă în MEDIU Consulting 173

174 protejarea păsărilor. Mai mult, amplasarea turbinelor în blocuri pentru a crea coridoare poate oferi zone de siguranţa pe unde păsările pot trece. Exceptând perioada de construcţie montaj a parcului eolian, când se va intensifica traficul utilajelor şi mijloacelor auto în zonă, în perioada de funcţionare dacă se respectă condiţiile din actele de reglementare emise, activităţile menţionate nu sunt incompatibile şi se pot desfăşura astfel încât impactul cumulat sa nu fie semnificativ asupra speciilor pentru care a fost desemnat situl Natura 2000 ROSPA 0070 Lunca Prutului Vlădeşti Frumuşiţa. Având o viziune generală asupra ansamblului eolian (ca fiind un parc eolian unitar), putem observa faptul că turbinele parcului eolian analizat, ca şi parte componentă a ansamblului, nu afectează zone de interes comunitar, prin urmare, neluarea în considerare a măsurilor propuse pentru aceste turbine, nu poate influenţa semnificativ nivelul impactului la nivelul ansamblului eolian, însă pe de altă parte, nu există o planificare unitară, clară, a implementării fiecărui parc eolian în parte, care să prezinte o garanţie în ceea ce priveşte evoluţia în timp a lucrărilor. Astfel, putem consideră că rolul măsurilor propuse pentru obiectivul analizat va creşte considerabil, însă fără a provoca efecte semnificative asupra ariilor de interes comunitar. În concluzie, impactul cumulativ asupra biodiversităţii locale va fi sesizat însă acesta va fi limitat pe termen scurt, şi va avea un impact pozitiv pe termen mediu şi îndelungat, odată cu încetarea lucrărilor de construcţie şi refacerea zonei afectate, refacerea habitatelor specifice arealului studiat oferind oportunităţi noi pentru refacerea efectivelor speciilor de faună din arealul analizat. Evaluarea impactului rezidual care rămâne după implementarea măsurilor de reducere a impactului pentru planul propus cu alte planuri şi proiecte Ca urmare a implementării măsurilor de reducere a impactului asupra factorilor de mediu, şi implicit asupra biodiversităţii din perimetrul studiat şi imediata vecinătate a acestuia, dar şi prin respectarea legislaţiei de mediu, nu se preconizează un impact rezidual semnificativ datorat implementării proiectului Măsuri de diminuare a impactului Pentru menţinerea stării de conservare favorabile a speciilor de interes comunitar din vecinătatea proiectului analizat, recomandăm ca măsuri de reducere a impactului: MEDIU Consulting 174

175 Nr. Crt Domeniul Măsura Eficienta Conservarea habitatelor Conservarea speciilor de flora şi fauna Lucrări de renaturare şi reabilitare a zonelor afectate Elaborarea şi implementarea unor norme specifice de conservare a habitatelor Interzicerea deteriorării habitatelor ruderale adiacente drumurilor de exploatare. Interzicerea arderii vegetaţiei ripariene; Realizarea lucrărilor de amenajare (acoperiri şanţuri, refacere sol ) în funcţie de caracteristicile habitatelor prezente astfel încât sa fie limitat impactul negativ al acestora. Promovarea şi sprijinirea cercetărilor pentru menţinerea stării de conservare favorabile a habitatelor şi a speciilor caracteristice. Monitorizarea şi limitarea impactului activităţilor generatoare de poluanţi mai ales în zonele învecinate cu habitate prioritare sau arii naturale protejate Studii calitative şi cantitative asupra biodiversităţii pentru prevenirea creşterii sau scăderii accentuate a populaţiilor speciilor de fauna locala. Elaborare valori de referinţa pentru speciile periclitate/prioritare. Asigurarea condiţiilor necesare pentru refacerea naturala a speciilor periclitate. Asigurarea şi refacerea zonelor de reproducere şi cuibărit. Adaptarea lucrărilor executate în scopul limitării impactului asupra speciilor periclitate. Reglementarea desfăşurării activităţilor umane ce ar putea afecta biodiversitatea. reducerea riscului de diminuare a suprafeţei habitatelor propice dezvoltării unor specii de reptile (ex. Podarcis taurica, Lacerta viridis). reducerea efectelor schimbărilor climatice. asigurarea condiţiilor necesare pentru existenta habitatelor în mod deosebit al celor prioritare. asigura condiţii necesare regenerării naturale a habitatelor existente. cunoaşterea mai buna a situaţiei pe teren prin distribuţia spaţiala cat şi calitativă a obiectivelor planului. reducerea fenomenului de eutrofizare asupra habitatelor. reducerea riscului asupra speciilor importante de flora şi fauna. Promovarea şi sprijinirea cercetării pentru menţinerea stării de conservare favorabile a habitatelor şi a speciilor locale. MEDIU Consulting 175

176 Specia Stadiul de Impactul posibil prognozat conservare asupra mediului Avifauna Alauda arvensis Anexa 5C În urma monitorizării au fost observate Anthus campestris Anexa 3 speciile de păsări menţionate aflate în diferite stadii de activitate: în căutare de Anthus pratensis neconsemnată hrană sau tranzitând perimetrul analizat. Buteo buteo neconsemnată Lipsa unui habitat prielnic pentru Ciconia ciconia Anexa 3 cuibărire, fac ca amplasamentul analizat Corvus corax ANEXA 4 B să nu fie favorabil pentru speciile de Corvus corone ANEXA 5 C păsări caracteristice ariei naturale protejate aflată în vecinătatea proiectului. Corvus frucilegus ANEXA 5 C Impactul negativ indirect poate fi Corvus monedula neconsemnată prognozat printr-o restrângere a zonei Coturnix coturnix ANEXA 5 C analizate cu efect în migrarea speciilor de Emberiza hortulana Anexa 3 păsări către zonele din jur cu habitate care oferă condiţii mai bune de hrănire şi Falco tinnunculus Anexa 4B cuibărire, numite habitate receptori. Falco vespertinus Anexa 3 Acest habitat receptor (pajişti seminaturale) Fringilla coelebs neconsemnată a fost identificat în imediata Galerida cristata neconsemnată vecinătatea a PUZ, atât în partea De E cât şi de V a planului, el fiind folosit atât Hirundo rustica neconsemnată pentru odihna/cuibărirea unor specii de Lanius collurio Anexa 3 păsări cât şi în căutare de hrană. Având Lanius minor Anexa 3 în vedere dinamica de zbor şi rutele de Merops apiaster Anexa 4B migrare, se poate concluziona, ca implementarea proiectului nu va crea un Milardia calandra Anexa 4B efect de barieră asupra speciilor din zonă Motacilla alba neconsemnată în perioada de migrare, deoarece acestea Parus major neconsemnată urmăresc cu precăderea culoarul râurilor Passer domesticus neconsemnată Siret şi Prut (drumul de migrare est-elbic şi pontic). Passer montanus neconsemnată Obiectivele proiectului şi natura lucrărilor Perdix perdix ANEXA 5 C efectuate NU prognozează un impact Pica pica ANEXA 5 C semnificativ cuantificabil prin scăderea Streptopelia decaocta ANEXA 5 C numărului de indivizi, deranjarea zonelor de cuibărire, de hrănire, de zbor asupra Sturnus vulgaris ANEXA 5 C speciilor menţionate în anexele OUG Sylvia communis neconsemnată Măsuri de diminuare a impactului prin proiectul propus spre implementare Cu toate că estimăm un efect nesemnificativ asupra migraţiei totuşi eventualele pericolul de accidente care pot să apară trebuie redus. În literatura de specialitate sunt sugerate foarte puţine soluţii. Majoritatea soluţiilor au fost considerate ca inutile de unii autori având în vedere că nu au scăzut mortalitatea în alte parcuri. Cu toate acestea oferim câteva dintre soluţiile din literatura de specialitate: 1. Vopsirea în culori vizibile a palelor turbinei. Există mai multe modele testate pe păsări de pradă din America de Nord. Cele mai bune rezultate au fost acelea în care s-au folosit turbine cu palele vopsite în modele alb-negru tip zebră sau cele cu forme dreptunghiulare alb/negru; 2. Având în vedere faptul că la viteză mare retina percepe mai greu obiectul, vârful palei, care are viteza cea mai mare devine puţin vizibil. Unii autori recomandă colorarea cu vopsea de culoare roşie a vârfului turbinei. 3. Cele mai bune rezultate privind creşterea vizibilităţii au fost date de turbinele la care una dintre cele trei pale a fost vopsită în negru celelalte două rămânând albe. 4. Având în vedere că foarte multe păsări văd în lumină ultravioletă, acest aspect este foarte important pentru multe specii având un rol mare în migraţie, orientare, vânătoare, evitarea de prădători etc. Se ştie că vântureii roşii folosesc vederea în UV pentru a determina prospeţimea marcajelor cu urină produse de şoareci de-a lungul cărărilor pe care se deplasează. De aceea propunem vopsirea palelor turbinelor cu vopsea care reflectă lumina ultravioletă. Această metodă e folositoare şi datorită faptului că nu MEDIU Consulting 176

177 Specia Columba livia domestica Stadiul de conservare neconsemnată Impactul posibil prognozat asupra mediului 57/2007. In perioada de funcţionare a parcului eolian poate apărea un posibil impact de coliziune a păsărilor cu părţile în mişcare a le turbinelor eoliene. Măsuri de diminuare a impactului prin proiectul propus spre implementare afectează în nici un fel vederea umană neinterferând astfel cu legislaţia din domeniul aviaţiei. În unele ferme eoliene americane testările asupra acestei metode. Nu există însă date statistice care să afirme utilitatea acestei metode. Celelalte metode care folosesc spectrul vizibil uman nu au dat rezultate scontate. În concluzie propunem ca rotoarele turbinelor să fie acoperite cu vopsea care reflectă lumina ultravioletă şi în cazul necesităţii iluminării să se folosească lumină intermitentă şi/sau de culoare roşie. Turbinele trebuie să fie semnalizate pe timpul nopţii cu lumină intermitentă roşie cu intervale mari de timp între două aprinderi consecutive, pentru că lumina va face ca păsările să fie mai prudente şi să evite zona respectivă, astfel turbinele vor fi mai uşor de recunoscut de către păsări în cazul folosirii luminii alternative în defavoarea celei continue. Pentru speciile de păsări identificate în perimetrul şi vecinătatea proiectului se impun următoarele măsuri: Interzicerea capturării, izgonirii şi distrugerii speciilor de păsări de către personalul angrenat în implementarea/exploatarea proiectului; Respectarea căilor de acces stabilite pe perimetrul proiectului; Emisii de zgomot şi vibraţii (zgomotul provenit de la utilajele de construcţie (ex: camioane, betoniere, excavatoare) se vor limita doar la amplasamentul proiectului propus; Reducerea impactului antropic ce poate genera disconfort sau acţiuni privind deranjarea cuiburilor, colectarea ouălor şi/sau a puilor etc. din arealul analizat). Interzicerea depozitării deşeurilor menajere şi a celor periculoase va limita atragerea efectivelor de păsări în zona de acţiune a parcului eolian. Măsurile luate pentru limitarea impactului prognozat implică toate speciile de avifaună existente. În perioada de operare vor fi monitorizate impactul MEDIU Consulting 177

178 Specia Stadiul de conservare Impactul posibil prognozat asupra mediului Măsuri de diminuare a impactului prin proiectul propus spre implementare pe care parcul eolian îl are asupra păsărilor. Se va monitoriza: Impactul produs prin creşterea comportamentului de evitare al zonei de către păsări. Impactul de coliziune prin metoda căutării cadavrelor de păsări; Monitorizarea pe o perioadă bine stabilită asigură constatarea observaţiilor, iar culegerea de date în momente optime oferă date cu privire la surprinderea perioadelor cheie ale ecologiei speciilor şi relaţia acestora, oferind totodată posibilitatea intervenţiilor rapide şi eficiente în cazul unor observaţii neprevăzute; Inspectarea periodica a amplasamentului pentru depistarea exemplarelor speciilor de păsări identificate in zona Daca în urma monitorizării coliziunilor păsărilor cu turbinele parcului eolian (conform planului de monitorizare propus) se vor înregistra mortalităţi semnificative, care pot afecta populaţiile din zona analizată se recomandă oprirea temporară a anumitor turbine din parc sau chiar a întregului parc pe anumite perioade de timp (ex.: înaintea previziunilor meteo extreme furtuni, ceaţă, etc.); Depozitarea temporara a componentelor turbinelor si a materialelor de constructie trebuie sa se realizeze cat mai eficient, pe terenuri arabile din cadrul suprafetei parcului eolian; - nu trebuie permisa băltirea apei si formarea de mlastini/ zone umede (nici temporare) in perimetrul parcului eolian, deoarece acestea atrag specii de păsări iubitoare de apa sau organisme dependente de mediul acvatic (de exemplu, amfibieni). - recomandam ca toata perioada de implementare a planului pentru parcul eolian sa fie asistata de o MEDIU Consulting 178

179 Specia Stadiul de conservare Achillea setacea neconsemnată Amaranthus retroflexus neconsemnată Arabidopsis thaliana neconsemnată Arctium tomentosum neconsemnată Aristolochia clematitis neconsemnată Artemisia absinthium neconsemnată Artemisia campestris neconsemnată Atriplex patula neconsemnată Atriplex tatarica neconsemnată Avena fatua neconsemnată Ballota nigra neconsemnată Brachypodium silvaticum neconsemnată Capsella bursa-pastoris neconsemnată Carduus hamulosus neconsemnată Centaurea diffusa neconsemnată Chenopodium album neconsemnată Chrysanthemum corymbosum neconsemnată Chrysopogon gryllus neconsemnată Cichorium intybus neconsemnată Conium maculatum neconsemnată Convolvulus arvensis neconsemnată Impactul posibil prognozat asupra mediului Specii de Floră În urma implementării proiectului NU se va genera un impact negativ asupra zonei analizate: Nu se vor modifica suprafeţelor biotopurile de pe amplasament - proiectul dezvoltându-se pe terenuri agricole; NU apar modificări ale populaţiilor de plante, nu sunt afectate specii de interes comunitar sau specii cu capacitate de regenerare dificilă; Habitatul semi - natural (pajişte) identificat în vecinătatea PUZ nu va di afectat de lucrările prevăzute prin prezentul plan. Impactul în faza de operare este nul pentru habitate, floră şi vegetaţie. Măsuri de diminuare a impactului prin proiectul propus spre implementare persoana/ firma/ institutie specializata in domeniul biodiversitate, contractata de către beneficiar, care sa se implice activ in implementarea durabila a obiectivelor propuse prin plan. Interzicerea nivelelor de zgomot supărătoare peste limitele admise de STAS 10009/88; utilizarea căilor de acces prestabilite; folosirea de tehnologii si echipamente noi, conforme cu standardele de zgomot acceptate; Pentru reducerea impactului în timpul construcţiei se propun următoarele masuri: Habitatele cu arbuşti limitrofi drumurilor de acces şi exploatare vor fi protejate pe cat posibil; Depozitarea materialului săpat să se facă doar pe terenurile agricole evitându-se acoperirea cu material săpat a unor habitate ce asigura adăpost pentru fauna locala; Utilizarea în faza de construcţie şi exploatare a drumurilor existente de acces; Lărgirea drumurilor de exploatare şi acces se vor face cu precădere pe terenurile agricole pentru a limita efectul asupra habitatelor de tufăriş existente. Limitarea la minimum a suprafeţelor de teren perturbate în etapa de construcţie şi renaturarea habitatelor după încheierea acestei etape, nefiind necesare măsuri de diminuare a impactului pentru etapa de operare; depozitarea materialelor în spaţii amenajate; depozitarea controlată a deşeurilor, în containere adecvate, pe categorii de deşeuri şi îndepărtarea periodică a acestora de pe amplasament prin firme specializate şi autorizate în acest sens; în cazul unor poluări accidentale cu MEDIU Consulting 179

180 Specia Stadiul de Impactul posibil prognozat Măsuri de diminuare a impactului prin conservare asupra mediului proiectul propus spre implementare Crataegus monogyna neconsemnată carburanţi se va interveni prompt pentru Cynodon dactylon neconsemnată stoparea şi diminuarea lor; după finalizarea lucrărilor se va Delphinium orientale neconsemnată readucerea amplasamentului analizat pe cât Echinochloa crus-galli neconsemnată posibil la stadiul actual (înainte de reînceperea Echium vulgar neconsemnată implementării obiectivelor prevăzute în PUZ); Erysimum campestre neconsemnată decopertarea stratului de sol vegetal se va face cu depozitarea şi protejarea acestuia; Euphorbia helioscopia neconsemnată pentru a evita dezvoltarea speciilor Festuca pseudovina neconsemnată invazive în zonă, se recomandă cu stricteţe Festuca valesiaca neconsemnată utilizarea pentru recopertare a solului fertil Hippophaë rhamnoides neconsemnată iniţial; pe parcursul şi după terminarea Hordeum murinum neconsemnată lucrărilor de construcţie montaj, Onopordum acanthium neconsemnată amplasamentul se va elibera de deşeuri şi Papaver rhoeas neconsemnată resturi de materiale pentru a nu afecta calitatea Plantago major neconsemnată solului fertil; Suprafaţa afectată este foarte restrânsă în raport cu Poa angustifolia neconsemnată întreaga suprafaţă a fitocenozei, neadăpostind specii Polygonum aviculare neconsemnată de plante de interes comunitar, prin urmare Portulaca oleracea neconsemnată implementarea planului nu va afecta major resursele de Prunus spinosa neconsemnată biodiversitate. Rapistrum perene neconsemnată Rosa canina neconsemnată Rubus caesius neconsemnată Salsola kali neconsemnată Sambucus ebulus neconsemnată Setaria pumila neconsemnată Setaria verticillata neconsemnată Sonchus arvensis neconsemnată Sonchus asper neconsemnată Taraxacum officinale neconsemnată Trifolium alpestre neconsemnată Urtica dioica neconsemnată Verbascum phlomoides neconsemnată MEDIU Consulting 180

181 Specia Vicia cracca Xanthium italicum Stadiul de conservare neconsemnată neconsemnată Trombidium holosericeum L. neconsemnată Phalangium opilio L. neconsemnată Pardosa italica Tong. neconsemnată Alopecosa sulzeri P. neconsemnată Lycosa tarentula neconsemnată Salticus scenicus neconsemnată Lithobius forficatus Leach neconsemnată Julus terrestris L. neconsemnată Entomobryia arborea Tullb. neconsemnată Japyx sp. neconsemnată Forficula auricularia L. neconsemnată Locusta migratoria L. neconsemnată Dociostaurus maroccanus Thunb. neconsemnată Caliptamus italicus L. neconsemnată Tettigonia viridissima L. neconsemnată Decticus verrucivorus L. neconsemnată Gryllus campestris L. neconsemnată G. desertus L. neconsemnată Haplothrips tritici Kurdj. neconsemnată Rhopalosiphum maidis Fitch. neconsemnată Ceresa bubalus L. neconsemnată Cercopis sanguinolenta Scop. neconsemnată Impactul posibil prognozat asupra mediului Specii de Nevertebrate În faza de construcţie se va înregistra un impact negativ minor asupra nevertebratelor, deoarece microhabitatele din sol vor fi afectate prin lucrări de decopertare a stratului de sol biovegetal. Acest impact va fi compensat în etapa de reabilitare şi renaturare a habitatelor afectate. Având o mobilitate mare, aceste specii se poate deplasa cu uşurinţă, evitând zonele intens exploatate. Măsuri de diminuare a impactului prin proiectul propus spre implementare Respectarea căilor de acces stabilite (existente sau nou create); Evitarea distrugerii vegetaţiei spontane de la marginea drumurilor şi din canalele de irigaţie dezafectate etc. Readucerea zonelor afectate de lucrările de construcţii pentru implementarea PUZ la stadiul actual în cel mai scurt timp după finalizarea lucrărilor; MEDIU Consulting 181

182 Specia Stadiul de conservare Lygus pratensis L. neconsemnată Adelphocoris seticornis F. neconsemnată Dolycoris baccarum L. neconsemnată Pentatoma rufipes L. neconsemnată Palomena prasina L. neconsemnată Eurydema oleracea L. neconsemnată E. ornata L. neconsemnată Aelia rostrata Boh. neconsemnată A. acuminata L. neconsemnată Eurygaster integriceps L. neconsemnată E. maura L. neconsemnată E. austriaca Schr. neconsemnată Nabis ferus L. neconsemnată Vespa germanica L. neconsemnată Formica rufa L. neconsemnată Lasius niger neconsemnată Pimpla turionellae L. neconsemnată Tryphon succinaeus Gr. neconsemnată Cephus pygmaeus L. neconsemnată Athalia rosae L. neconsemnată Carabus cancelatus Illig. neconsemnată Amara aenea DeGeer neconsemnată Harpalus aeneus F. neconsemnată H. azureus F. neconsemnată H. distinguendus Duft. neconsemnată Adalia bipunctata L. neconsemnată Coccinella septempunctata L. neconsemnată Thea 22-punctata L. neconsemnată Impactul posibil prognozat asupra mediului Măsuri de diminuare a impactului prin proiectul propus spre implementare MEDIU Consulting 182

183 Specia Stadiul de Impactul posibil prognozat conservare asupra mediului Propylea 14-punctata L. neconsemnată Phylotreta sp. neconsemnată Chrysomela sanguinolenta L. neconsemnată Aphthona coerulea Geoff. neconsemnată Haltica oleracea L. neconsemnată Pentodon Idiota Herbst. neconsemnată Melolontha melolontha L. neconsemnată Anoxia vilosa F. neconsemnată Opatrum sabulosum L. neconsemnată Tanymecus dilaticollis Gyll neconsemnată Psalidium maxilosum neconsemnată Ceuthorhynchus assimilis neconsemnată C. quadridens neconsemnată Agriotes lineatus L. neconsemnată A. obscurus L. neconsemnată A. ustulatus Schall. neconsemnată Dermestes frischi Kugl. neconsemnată Bibio marci L. neconsemnată Agrotis ipsilon Hufn. neconsemnată A. exclamationis L. neconsemnată A. segetum Den&Schiff. neconsemnată Specii de Faună Microtus arvalis neconsemnată În urma monitorizării, au fost Apodemus agrarius neconsemnată observate câteva exemplare de Lepus europaeus ANEXA 5B mamifere,. Măsuri de diminuare a impactului prin proiectul propus spre implementare Este interzisă capturarea/omorârea acestor specii. În cazul în care vor fi identificaţi indivizi MEDIU Consulting 183

184 Specia Vulpes vulpes Stadiul de conservare ANEXA 5B Impactul posibil prognozat asupra mediului De asemenea nu au fost semnalate galerii/vizuini/ specifice pentru speciile de rozătoare. O abundenţă crescută a acestor specii a fost observată în habitatul receptor din vecinătatea PUZ, respectiv pajiştea semi-naturală. Măsuri de diminuare a impactului prin proiectul propus spre implementare răniţi/morţi, beneficiarul are obligaţia de a anunţa instituţiile competente. În situaţia capturării involuntare în perioada de construcţie a unor astfel de specii li se va asigura preventiv un culoar de trecere către habitatele limitrofe. În perioada de funcţionare a proiectului impactul semnificativ asupra speciilor de faună (mamifere, reptile, amfibieni) va fi nul. Se va limita distrugerea habitatelor cu floră spontană, de pe margini de drum şi canale etc. respectarea căilor de acces existente din interiorul zonelor de impact; să protejeze adăposturile acestora (ex. locurile cu vizuini pentru speciile de mamifere mici), locurile de concentrare temporară daca e cazul; Specii de Amfibieni şi reptile Bufo viridis Rana esculenta Rana ridibunda Lacerta viridis Podarcis taurica ANEXA 4A ANEXA 5A ANEXA 5A ANEXA 4A ANEXA 4A Pentru amfibieni impactul va fi foarte mic sau nul cu excepţia probabilă a câtorva exemplare de Bufo viridis posibil afectate în faza de construcţie. Nu există bălţi de reproducere care să fie distruse de în această fază a proiectului. Populaţia îşi va reveni la nivelul initial în perioada de postconstrucţie. În perioada de funcţionare nu se Se va evita distrugerea suprafeţelor acoperite cu floră spontană de pe marginea drumurilor şi canalelor de irigaţie dezafectate. Se vor amplasa structuri de tip microhabitat, grămezi de pietre sau lemne, pe marginea canalelor suprafeţelor acoperite de viţă de vie cât mai departe de drumuri în scopul creşterii numărului de adăposturi pentru evitarea prădătorilor şi eventual loc de odihnă. Interzicerea capturării, izgonirii şi MEDIU Consulting 184

185 Specia Pipistrellus kuhlii Pipistrellus pipistrellus Nyctalus noctula Eptesicus serotinus Stadiul de conservare neconsemnată neconsemnată neconsemnată neconsemnată Impactul posibil prognozat asupra mediului va genera un impact negativ asupra speciilor de reptile şi amfibieni. Speciile de reptile se vor refugia odată cu derularea proiectului, în vecinătate existând posibilitatea dezvoltării acestora în condiţii bune de hrănire şi reproducere. De asemenea se poate prognoza un impact negativ asupra speciilor menţionate în situaţia capturării involuntare în gropi, sau apariţia unor false locuri de reproducere (gropi, şanţuri, canale temporare inundate). Specii de Chiroptere Obiectivele proiectului şi natura lucrărilor efectuate NU prognozează un impact semnificativ cuantificabil asupra indivizilor semnalaţi. Nu sunt prezente în zona habitate prielnice formării de colonii şi hrănirii acestei specii. În perioada de funcţionare a parcului eolian poate apărea un posibil impact de coliziune a liliecilor cu părţile în mişcare a le turbinelor eoliene. Măsuri de diminuare a impactului prin proiectul propus spre implementare distrugerii speciilor de reptile de către personalul angrenat în implementarea proiectului; Inspectarea vizuală periodică a amplasamentului pentru depistarea exemplarelor speciilor de reptile captive; Desfăşurarea activităţilor din cadrul perimetrului analizat pe suprafeţele strict necesare; Respectarea căilor de acces stabilite (existente sau nou create); Reducerea iluminatului nocturn în perioada organizării pe şantier în zonele în care nu se lucrează. În perioada de operare vor fi monitorizate impactul pe care parcul eolian îl are asupra liliecilor. Se va monitoriza: Impactul produs prin creşterea comportamentului de evitare al zonei de către lilieci. Impactul de coliziune prin metoda căutării cadavrelor de lilieci. După realizarea perioadei de monitorizare a parcului eolian Folteşti în perioada de funcţionare estimarea dimensiunii tipului de impact asupra MEDIU Consulting 185

186 Specia Stadiul de conservare Impactul posibil prognozat asupra mediului Măsuri de diminuare a impactului prin proiectul propus spre implementare populatiilor de chiroptere din acest perimetru si împrejurimile sale, realizându-se astfel o analiză reală asupra impactului funcţionării celor 7 turbine asupra populaţiilor de chiroptere. Mărimea, durata şi reversibilitatea impactului Daca se vor aplica măsurile prevăzute în prezentul studiu de evaluare adecvată, precum şi măsurile impuse de constructor, în perioada de construcţie a prezentului plan, apariţia unui posibil impact negativ este aproape nul. Reversibilitatea impactului asupra mediului este posibilă, în funcţie de mărimea impactului, pe termene mai scurte dar şi foarte lungi, aceasta fiind de terminat şi de promptitudinea intervenţiei şi categoria măsurilor aplicate de către titularul investitiei. Respectarea legislaţiei de mediu, precum şi managementul impus de beneficiar pentru exploatarea corectă a parcului eolian, nu va genera un impact negativ asupra factorilor de mediu. 4.1 Prezentarea calendarului implementării şi monitorizării măsurilor de reducere a impactului Pentru monitorizarea zonei beneficiarul a prevăzut o suma de ~5.000 E, respectiv~ E pentru eventualele măsurile de reducere care ar putea exista în urma funcţionării Parcului Eolian. Beneficiarul va împuternici o persoana desemnată pentru implementarea măsurilor de reducere. MEDIU Consulting 186

187 Planul de implementare a măsurilor de reducere a impactului asupra mediului Impactul prognozat Măsura de reducere a impactului Faza de construcţie Direct Pe termen lung Interzicerea capturării, izgonirii şi distrugerii speciilor existente de către personalul organizării de şantier; Inspectarea periodica a amplasamentului pentru depistarea Biodiversitate; Flora şi fauna eventualelor capturări involuntare a unor specii de vertebrate: mamifere, reptile şi specii de pasări; Efect de deranj şi restrângere Desfăşurarea activităţilor din cadrul perimetrului pe a faunei specifice zonei suprafeţele strict necesare pentru a nu perturba fauna datorită construcţiei şi locala; exploatării, poluării fonice Respectarea căilor de acces stabilite pe perimetrul destinat rezultate de activitatea de proiectului (existente sau nou create); organizare şantier. Interzicerea unor activităţi care să ducă la distrugerea Factori implicaţi Densitatea deranjul speciilor de speciilor de flora şi deranjarea populaţiilor de fauna indivizilor vegetali mamifere, păsări, reptile şi prezente în habitatele limitrofe (ardere vegetaţie, distrugere în zona de nevertebrate din cauza locuri de cuibărit, capturare şi omorâre indivizi) implementare se zgomotului şi vibraţiilor create Reamenajarea peisajului afectat de proiect cu vegetaţie va modifica mai de către utilajele, mijloacele specifica nativă, astfel încât să se promoveze, ales în etapa de de transport şi activităţilor recolonizarea şi repopularea cu faună locală care a fost decopertare dar specifice; îndepărtată o dată cu demararea activităţilor de construcţie. se fa reface erata Reconstrucţia ecologică cât mai grabnică a spaţiilor cu perioada de afectate prin acoperire (copertare) cu covor vegetal în toate refacere a zonelor suprafeţele libere pentru regenerarea vegetaţiei locale care disturbate să favorizeze colonizarea unor specii de interes (specii de herpetofaună, mamifere mici, nevertebrate etc.); Lucrările de decopertare a solului şi a formaţiunilor vegetale existente vor avea loc numai în perimetrul desemnat planului; Este interzisă arderea vegetaţiei; Perioada de implementare a masurilor Responsabil Nu sunt afectate specii de interes Măsura necesare în comunitar sau faza de construcţie specii cu pentru regenerare implementarea dificilă; obiectivelor planului propus. Măsuri permanente. Responsabil S.C. EDF WIND FARM S.R.L. S.C. PEF WIND S.R.L. S.C. WIND INDUSTRY S.R.L. MEDIU Consulting 187

188 Direct Pe termen lung Posibila refacere a vegetaţiei prin instalarea unor specii ruderale cu rezistenţă şi regenerare mare; Posibil impact asupra avifaunei şi chiropterelor prin coliziune cu turbinele eoliene Este interzisă introducerea unor specii invazive; Faza de exploatare Reamenajarea amplasamentului afectat de proiect cu vegetaţie specifica nativă (indivizi vegetali cu o putere de regenerare mare datorita unei bune fructificări/înmulţiri vegetative pe cale naturală observate şi pe habitatele limitrofe), astfel încât să se promoveze recolonizarea cu faună locală care a fost îndepărtată o dată cu demararea activităţilor de exploatare. este interzisa introducerea unor specii invazive pentru refacerea amplasamentului; Sa va asigura că turbinele amplasate nu vor oferi condiţii propice pentru cuibăritul speciilor de păsări. Se va monitoriza: Impactul produs prin creşterea comportamentului de evitare al zonei de către păsări şi lilieci. Impactul de coliziune prin metoda căutării cadavrelor de păsări şi lilieci. Prin refacerea zonelor afectate, treptat plantele se vor regenera şi vor ocupa habitatul disturbat. Aceste masuri scad posibilul risc de ciocnire a păsărilor cu turbinele eoliene în raza de acţiune a palelor. Monitorizarea a activităţilor păsărilor în zona în perioada funcţionării parcului eolian pe o perioada de minim 1 an precum şi inventarierea posibilelor carcase de chiroptere sau păsări moarte în urma coliziunii cu turbinele eoliene. Creşterea ratei de detectabilitate a palelor turbinelor eoliene prin vopsirea vârfurilor palelor în culori de Masuri realizate avertizare (roşu sau negru); cu scopul de a În cazul în care se vor observa carcase de chiroptere în limita prezenta zona parcului eolian, beneficiarul va avea obligaţia unor unor specii pe dispozitive de bruiaj pentru semnalul electromagnetic cu amplasament. scopul îndepărtării chiropterelor din zona de acţiune a palelor turbinelor eoliene. Responsabil S.C. EDF WIND FARM S.R.L. S.C. PEF WIND S.R.L. S.C. WIND INDUSTRY S.R.L. MEDIU Consulting 188

189 4.6. Peisajul şi impactul vizual Comparativ cu alte forme de impact ce ar putea să se manifeste asupra locuitorilor din vecinătate, activitatea de construcţie ca şi cea de exploatare a parcului eolian au efecte minore, insesizabile, efecte limitate şi de distanţa faţă de zonele locuite (2700 m sat Folteşti 1000 m sat Fântânele;1900 m sat Scânteieşti;2700 m sat Stoicani;). Amplasamentul parcului eolian respectă distanţele de siguranţă impuse de legislaţia în vigoare, respectiv Ordinul 4/ pentru aprobarea Normei tehnice privind delimitarea zonelor de protecţie şi de siguranţă aferente capacităţilor energetice revizia I, conform Anexei 3. Peisajul din împrejurimile amplasamentului destinat investiţiei este caracterizat printro serie de coline ce întrepătrund câmpia înaltă - formaţiune care se extinde în cea mai mare parte a zonei Impactul prognozat Principalul impact peisagistic şi vizual al implementării proiectului parcului eolian îl constituie modificarea peisajului rural al zonei caracterizat prin modul de folosinţa al terenurilor. Valoarea estetică a peisajului este redusă deoarece nu există elemente cu valoare deosebită în cadrul natural şi cel arhitectural, aşa încât nu va fi afectată. Dimpotrivă, în cele mai multe locuri din România turiştii sunt atraşi de asemenea ansambluri, deseori modificându-şi traseele pentru a le vedea. În acelaşi context, pe teritoriul viitorului parc nu există păduri sau zone naturale folosite în scopuri recreative care ar fi putut fi disturbate de funcţionarea turbinelor eoliene. În perioada de construcţie poate exista un impact vizual neplăcut datorat aspectului şantierului în lucru (utilaje, mijloace de transport, materiale de construcţie etc.). De asemenea, căile de transport pot avea un aspect neplăcut pe durata amenajării lor. În cazul parcurilor eoliene, impactul cel mai important asupra mediului are loc în timpul perioadei de construcţie. Specificul acestei perioade este cel al oricărui şantier, caracterizată printr-o concentrare de personal uman şi de utilaje, precum şi de activităţi de modificare a aspectului locaţiei. Din punct de vedere al impactului vizual asupra populaţiei acesta diferă de la o persoană la alta prin diferenţa de percepţie. Efectele ambientale ale parcului eolian sunt pozitive, turbinele eoliene având o siluetă elegantă care se integrează armonios în peisaj şi constituie atracţie turistică. MEDIU Consulting 189

190 4.6.2 Măsuri de diminuare a impactului Tabelul nr. 37 Măsuri de diminuare a impactului pentru factorul de mediu peisaj Măsuri de diminuare Ca opţiune Utilizarea culorilor ce reduc contrastul între structurile turbinei şi peisaj. Utilizarea de vopsele mate pentru finisare pentru a reduce fenomenul de reflexie a luminii soarelui. Design şi construcţie a substaţiilor în corelare cu zona amplasamentului. Fază de implementare Design Amenajare Construcţie Operare Refacerea zonelor de teren afectate - - Întreţinerea zonelor cu vegetaţie şi a drumurilor de acces de pe amplasament Mediul social şi economic Se apreciază că investiţia în înfiinţarea unui parc eolian şi obţinerea de energie eoliană va avea un impact pozitiv asupra economiei locale (atât pe perioada de construcţie a parcului cât şi pe durata funcţionării acestuia) evaluând următoarele posibilităţi: crearea de noi locuri de muncă, preponderent din rândul populaţiei locale, investiţii complementare direcţionate către spaţiul comercial aferent zonei, plata de taxe şi impozite ce vor fi absorbite de bugetul local şi utilizate de comunitate, creşterea generală a potenţialului economic al zonei şi atragerea de investitori în domeniul energiei eoliene, precum şi eventuala extindere a acestui sector în zonă. În ceea ce priveşte impactul potenţial asupra activităţilor economice, se iau în calcul următoarele: pentru sectorul agricol se prevede întreruperea sau perturbarea temporară a activităţilor tipice (lucrări agricole) în arealul de amplasare a turbinelor eoliene. Acest impact va fi limitat în timp în funcţie de perioada de organizare a şantierului. Se adaugă consecinţele scoaterii din circuitul agricol al suprafeţelor pe care vor fi montate instalaţiile, punctul comun de colectare şi platformele de montaj. Acest impact este permanent, pe toată perioada de funcţionare a parcului. În general, terenul agricol poate fi cultivat până la 0.5 m distanţă de fundaţia turbinei. Realizarea obiectivului nu implică efecte negative asupra sănătăţii oamenilor din zonă, în condiţiile respectării cerinţelor legislative în vigoare referitoare la organizările de şantier, la desfăşurarea activităţii de ridicare a parcului, la normele de poluare in vigoare. MEDIU Consulting 190

191 Pe parcursul funcţionării instalaţiilor impactul se poate materializa prin zgomotul şi efectul vizual produs de turbinele eoliene. În ceea ce priveşte zgomotul centralele eoliene sunt silenţioase şi devin din ce în mai silenţioase. În privinţa efectul vizual este posibilă perceperea efectului de licărire al palelor dacă sunt bătute direct de soare, care ar putea deranja şi care se poate percepe şi la distanţe mai mari. Însă acest fenomen nu este foare des întâlnit, producându-se doar în zilele senine de la răsăritul soarelui până la prânz doar dacă vântul bate dinspre direcţia privitorului. Tot în etapa de construcţie vor apărea modificări ale traficului normal, datorită transportului subansamblelor turbinelor (dimensiuni mari). Perturbările din trafic vor fi cele specifice oricărui vehicul cu gabarit depăşit şi vor fi în strânsă legătură cu graficul lucrărilor pe amplasament. Înfiinţarea parcului eolian în zona de amplasament aduce şi modificări asupra indicatorilor sociali, în special asupra populaţiei din comunele din zonă. Tehnologia de construcţii - montaj a Instalaţiilor de Turbine Eoliene implică operaţiuni atât simple cât şi complexe ce solicită calificare înaltă. Aceste operaţiuni solicită resurse umane care sunt asigurate din zonă sau din zonele imediat adiacente. În concluzie pentru aceste operaţiuni se solicită forţă de muncă în medie 10 oameni/zi. O altă implicare a planului este cea dată activitatea economică a unui agent care reprezintă o sursă de venituri pentru comună. Luând în considerare impactul realizării proiectului asupra indicatorilor sociali se poate spune: - aceştia devin semnificativi pentru zonă numai dacă sunt montate un număr mai mare de cinci turbine (cu referire la dezvoltarea urbană); - în perioada de montaj există o solicitare a forţei de muncă, care devine indicator social semnificativ atunci când numărul turbinelor montate este suficient de mare; - dezvoltarea acestui sector al energiei neconvenţionale la nivel industrial determină modificări semnificative pe indicatorii sociali analizaţi. - ca un impact social important alături de impactul economic analizat trebuie menţionat că analizele la nivel European făcute asupra necesarului de energie face ca în Europa actual să se importe 50% din energia necesară, iar în cazul în care nu se vor găsi soluţii alternative până în anul 2030, importul de energie să ajungă la 75%. Acesta este unul din motivele pentru care alternativa potenţialului eolian nu trebuie respinsă. - tot ca impact social important se poate cita, reducerea costurilor de producere şi deci şi de vânzare a energiei electrice. Sunt cunoscute comunităţi locale în Europa şi în lume în MEDIU Consulting 191

192 care producerea locală a energiei electrice din potenţial eolian a însemnat reducerea preţului energiei electrice până la 50% faţă de vânzarea pe plan naţional. Factori: caracteristici şi parametri implicaţi în construcţia şi operarea proiectului propus vor include: Faza de construcţie capital semnificativ investit în faza de construcţie a parcului eolian; faza de construcţie aşteptată a se derula pe o perioadă de 16 luni; perioadă de exploatare a proiectului de minim 40 ani; pe perioada construcţiei vor opera în medie un număr de angajaţi. Faza de operare generare de energie regenerabilă; parcul eolian va utiliza doar o parte din suprafaţa totală a amplasamentului; va necesita personal permanent pentru operare şi întreţinere. Evaluare cost-beneficiu Costurile implicate în dezvoltarea parcului eolian sunt reprezentate de: costuri de construcţie; costuri de operare şi întreţinere. beneficiile proiectului de investiţie constau în: producţie/vânzare de energie provenită din surse regenerabile; reducerea poluării cu până la tone CO 2 echivalent în gaze cu efect de seră; proiectul necesită un număr mic de personal de întreţinere, ce va fi recrutat local dacă este posibil Impactul prognozat Impactul principal al dezvoltării în zona analizată a unui proiect de anvergură (parc eolian producere energie electrică) va fi de natură socială cu potenţiale beneficii: crearea unui număr de locuri de muncă permanente în perioada de construcţie/amenajare estimată la 16 luni; 3-4 locuri de muncă permanente în faza de operare a parcului eolian; impact multiplu prin crearea şi dezvoltarea de noi servicii locale. surse suplimentare de venit la bugetul local. nucleu de dezvoltare a altor afaceri in zona. MEDIU Consulting 192

193 Concluzii Dezvoltarea parcului eolian propus în zona va furniza contribuţii însemnate în economia şi comunitatea locală. Impactul pozitiv va rezulta din capitalul investit în zona asociat dezvoltării proiectului furnizând astfel locuri de muncă permanente şi temporare, servicii şi dezvoltare economică Măsuri de diminuare a impactului Nu este cazul Condiţii culturale şi etnice, patrimoniul cultural Conform listei siturilor de interes naţional, comuna Foltesti are pe Lista Monumentelor Istorice 2004 emisă de Ministerul Culturii şi Cultelor, Institutul Naţional al Monumentelor Istorice unde sunt înscrise ca situri arheologice, aşezări, necropole şi monumente de arhitectura urmatoarele : Tabel nr 38 Cod Denumire Localitate Adresa Datare GL -I-s-A (Cod RAN: ) Asezare sat Foltesti; comuna Foltesti "la Ruptură", în terasa Prutului, la 1,5 km S de sat a. Chr., Epoca bronzului timpuriu, Cultura Horodistea - Foltesti GL-I-s-A Valul lui Atanaric *** Capătul de E în lunca Prutului, de pe teritoriul com. Stoicani până în dreptul localitătilor Brăhăsesti - Toflea, pe malul stâng al Siretului, în partea de NV a judetului Galati sec. II - IV p. Chr. In zona studiata, la 45,00m unde se afla amplasata turbina T1, se afla un obiectiv cu valoare de patrimoniu si anume Valul lui Atanaric. In zona se afla si un tumul complet aplatizat, grav afectat de lucrari agricole si de procesul de eroziune. Distante T1 - Valul lui Atanaric = 45,00m, Tumul 2 =136,00m Distante T2 - Valul lui Atanaric = 464,00m Distante T3 - Valul lui Atanaric = 206,00m, Tumul 2 = 443,50m In zona de protectie a valului lui Atanaric lucrarile se vor executa sub supraveghere arheologica de specialitate prin grija beneficiarului. MEDIU Consulting 193

194 Pentru lucrarile - retele de conectare si drum de acces care afecteaza direct Valul lui Atanaric se impune efectuarea, in prealabil, a cercetarii arheologice preventive Impactul prognozat Construcţia/dezafectarea şi funcţionarea parcului eolian aparţinând S.C. EDF WIND FARM S.R.L. S.C. PEF WIND S.R.L. S.C. WIND INDUSTRY S.R.L. nu va afecta situl arheologic existent la nivelul comunei, dacă se va respecta legislaţia în vigoare Măsuri de diminuare a impactului In zona de protectie a valului lui Atanaric lucrarile se vor executa sub supraveghere arheologica de specialitate prin grija beneficiarului. Pentru lucrarile - retele de conectare si drum de acces care afecteaza direct Valul lui Atanaric se impune efectuarea, in prealabil, a cercetarii arheologice preventive. Cu toate acestea, antreprenorul va trebui să-şi asume responsabilitatea ca în cazul în care prin lucrările de excavaţii va descoperi elemente arheologice, geologice, istorice sau de alta natura, care, potenţial, prezintă interes din punct de vedere al moştenirii istorie, arheologice şi culturale să întrerupă desfăşurarea acestor lucrări, să înştiinţeze autorităţile competente în acest domeniu, consultarea unui specialist de la Muzeul de Istorie si Arheologie Galaţi, spre a decide asupra valorii acestor descoperiri, a măsurilor de conservare necesare, respectiv asupra derulării în continuare a lucrărilor. În cazul zonelor cu patrimoniu arheologic evidenţiat întâmplător, până la data de descărcare de sarcina arheologica autorizaţia de construire se suspendă, primarul unităţi administrativ teritoriale dispune întreruperea oricărei alte activităţi se instituie regimul de supraveghere sau săpătura arheologică, în conformitate cu avizul de la Ministerul Culturii si Patrimoniului National Evaluarea impactului cumulativ asupra mediului generat de implementarea proiectului alături de cele doua parcuri eoliene, folosind Matricea de tip Leopold Cel mai apropiat şi important obiectiv industrial major faţă de amplasamentul analizat propus este Combinatul Siderurgic Arcelor MITTAL Galaţi, amplasat la aproximativ 25 km distanţă. Având în vedere specificul activităţii combinatului şi impactul acestei activităţi asupra mediului, precum şi distanţa dintre cele două investiţii, putem afirma că cele două proiecte, MEDIU Consulting 194

195 combinatul siderurgic şi parcul eolian, sunt activităţi total diferite, neputând genera impact cumulativ asupra mediului înconjurător. Proiectul propus se va implementa în extravilanul comunei Folteşti, unde până în prezent activităţile economice principale desfăşurate sunt reprezentate de agricultură şi creşterea animalelor. De asemenea sunt aprobate o serie de proiecte ce au ca activitate producerea de energie electrică din surse regenerabile ce vor face obiectul analizei impactului cumulativ. Din informaţiile/datele aflate la dispoziţie în zona implementării proiectului analizat sunt propuse şi alte proiecte de parcuri eoliene şi anume: SC PALACE CONSTRUCT SRL (Folteşti şi Scânteieşti) 5 turbine; SC PALACE CONSTRUCT SRL (Folteşti) 5 turbine. Fig nr 14 Evaluarea cu ajutorul Matricei de tip Leopold. Pentru o evidenţiere cât mai clară, a impactului cumulativ, generat de proiectele învecinate PUZ analizat, s-a realizat o evaluare cu ajutorul matricei de tip Leopold. Aceste sisteme de cuantificare pornind de la matricea de tip Leopold se folosesc în mod curent în evaluările de mediu. Acestea asigură informaţii cu caracter cantitativ pe baza unor note care se acordă fiecărui efect asupra factorilor de mediu afectaţi. MEDIU Consulting 195

196 Acordarea punctajului se face ţinând cont de datele de intrare certe, raportările la studiile de specialitate, se pot obţine concluzii măsurabile care altfel ar fi fost cantonate în domeniul unor generalităţi fără a se putea analiza corect efectele implementării parcurilor eoliene asupra factorilor de mediu şi nu în ultimul rând să se propună lucrări de minimizarea a impactului şi indicatori pentru monitorizare acestuia. Pentru aceasta în continuare este prezentat modul de evaluare utilizat pentru identificarea impactului generat de implementarea celor 2 parcuri menţionate mai sus, după cum urmează: s-a definit o matrice simplă în care aspectele de mediu se înscriu pe o axă, iar efectele asupra mediului pe cealaltă axă. s-au stabilit tehnicile de clasificare pentru ponderarea importanţei, aceasta constând în folosirea unei scale predefinite a importanţei. S-a utilizat o scală predefinită cu cinci niveluri şi definiţiile corespunzătoare, care permite atribuirea unor valori numerice în situaţii de decizie. Niveluri de referinţă 5. Foarte important 4. Important 3. Importanţă medie 2. Mai puţin important 1. Neimportant Definiţie - Punctul cel mai important - Prioritatea de prim rang - Este implicat direct în problemele majore - Trebuie luată în considerare - Este relevant pentru problemă - Prioritate de ordinul doi - Impact semnificativ, dar nu trebuie tratat înaintea altor probleme - Poate să nu fie rezolvată în întregime - Poate fi relevantă pentru problemă - Prioritatea de ordinul trei - Poate avea impact - Poate fi un factor determinant pentru probleme majore - Relevanţă nesemnificativă - Prioritate scăzută - Are impact mic - Nu este un factor determinant pentru problemele majore - Fără prioritate - Fără relevanţă - Nu are efecte măsurabile MEDIU Consulting 196

197 Tabel nr. 17 Evaluarea impactului cumulativ asupra mediului generat de PP aprobate sau în curs de aprobare Aspecte de mediu afectate EFECTE ASUPRA MEDIULUI Semnificative Secundare Cumulative Sinergice Termen Termen Termen scurt mediu lung Permanente Temporare Pozitive Negative Biodiversitatea 1 3 Mediu social şi economic 5 1 Solul 1 2 Apa 1 2 Aerul 2 2 Factorii climatici 5 1 Patrimoniul cultural 1 1 Patrimoniul arhitectonic şi 1 1 arheologic Peisajul 3 1 Zgomot 1 2 Total MEDIU Consulting 197

198 Din examinarea lor se desprind următoarele: Punctajul s-a aplicat pe baza măsurilor propuse pentru a preveni, reduce şi compensa pe cât posibil orice efect advers asupra mediului. Ţinând cont de notele acordate pentru fiecare tip de impact în parte se poate observa că raportul între impactul pozitiv şi cel negativ este în favoarea celui pozitiv, având un caracter secundar, temporar pe termen scurt. Justificarea impactului cumulativ Faza de constructie Se poate considera un impact nesemnificativ cumulat produs asupra biodiversitătii locale in special asupra florei şi faunei locale. Aceste aspecte sunt probabile datorită următoarelor aspecte: dezvoltarea proiectelor pe terenuri cu destinaţie agricolă, lipsite de habitate ce pot favoriza dezvoltarea faunei şi florei sălbatice; nu sunt prezente în zona amplasamentului eşantioane reprezentative ale florei si faunei de interes conservativ sau specifice ariilor de interes comunitar; speciile faună identificate nu sunt rare, ameninţate cu dispariţia sau sub presiunea diminuării populaţiilor; Implementarea planurile propuse in zona este conditionata de masuri de reducere a impactului asupra mediului propuse atât in perioada de executie cat si în perioada de exploatare a obiectivului, masuri stabilite în faza de obtinere a avizului de mediu şi în faza de acord de mediu pentru proiectele de investitie. Faza de operare Amplasamentele parcurilor eoliana ar putea dezvolta un potenţial efect negativ semnificativ asupra biodiversităţii (risc de coliziune) in special asupra avifaunei şi chiropterelor. Riscul de coliziune este redus ca urmare a topografiei terenului, lipsei culoarelor de migrare, dar şi a unor habitate specifice de hrănire şi cuibărire. Datorită particularităţilor zonei acest impact cumulativ este semnificativ diminuat: distanţe relativ mari faţă de zonele protejate in special ROSPA; dezvoltarea proiectelor majoritar pe terenuri cu destinaţie agricolă neimportante din punct de vedere al diversităţii avifaunistice şi a liliecilor ; în afara rutelor de migraţie principale; tendinţa speciilor prezente de a utiliza culoare de pasaj situate sub raza de actiune a turbinelor. MEDIU Consulting 198

199 impactul cumulat al tuturor parcuri eoliene nu este cu nimic mai mare decât impactul singular al fiecărui parc, în acest caz fiind nesemnificativ sau chiar inexistent; În ceea ce priveşte speciile de păsări care tranzitează zona studiată către diferite locuri de hrănire sau cuibărit, impactul produs de turbinele eoliene este cu atât mai mic deoarece acestea tranziteze zonă în zbor la altitudini mai mici (20-50 m). Factorul de mediu Biodiversitat e Construc tie Impact Functio nare -1 0 Sol/subsol Apa subterană Apa de suprafaţa Aer Sănătatea populaţiei Mediul social şi economic Caracterizarea impactului Impactul generat de implementarea proiectului este unul neutru datorită specificului activităţii ce urmează a se desfăşura pe amplasament neinfluenţând prin obiectivele planului aria naturala protejată ROSPA Lunca Prutului Vlădeşti - Frumuşiţa Impact pozitiv generat de schimbarea destinaţiei terenului (care oricum nu este neproductiv) din teren neproductiv în industrial. 0 0 Impact neutru asupra resurselor de apa subterană Peisaj 0 +1 Impact pozitiv datorită măsurilor luate de beneficiar privind drenarea apelor din precipitaţii de pe amplasament şi dirijarea lor către canalele de desecare. impactul negativ redus pe perioada realizării lucrărilor de construcţie unde vor fi prezente surse de poluanţi atmosferici ca urmare a funcţionarii utilajelor şi autovehiculelor utilizate pentru construcţii; impact pozitiv semnificativ de lunga durata generat in faza de funcţionare a proiectului prin promovarea producerii de energie electrică verde Nu se va influenta sănătatea populaţiei aflate in vecinătatea implementării planului. apariţia unor noi locuri de muncă în zona şi diminuarea şomajului; dezvoltarea economiei/dezvoltarea economică a zonei; valorificarea potenţialului economic al zonei. îmbunătăţirea aspectului estetic/peisagistic şi funcţional al zonei; dezvoltarea socio-economică a zonei; realizarea unor suprafeţe de spaţii verzi amenajate. MEDIU Consulting 199

200 Din examinarea lor se desprind următoarele: Punctajul s-a aplicat pe baza măsurilor propuse pentru a preveni, reduce şi compensa pe cât posibil orice efect advers asupra mediului. Ţinând cont de notele acordate pentru fiecare tip de impact în parte se poate observa că raportul între impactul pozitiv şi cel negativ este în favoarea celui pozitiv, având un caracter secundar, temporar pe termen scurt. Impact cumulativ asupra biodiversităţii Arealul în care se va dezvolta proiectul parcului eolian ce face obiectul evaluării este cunoscută ca având potenţial agricol, impactul generat de activitatea turbinelor eoliene nereprezentând o influenţă negativă majoră asupra biodiversităţii locale deoarece habitatele prezente nu reprezintă habitate de interes comunitar, zonă fiind puternic antropizată, biodiversitatea specifică având un factor de conservare redusă şi o capacitate de regenerare foarte mare adaptată condiţiilor actuale de mediu. Astfel, impactul cumulativ datorat existenţei unor investiţii de alta natura în zona (ferme avicole, asociaţii agricole) este nesemnificativ chiar şi în condiţiile dezvoltării parcului eolian care face obiectul prezentului raport, aceasta neexercitând un impact negativ suplimentar, deoarece speciile de faună care ar fi putut fi afectate de această activitate s-au adaptat condiţiilor actuale ale arealului studiat. Unul dintre motivele care au condus la alegerea locaţiei pentru dezvoltarea parcului eolian a fost zona benefica exploatării potenţialului eolian dar şi amplasarea în afara unor arii naturale protejata şi a zonelor locuibile ştiindu-se faptul ca majoritatea parcurilor eoliene s-au dezvoltat mai ales în judeţul Tulcea, judeţ cu o acoperire foarte mare a ariilor naturale protejate. De asemeni se poate vorbi despre impactul negativ generat pe perioada desfăşurării activităţii construcţie cumulat cu activităţile agricole desfăşurate în vecinătatea amplasamentului ce duce la migrarea faunei locale. Acest efect este diminuat prin natura activităţilor desfăşurate în etape şi a caracteristicilor habitatelor prezente, asigurând astfel zone de preluare şi dezvoltare a faunei locale în vecinătatea amplasamentului. Activităţile aferente perioadei de construcţie a parcului eolian nu implică scăderea suprafeţelor acoperite de habitate prioritare, de interes comunitar sau importante, ce pot asigura un climat propice vieţuitoarelor din arealul analizat, habitatele prezente în perimetrul destinat exploatării nu asigură condiţii de hrănire şi cuibărire a speciilor de animale şi plante, MEDIU Consulting 200

201 caracteristică exemplificată şi prin prezenţa în număr mic a reptilelor, amfibienilor, păsărilor şi mamiferelor. Impact generat în perioada de exploatare este minimizat prin măsurile luate în faza de refacere a amplasamentului după construcţie: prin revegetarea arealelor afectate şi crearea unor zone care oferă oportunitatea dezvoltării florei şi faunei locale. În concluzie, impactul proiectului asupra biodiversităţii locale este semnificativ şi limitat pe termen scurt, însă va avea un impact pozitiv pe termen mediu şi îndelungat, odată cu încetarea lucrărilor de construcţie şi refacerea zonei afectate, refacerea habitatelor specifice arealului studiat oferind oportunităţi noi pentru refacerea efectivelor speciilor de faună din arealul analizat. Evaluarea impactului cumulativ asupra biodiversităţii locale Distanţele dintre proiectele similare din zonă propuse, precum şi amplasarea proiectului analizat, în afara ariilor naturale protejate nu prognozează un impact cumulativ asupra biodiversităţii locale. Existenţa unor activităţi agricole în zona analizată, activităţi ce se pot suprapune cu activităţile de implementare a obiectivelor proiectului analizat, duc la stabilirea unor măsurile de protecţie a biodiversităţii pentru limitarea impactului cumulat în perioada de execuţie a lucrărilor de construcţie Aceste măsuri trebuiesc luate încă din faza de proiectare şi organizare a lucrărilor, astfel: amplasamentul organizărilor de şantier, a bazelor de producţie şi traseul drumurilor de acces sunt astfel stabilite încât să aducă prejudicii minime mediului natural; suprafaţa de teren ocupată temporar în perioada de execuţie trebuie limitată judicios la strictul necesar; traficul de şantier şi funcţionarea utilajelor se va limita la traseele şi programul de lucru specificat; se va evita depozitarea necontrolată a deşeurilor ce rezultă în urma lucrărilor respectându-se cu stricteţe depozitarea în locurile stabilite de autorităţile pentru protecţia mediului; refacerea ecologică şi re-vegetarea zonelor afectate temporar prin organizarea de şantier. turbinele eoliene sunt prevăzute cu sisteme de avertizare şi vizibilitate nocturnă; MEDIU Consulting 201

202 Impact cumulativ generat de activitatea de transport Aşa cum a fost prezentat în raportul de mediu, datorită existenţei unor exploatări agricole în zonă, acest fapt va genera un impact cumulativ asupra căilor rutiere, datorită intensificării traficului auto de mare tonaj, care va conduce la o degradare rapidă a acestora. Ca şi măsuri operatorii se recomandă reducerea vitezei de deplasare a autocamioanelor în perioadele cu temperaturi ridicate, atunci când pot apărea deformări în structura cailor de acces şi emisii de pulberi, respectarea capacităţii maxime admise de transport pe osie, asigurarea vizibilităţii autocamioanelor în condiţii de praf, ploaie etc.. Impact cumulativ generat de zgomot şi vibraţii Efectul cumulativ generat de zgomotul şi vibraţiile asociate lucrărilor agricole şi a unităţilor agricole din vecinătate, nu va fi amplificat de emisiile de zgomot şi vibraţii datorate execuţiei şi funcţionării parcului eolian, datorită distantelor mari intre proiecte, lipsa receptorilor sensibili în zona amplasamentul fiind un atu în dezvoltarea unui astfel de proiect. Impact cumulativ generat asupra mediului social şi economic Impactul cumulativ generat asupra personalului şi mediului social se preconizează a fi pozitiv deoarece investiţia propusă promovează creşterea eficienţei economice sectorului privat din zonă. Dezvoltarea activităţii va conduce la creşterea oportunităţilor de angajare a locuitorilor din comună, dar şi dirijarea spre bugetul local a unor contribuţii semnificative prin taxe şi impozite. Măsurile de protecţie a biodiversităţii pentru limitarea impactului cumulat în perioada de execuţie a lucrărilor de construcţie Aceste masuri trebuiesc luate încă din faza de proiectare şi organizare a lucrărilor, astfel: Amplasamentul organizărilor de şantier, a bazelor de producţie şi traseul drumurilor de acces sunt astfel stabilite încât să aducă prejudicii minime mediului natural; Suprafaţa de teren ocupată temporar în perioada de execuţie trebuie limitată judicios la strictul necesar; Traficul de şantier şi funcţionarea utilajelor se va limita la traseele şi programul de lucru specificat; Se va evita depozitarea necontrolată a deşeurilor ce rezultă în urma lucrărilor respectându-se cu stricteţe depozitarea în locurile stabilite de autorităţile pentru protecţia mediului; MEDIU Consulting 202

203 Refacerea ecologică şi re-vegetarea zonelor afectate temporar prin organizarea de şantier. Sistemul de transport al energiei electrice către staţia de transformare a fost proiectat subteran; Turbinele eoliene sunt prevăzute cu sisteme de avertizare şi vizibilitate nocturnă; 4.10 UMBRIREA, UMBRIREA INTERMITENTA, STRALUCIREA Caracterizarea fenomenelor de umbrire, umbrire intermitenta, strălucire Umbrirea este arhicunoscutul fenomen din optica geometrica rezultat în urma interpunerii unui obstacol (în cazul de faţă structurile componente ale unei eoliene turn nacela pale) în calea razelor luminoase (în cazul de faţă sursa luminoasă fiind Soarele). Dacă turnul şi nacela proiectează umbre stabile, palele, datorita rotaţiei lor proiectează în vecinătatea eolienei alternante lumina umbra, fenomen care caracterizează un posibil disconfort pentru rezidenţii din zonă. De asemenea, reflexia razelor solare pe structurile eolienei, care poate fi atât cvasistatică (reflexie pe structuri relativ stabile), cât şi dinamica (reflexie pe palele şi bulbul eolienei), pot fi percepute de rezidenţi ca surse de posibil disconfort luminos de care trebuie să se ţină seama. Fenomenul de umbrire apare doar pe timp însorit şi numai atunci când turbinele eoliene se află situate între soare şi receptor. Umbrirea aferentă unei turbine eoliene (wind turbine shadow casting) în decursul unei zile are ca rezultat proiectarea umbrei turnului şi a palelor turbinei pe un semicerc, la nord de turbină. În cazul unei centrale electrice eoliene umbrirea reprezintă rezultatul cumulării umbrelor tuturor turbinelor eoliene. Fenomenul de umbrire intermitentă apare doar atunci când lumina soarelui, aflat jos la orizont, la răsărit sau apus, pătrunde printre palele aflate în rotire ale turbinei eoliene. Rezultatul asupra receptorului este umbrirea intermitentă (shadow flicker) şi, în funcţie de viteza de rotaţie a palelor, constă în schimbarea alternativă a intensităţii luminii naturale pentru intervale foarte scurte de timp. Fenomenul de sclipire în lumina soarelui apare doar atunci când receptorul se află situat între soare şi centrala electrică eoliană. Lumina soarelui este reflectată de turnul şi de palele turbinei eoliene şi dirijată către o direcţie specifică. Rezultatul asupra receptorului se numeşte sclipire în lumina soarelui (blade or tower glint) şi, ca şi în cazul umbririi intermitente, în funcţie de viteza de rotire a palelor, constă în MEDIU Consulting 203

204 creşterea puternică intensităţii luminii naturale pentru intervale foarte scurte de timp. Acest efect de umbrire nu este stânjenitor pentru oameni, deoarece nu sunt locuitori în apropiere de terenul pe care sunt amplasate turbinele, acest teren fiind teren extravilan Impactul potenţial Elementele fixe ale unei eoliene (turnul), sau cvasistatice (nacela) ale unei eoliene proiectează umbre stabile, care nu generează niciun disconfort rezidenţilor din vecinătate. Efectul de umbrire intermitenta (Shadow flicker) poate fi definit ca schimbarea intensităţii luminoase într-o arie data, ca rezultat al interacţiunii luminii solare cu palele în rotaţie ale turbinei. Într-o încăpere cu ferestre, un observator percepe schimbări repetate ale luminozităţii camerei, ca urmare a umbrelor produse de trecerea prin dreptul ferestrei, a umbrelor produse de palele turbinei in rotire (vezi figura de mai jos). Figura nr. 27 Situaţia în care poate apărea umbrirea intermitentă într-o arie rezidenţială Un efect similar poate fi constatat şi în exterior, dacă observatorul se află într-o zonă în care sunt proiectate umbrele produse de rotirea palelor unei eoliene. În ambele situaţii turbina trebuie să funcţioneze şi soarele trebuie să strălucească pentru a se genera umbrirea intermitentă. Turbinele din proiectul analizat au o viteza de rotaţie de maximum 14 rot/min care corespunde unei frecvenţe de maxim 0.9 Hz. Prin urmare, domeniul de frecvente al variaţiilor intensităţii luminoase generate de turbinele eoliene, ca urmare a umbririi intermitente produse de o turbina de tipul celor din parcul eolian aparţinând titularului este nul. Având în MEDIU Consulting 204