Colin Falconer HAREM

Documentos relacionados
Com muito carinho para minha querida amiga e super profissional. Ale Del Vecchio

Questionário sobre o Ensino de Leitura


(Às Co missões de Re la ções Exteriores e Defesa Na ci o nal e Comissão Diretora.)

Medley Forró 4 Tenho Sede Dominguinhos e Anastácia

Exerciţii de scriere corectă a verbelor în relaţie cu pronumele

œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ αœ œ œ œ œ œ œ œ Υ Β œ œ œ œ αœ

n o m urd ne Hel e n o mis

Rio 40 Graus Fernanda Abreu/F.Fawcett/Laufer Û Û Û Û Û Û Û Û Û

Medley Forró. Ú80 œ œ œ œ œ œ œ œ. œ œ œ œ. œ œ œ œ œ. œ œ œ œ œ œ

Medley Forró 2. œ œ # œ œ œ œ #.

Hymnarium von Mestre Irineu. O Cruzeirinho

o poeta nacíonal romeno

Resolução feita pelo Intergraus! Módulo Objetivo - Matemática FGV 2010/

Resolução de Matemática da Prova Objetiva FGV Administração

Fichas de Português. Bloco V. Português- Romeno. Estruturas Gramaticais. Números cardinais :101 até Numerale cardinale

RESULTADOS DA PESQUISA DE SATISFAÇÃO DO USUÁRIO EXTERNO COM A CONCILIAÇÃO E A MEDIAÇÃO

& Q ^` % Q ^`. & Q.# .! 8 .! 10 % Q... .! 15 .! 12 % Q. .! 17 & Q -# .! 23 .! 27 .! 30. Ó Noite Santa

Medley Forró 3. & bb b b œ œ bœ. œ bœ. œ œ œ œ. œ œ. . r. j œ œ œ. & b b b b œ. & bb b b. œ œ œ. œ œ. . œ. œ Œ. œ œ œ. œ œ. œ œ œ.

Ac esse o sit e w w w. d e ca c lu b.c om.br / es t u dos e f a ç a s u a insc riçã o cl ica nd o e m Pa r t i c i p e :

GASTRONOMIA. Cer ti fi que-se de que está es cre ven do de acor do com o tema pro pos to e dê um tí tu lo a seu tex to.

URBANISMO COMERCIAL EM PORTUGAL E A REVITALIZAÇÃO DO CENTRO DAS CIDADES

ϕ este satisfiabilă dacă admite un model. sau contradictorie. ϕ este tautologie dacă orice evaluare este model al lui ϕ.

José Maurício Nunes Garcia ( )

Correção da fuvest ª fase - Matemática feita pelo Intergraus

Cod 12 PROIECT EDUCAȚIONAL CINE SUNT EU?! Coordonatori: Prof. Ionela HRISTESCU Prof. Gabriel Stefan ION

Medley Forró 3. 6 j œ œ œ. & bb b b œ œ œ nœ. & b b b b. œ œ œ œ bœ. œ œ. œnœ. œ bœ. œ œ œ œ. œ œ œ. & bb b b. œ œ. œ œ. œ œ. . œ.

E v o lu ç ã o d o c o n c e i t o d e c i d a d a n i a. A n t o n i o P a i m

COLÉGIO OBJETIVO JÚNIOR

Personal Urări. Urări - Nuntă. Urări - Logodna. Pentru a felicita un cuplu recent căsătorit

1ª Eu - eu. 3ª Ele, Ela, Você - el, ea, D-voastră. 2ª Vós D-voastră. 3ª Eles, Elas, Vocês - ei, ele, D-voastră

Obras Corais para Coro a cappella e Coro com Órgão

PATR IMÔNIO PALEONTOLÓG IC O

P R E G Ã O P R E S E N C I A L N 145/2010

ORAÇÃO DA NOITE. œ œ œ œ. œ œ. œ œ œ. œ. œ œ. œ J J œ œ œ œ. œ œ Amin f

Substituţia. Propoziţia Fie e : V {0, 1} o evaluare şi v V o variabilă. Pentru orice a {0, 1}, definim evaluarea e v a : V {0, 1} prin

Cidade Inacabada & 4 2. Œ œ œ. Andante. Manu Lafer. A b 7M/C. A ø /C. intro. 6fr. 7fr. 6fr. 7fr. 6fr.

Manual do Usu rio Perfil Benefici rio Portal Unimed Centro-Oeste e Tocantins

EU VOU PARA O CÉU # # œ. œ. œ nœ nœ. œ œ. œ. œ œ Œ œ œ b œ œ œœœ F Œ. œ œ œ. # œ œ n. œ nœ. œ œ œ œ œ œ œ. j œ. Ó Œ j œ. # œ. œ œ œ œ. œœ œ. J j.

Viajar Geral. Geral - Essenciais. Geral - Conversação. Pedindo ajuda. Perguntando se alguém fala inglês. Perguntando se alguém fala determinado idioma

MATERIAL DO ALUNO PARA RECORTAR

Estratégico. III Seminário de Planejamento. Rio de Janeiro, 23 a 25 de fevereiro de 2011

O Sacrifício da Cruz

Divisão silábica e acentuação 7º ano. Professora: Allana Rauana Almeida Cortez.

POEMAS DE MltlAI EMINESCU ( )*

Un Om Fugind Din Prezenña Domnului

Advento, Natal, Ano-Novo

GLOSSÁRIO PREV PEPSICO

nelson de oliveira ódio sustenido

O RESTAURANTE NO FIM DO UNIVERSO

"Dorme enquanto eu velo"

6º ENCONTRO MISSÃO DE CASA

ARTIGOS DO DOSSIÊ: FAMÍLIAS NO CENSO 2001 Karin Wall (org.)

Trem Bala Ana Vilela Arr. Danilo Andrade/Regina Damiati

Viajar Circulando. Circulando - Localização. Sem saber onde você está. Perguntando por uma locação específica no mapa

Localizare: In America de Sud, in sud-estul Braziliei, in zona litorala atlantica,cu un relief relativ accidentat, cu arii depresionare si spatii

EU VOU PARA O CÉU # # œ œ Œ œ œ b œ œ œ œ. œ œ œ œ œ œ œ. œ œ nœ. œ nœ. œ œ œ. # œ œ n. œ œ œ œ j œ. œ. œ. œ œ. Ó Œ j œ. # œ. œœ œ. . œ nœ. J j.

Quero um Novo Lar پ0 3 پ0 3 پ0 3 پ0 3 پ0 3 پ0 0 پ0 0 پ0 3پ0 0 پ0 3 پ0 0

Viajar Saúde. Saúde - Emergência. Saúde - No médico. Pedindo para ser levado para um hospital. Pedindo por socorro médico imediato

Li ga de Ami gos do Ce bi

fericirea din lume! Informal, usada para felicitar um casal recém-casado que você conhece bem

fericirea din lume! Informal, usada para felicitar um casal recém-casado que você conhece bem

VESTIBULAR UNICAMP ª FASE - NOVEMBRO/2009

Av. Tor res de Oli vei ra, 255 Ja gua ré - São Pau lo - SP (11) Rua Pa dre Car va lho, 730 (11) Pi nhei ros - São Pau lo - SP

Medley Forró 4. 4 # c. œ œ œ œ œ œ. œ œ œ œ # œ. œ œ œ. & # # # rit. . Œ. j œ œ & # # # # œ œ œ nœ. œ œ. Œ œ nœ. œ J. œ œ œ œ œ œ œ œ. n n Œ.

Sexta Feira Santa Salmo 30(31) Pe. Manuel Luís

Arzator pe motorina FIRE

Casa, acolhida e libertação para as primeiras comunidades

ABRI AS PORTAS A CRISTO (Hino ao Beato João Paulo II)

Repetindo a mesma nota. - le - ne - men - te a. trom. rar. mes. trom. mes. rar. trom. rar. mes. trom. rar. mes


patrícia reis amor em segunda mão

CRIMES AMBIENTAIS: SURSIS PROCESSUAL, PENAS ALTERNATIVAS E DOSIMETRIA

Seleção e tradução de Marco Lucchesi 1

Deus é teu amigo frei Acílio Mendes

Ainda há Tempo, Volta

Pessoal Carta. Carta - Endereço

EM NOME DO PAI ====================== j ˆ«. ˆ««=======================

Orson Scott Card Xenocid. 1 Despărţirea

MÃE. M esmo q u e o s eu f ilho j á t enha sido regi strad o procu r e o cartóri o d e R egi stro Civil de

Voyage Logement. Logement - Trouver. Logement - Réserver. Demander son chemin vers un logement. Type de logement. Type de logement

Posso sacar dinheiro em [país] sem ter que pagar taxas? Perguntar se existem taxas de comissão para sacar dinheiro em um dado país

PASCAL Diversão e tédio

NPQV Variável Educação Prof. Responsáv el : Ra ph a el B i c u d o

Classificação Periódica dos Elementos

Viajar Geral. Geral - Essenciais. Geral - Conversação. Pedindo ajuda. Perguntando se alguém fala inglês. Perguntando se alguém fala determinado idioma

Art Vender, fornecer ain da que gratuita -

Correção da Unicamp ª fase - Matemática feita pelo Intergraus

Quadro de conteúdos. Eu Gosto Integrado 1 o ano. Lição 1 As crianças e os lugares onde vivem

Missa. Advento do Amor. (Caderno de Partituras) Letra: Frei Zilmar Augusto, OFM Música: Tiago Gonçalves Camargo

1. A cessan do o S I G P R H

'!"( )*+%, ( -. ) #) 01)0) 2! ' 3.!1(,,, ".6 )) -2 7! 6)) " ) 6 #$ ))!" 6) 8 "9 :# $ ( -;!: (2. ) # )


Bem-vindo! Depois de percorrer

Resolução feita pelo Intergraus! Matemática Aplicada FGV 2010/

DESCARACTERIZAÇÃO DO CONTRATO BANCÁRIO ARRENDAMENTO MERCANTIL QUANDO COBRADO ANTECIPADAMENTE O VRG (VALOR RESIDUAL GARANTIDO)

PNV 292. Atos das mulheres. Tea Frigerio. São Leopoldo/RS

Índice alfabético. página: 565 a b c d e f g h i j k l m n o p q r s t u v w x y z. procura índice imprimir última página vista anterior seguinte

Q ' 54 Diretora-Geral de Estatisticas da Educagao e

Transcrição:

Colin Falconer HAREM

De acela[i autor> VENIN CEASUL MOR}II FURIE OPIU Despre autor> Colin Falconer s-a n\scut la Londra în 1953. Este gazetar [i a scris pentru multe ziare [i reviste na]ionale. A c\l\torit mult în Europa [i, actualmente, locuie[te în Australia de Vest. Este au - torul romanelor de succes> Venin, Ceasul mor ]ii, Furie.

Colin Falconer HAREM Traducere de Vasile Antoce Aldo Press

Pardelâri mikunad dar kast-i-káysar ankc v bút. P\ianjenul î[i ]ese plasa în palatul Cezarilor. Verset din Sa adi.

Mul]umiri Nici o carte nu se scrie singur\. A[ vrea, ca întotdeauna, s\ mul]umesc impresarilor mei, Tim Curnow din Sidney [i Anthea Morton-Saner din Londra, pentru ajutorul [i încuraj\rile lor, lui Anne Mullarkey [i colaboratorilor ei de la Biblioteca Australiei de Vest, care mi-au pus la dispozi]ie numeroasele c\r]i necesare pentru documentare< personalului s\lii de lectur\ de la British Museum, pentru ajutorul acordat în depistarea lucr\rilor de referin]\< so]iei mele Helen, pentru încurajarea [i r\bdarea nem\rginit\, chiar [i atunci când via]a lâng\ mine devenea mai dificil\, oricât de greu le-ar veni prietenilor mei s-o cread\< Annei Powell [i lui Nick Sayers, pentru entuziasmul [i imagina]ia lor, [i, în fine, lui Bill Massey, editorul meu, care vede p\durea acolo unde eu nu v\d decât copacii. Sfin]ii s\-l binecuvânteze [i s\-l apere!

CUVÂNT :NAINTE Multe din evenimentele ce constituie fundalul acestui roman pot fi întâlnite în lucr\ri de istorie despre Imperiul Otoman din acea perioad\. Totu[i ceea ce nu se va [ti niciodat\ vor fi cele ce s-au întâmplat în spatele u[ilor ferecate ale Su bli - mei Por]i, care au dat na[tere la atâta violen]\ [i pasiune. Din acest motiv deci, aceasta este o lucrare de fic]iune. Cei care ne-ar putea spune cât din ea este adev\rat sunt mor]i de mult. Fragmentul de poem de la sfâr[itul c\r]ii este dintr-o lu - cra re autentic\ a lui Suleiman.

Cuprins Prolog 13 Partea întâi Pânza de p\ianjen 15 Partea a doua Îngerul negru 85 Partea a treia Trandafir de Prim\var\ 125 Partea a patra Paznicul Fericirii 153 Partea a cincea Trecerea prafului 227 Partea a [asea Femeia asta, Hürrem 293 Partea a [aptea Raiul pe p\mânt 333 Partea a opta Fereastra primejdioas\ 369 Partea a noua Moartea unei privighetori 427 Partea a zecea Vântul Domnului 451 Epilog 493

Annei Powell [i lui Bill Massey Cu mul]umirile mele.

PROLOG Topkapi Sarai, Istanbul, 1990 Alt\dat\ aici era lini[te. Alt\dat\ i s-ar fi jupuit pielea de pe t\lpi celui ce ar fi ri - di cat vocea mai mult decât o [oapt\ în aceast\ curte împrejmuit\ de platani [i castani, sanctuarul Alesului lui Allah pe P\ - mânt, Senior al Seniorilor acestei Lumi, St\pân al Gâturilor tuturor Oamenilor, Rege al Credincio[ilor [i Necredincio[ilor, Împ\rat al R\s\ritului [i Apusului, Ocrotitor al Întregii Ome - niri, Spiritul Atotputernic Aduc\tor de Lini[te pe P\mânt. Alt\dat\ numai murmurul pajilor [i vizirilor tulbura cerbii p\scând [i paradele p\unilor din gr\dini, deoarece afacerile Imperiului ce cuprindea cele {apte Minuni ale Lumii se des f\ - [u rau în sunete sumbre. Alt\dat\ aici era lini[te. Acum, autocare Mercedes trec huruind pe sub Sublima Poart\, pe lâng\ Biserica Adormirii Sf. Irene [i pe lâng\ fântâna în care c\l\ii î[i sp\lau sângele de pe securi dup\ fiecare execu]ie. Acum, directori c\run]i [i ie[i]i la pensie din Frank - furt, Chicago [i Osaka, cu aparate Canon atârnate de gât [i cu neveste hlizindu-se ca ni[te [col\ri]e sunt condu[i prin mul ]ime la Ortakapi de ghizi îmbr\ca]i în blugi, care nici nu remarc\ m\ car ni[ele din zidurile înconjur\toare, cândva locuri de odih - n\ ve[nic\ pentru capetele vizirilor sultanului. Dincolo de Ortakapi, la câ]iva metri de Sala Divanului, exist\ o inscrip]ie în zidul de piatr\ pe care se poate citi> Ha re - mul. Patru matroane b\trâne din Ohio se aranjeaz\ sub ea, pentru a se fotografia, în timp ce unul din so]ii lor regleaz\ un Minolta. Nu te apleca peste zid, Doris, spune el t\r\g\nat, nu [tiu dac\ rezist\ la greutate.

14 COLIN FALCONER Marile u[i negre se deschid larg [i grupul este condus în\ untru, în semiobscuritatea r\coroas\. Un tân\r turc, în c\ - ma[\ descheiat\ la gât [i pantaloni nec\lca]i, cu o englez\ afectat\ numai pu]in de un u[or sâsâit, st\ într-o parte [i li se adre - seaz\ pe deasupra zumzetului [i ]\c\nitului aparatelor foto. Harem înseamn\ interzis, le spune el. Interzis b\r - ba ]ilor. Alt\dat\, Sultanul era singurul b\rbat b\rbat în întregime care putea trece de aceast\ poart\. {i orice femeie care intra aici s-ar fi putut s\ nu mai ias\ niciodat\. Alt\dat\ aici era lini[te. Lini[te ce nu era spart\ de stri - g\te de r\zboi sau de invazii, ci doar de hohote de râs. Râsul unei femei. Dar mai întâi de toate era lini[te.

PARTEA :NT+I P+NZA DE P IANJEN

1 Rhodos, 1522 Lini[te, dar marcat\ de ritmul monoton al ploii, plesc\ind ;n b\l]i ro[ii de s=nge [i picur=nd de pe marginile corturilor. C\mile [i oameni se t=rau prin noroi< p=n\ [i n\rile animalelor de povar\ se ;ngre]o[au de mirosul ur=t de oameni bolnavi [i de mizerie, dar mai ales de duhoarea [an]ului de ap\. {an]ul din jurul cet\]ii avea [aizeci de picioare ad=ncime [i o sut\ patruzeci l\]ime [i pe alocuri aproape se umpluse cu trupurile umflate ale mor]ilor. Duhoarea corpurilor ;n putre fac - ]ie str\b\tea peste tot, p\trunz=nd ;n haine, ;n p\r [i ;n piele, ajun g=nd p=n\ [i ;n sanctuarul de m\tase al cortului sultanului, ;n ciuda mirosului de t\m=ie [i chiar a batistelor parfumate pe care c\peteniile din ;nc\pere le ]ineau la nas. T=n\rul ce st\tea cu picioarele r\[chirate ;n tronul de si - def [i baga ar\ta ca o panter\ ;ncordat\ pentru salt. Buzele ;i dezveleau din]ii ;ntr-un r=njet, ;n timp ce asculta vorbele abia mor m\ite ale celui de-al doilea vizir al s\u. Degetele-i lungi, de artist, se ;ncle[tau ritmic, ca ni[te gheare, ;n timp ce fa]a de sub turbanul de m\tase era alb\ de furie. C=]i dintre oamenii sultanului t\u ai pierdut ast\zi? [u - ier\ el, vorbind despre sine, a[a cum f\cea ;ntotdeauna ;n pu - blic, ca [i c=nd ar fi fost vorba de o alt\ persoan\. Fa]a celui de-al doilea vizir era acoperit\ de o d=r\ de s=n ge ce se scursese dintr-o ran\ de sabie din frunte. S=ngele se uscase ca o crust\ ;n barba lui neagr\, iar acum lic\rea mat, ;n mii de rubine. :n acea zi condusese [ase atacuri asupra bre[ei din zidul dinspre turnurile Sf. Mihail [i Sf. Ioan, ;n timp ce cavalerii Crucii ;i t\iau oamenii cu s\biile lor late [i ;i ;mpro[cau cu mii de s\ge]i. Femei [i copii le aruncau ;n cap, de pe me te - reze, bolovanii smul[i din pavajul str\zilor. V\zuse chiar pe

18 COLIN FALCONER unul din preo]ii lor palizi repezindu-se s\ ajute la r\sturnarea oalelor cu smoal\ clocotit\. Unii din o[tenii s\i fugiser\, nemai - ]i n=ndu-i nervii< Mustafa ;i dobor=se cu sabia, al\tur=ndu-se apoi, din nou, oamenilor pentru un nou efort. Dar abia acum, pentru prima oar\ ;n ziua aceea, ;i era fric\. C=]i oameni? repet\ t=n\rul de pe tron. Mustafa ;ndr\zni s\-[i ridice capul c=t s\ se poat\ uita ;n ochii sultanului. Oh, Doamne! Dou\zeci de mii, St\p=ne, [opti el. Dou\zeci de mii! Sultanul s\ri ;n picioare [i to]i cei din ;nc\pere cu excep]ia unui singur om se d\dur\ un pas ;n - d\r\t. :n lini[tea ce urm\, c=]iva dreg\tori crezur\ c\-l aud pe Mustafa c\znindu-se s\ ;nghit\. C=nd Suleiman Sultanul vorbi iar, vocea ;i era joas\ [i [uier\toare. Ca horc\itul de moarte ;n g=tul unui om, g=ndi Mustafa. Tu ai pledat pentru aceast\ expedi]ie. Timp de trei se - co le necredincio[ii [i-au b\tut joc de musulmani de la ad\postul acestei cet\]i. Nici Fatih [i nici tat\l meu Selim n-au putut s\-i ;ngrozeasc\. Dar tu ai spus sultanului t\u c\ de data asta va fi altfel. Mustafa t\cea. {tia c\ nu exista nici o scuz\ pentru e[ec. Mai mult, nu mai era sigur c\ oamenii lui l-ar urma ;ntr-un nou atac. M\tasea mantiei lui Suleiman se v\luri ;n lumina opai ]e - lor cu ulei, c=nd acesta se r\suci brusc, cu toat\ puterea pe care i-o d\dea furia. M=inile ;i erau str=nse ;n pumnii albi de ;ncordare. :n col]ul gurii ;i ap\ruse o urm\ de spum\. :nc\ dou\zeci de mii din o[tenii sultanului t\u zac ;n noroi la picioarele acestei st=nci blestemate, ;n timp ce restul sunt ro[i de boli, iar zidurile sunt tot ;n picioare! Iarna e aproa - pe, chiar acum furtunile se profileaz\ la orizont, gata s\ ne zdro beasc\ flota [i s\ ;nghe]e restul armatei sultanului t\u. Iar dac\ Suleiman s-ar ;ntoarce acum, ar ;nsemna s\ t=rasc\ flamura musulman\, steagul Islamului, ;n noroi! L-ai adus pe sultan la Rhodos. Ce vei face mai departe? Mustafa nu spuse nimic. Tu ne-ai sf\tuit astfel, gemu sultanul, ;mpung=nd cu de getul spre vizir, ca [i c=nd ar fi fost o ]epu[\ de o]el.

HAREM 19 Se ;n toar se spre bostanji, c\l\ul ce a[tepta ;n umbr\, pre - zen]\ sumbr\ [i ap\s\toare. F\cu o mi[care iute cu m=na, spre a se face ;n]eles de c\tre surdomut, [i strig\> Execut\-l! Negrul p\[i ;nainte [i, cu o mi[care dibace a piciorului st=ng [i a bra]elor, ;l aduse pe Mustafa ;n genunchi. Mu[chii se ;ntinser\ sub pielea spatelui s\u c=nd ridic\ securea deasupra capului ca s\ loveasc\. Piri Pa[a, marele vizir, se mi[c\ primul. P\[i ;nainte, cu m=inile ;ntinse a rug\, distr\g=ndu-i, pe mo - ment, aten]ia c\l\ului. Lama uciga[\ sclipi ;n lumina feli na re - lor. M\rite St\p=n, rogu-te! Cru]\-l! Poate c\ a gre[it, dar s-a luptat ca un leu ;n fa]a zidurilor! L-am v\zut Lini[te! strig\ Suleiman. {i acum avea saliv\ ;n barb\. Dac\-l crezi a[a de valoros, atunci po]i s\ i te al\turi ;n Paradis! Parc\ o m=n\ nev\zut\ m\tur\ ;nc\perea cu o coas\ imen s\. Piri Pa[a! Era un b\tr=n, vizirul care ;i supravie]uise lui Selim cel Groaznic [i fusese ;nsu[i dasc\lul din copil\rie al lui Suleiman. El ;nsu[i se opusese atac\rii Rhodosului. C\peteniile [i sfetnicii aduna]i ;n fa]a t=n\rului sultan c\zur\ cu fa]a la p\ - m=nt, cer[ind ;ng\duin]\. Numai Ibrahim, dresorul de [oimi, ;ndr\zni s\ se apropie de sultan. St\p=ne, [opti el, lu=ndu-i m=na. :ngenunche [i s\rut\ rubinul de pe inelarul m=inii drepte. Suleiman era gata s\-i fac\ semn c\l\ului c\tre o a treia victim\, c=nd ;l recunoscu pe t=n\rul de la picioarele sale. Ibrahim! M\rite St\p=n, mai este o cale. Suleiman p\ru c\ se retrage din fa]a t=n\rului care ;nc\ ;i mai re]inea m=na. :n loc de asta, zise> Spune-o, atunci. Se spune c\ grecii au asediat Troia timp de paisprezece ani de dragul unei femei. {i atunci turcul, h\r]uit de invazii [i pira]i de pe st=nca asta, timp de peste trei secole, nu va ;ndura el asediul unei ierni? C\l\ul ;[i schimb\ greutatea pe cel\lalt picior. Securea at=rna tot mai grea. Care e sfatul t\u, Ibrahim? Se spune c\ atunci c=nd unul din ;mp\ra]ii Romei invada o insul\, el ;[i d\dea foc ;ntregii flote, la ]\rm. M\rite St\ -

20 COLIN FALCONER p=n, poate c\ dac\ ]i-ai construi un palat pe dealul acesta, chiar ;n v\zul celor din cetate, atunci ap\-r\torii ar [ti c\ nu vor sc\pa p=n\ c=nd cetatea nu va fi a noastr\. Le vei zdrobi siguran]a. {i chiar solda]ii no[tri ;[i vor spori ;ncrederea c=nd ;]i vor afla ho - t\r=rea. Suleiman oft\ [i se a[ez\ la loc pe marele tron. Cu ar\ t\ - torul m=ng=ie una din pietrele pre]ioase ;ncrustate l=ng\ bra]ul s\u. {i cu \[tia? zise el, ar\t=nd din b\rbie spre cei doi b\r - ba]i care erau ;nc\ ;n genunchi, cu capetele plecate, sub t\i[ul se curii. Privi spre Piri Pa[a [i se cutremur\. Cum de putuse s\-[i ;ng\duie ochilor a[a ceva? S-a irosit deja prea mult s=nge turcesc ast\zi, zise Ibra - him. Ce diplomat e[ti! g=ndi Suleiman. O mi[care aproape imperceptibil\ din cap [i c\l\ul disp\ru din nou ;n umbr\. Foarte bine, gr\i Suleiman c\tre ei. Sultanul r\m=ne. 2 Eski Sarai (Vechiul Palat), Istanbul {oimul zbura pe curen]ii de deasupra ora[ului, v=rfurile pestri]e ale aripilor sale capt=nd fiecare pal\ de v=nt prielnic\. Plutea la 200 de picioare deasupra zidurilor dinspre mare ale Istanbulului, a str\zilor sale murdare [i bolov\noase, pe care cer[etori ologi implorau milostenie, iar nori negri de mu[te pla - nau deasupra gr\mezilor de coji de pepene. Plutea chiar peste ;ndr\zne]ele domuri [i minarete ale moscheilor, roz-cenu[ii ;n lumina amurgului< ochiul s\u auriu, f\r\ a clipi, urm\rea o t=n\r\ femeie aflat\ pe terasa din Eski Sarai. Avea o figur\ deosebit\, ce ie[ea clar ;n eviden]\ pe fondul cenu[iu al zidurilor palatului. :ntr-adev\r, chiar printre cele 300 de femei din Harem, s\reau ;n ochi cele dou\ cozi legate cu panglici din satin care ;i at=rnau p=n\ la jum\tatea spatelui. P\rul ei avea culoarea focului, nuan]e str\lucitoare de galben, auriu [i ro[u sclipeau ;n lumina soarelui, aproape trosnind ca

HAREM 21 ni[te fl\c\ri, ;n contrast izbitor cu ochii verzi [i tenul palid, asia tic. Era ;nalt\ [i sub]ire, ;nc\ st=ngace, din pricina tinere]ii. St\tea cu fa]a spre nord-est, privind spre ;ndep\rtatele dealuri ale Rumeliei, c\tre un loc aflat dincolo de ori-zontul violet< era ;n afara vederii sale [i totu[i ;l vedea. Era un loc unde iarba uscat\ era at=t de ;nalt\ vara, ;nc=t aproape atingea cing\toarea unui c\l\re]< un loc unde mla[tinile s\rate lic\reau ;n lumina lunii, unde un c\l\re] ar fi putut merge trei zile [i trei nop]i f\r\ a ;nt=lni suflet de om. {i cum se g=ndea la acel loc, buzele i se ;ntredeschiser\, l\s=nd s\-i scape un strig\t u[or, care f\cu s\ tresar\ privi ghe - toa rea ce tr\ia sub strea[ina terasei, ;nchis\, ca [i ea, ;ntr-o cu[ - c\ lucrat\ cu grij\. S-ar putea s\-mi tr\iesc toat\ via]a aici, [opti ea c\tre pa s\re. M\ ]in aici pentru culorile mele frumoase [i pentru c=n - tecul meu< [i ;ntr-o zi, tinere]ea mea se va ofili ca o floare presat\ ;ntr-o carte. Dar voi g\si o cale de sc\pare. Nu era dec=t o singur\ cale, desigur. Iar el era ;nc\ la Rho dos, unde se spunea c\ ;[i construie[te un nou palat pe Mun tele Philermus ce domina cetatea. Era a lui, dar ea nici nu-l v\zuse [i st\tea ;n ;nchisoarea lui frumoas\ [i ;ntunecat\ de aproape doi ani. Se spunea c\, oricum, el nu se uita la nici una din femei. Favorita lui era Gülbehar, muntenegreanca, cea c\reia i se spu - nea Trandafir de Prim\var\. :[i ignora celelalte sclave, chiar dac\ poseda trei sute din cele mai frumoase femei ale unui imperiu ;ntins de la Babilon la Belgrad, fiecare dintre ele aleas\ special pentru el. Ei bine, trebuia s\ existe o cale. N-o s\-[i petreac\ zilele vis=nd alene la vreo minune care s-o duc\ ;n patul lui. O s\-l tre zeasc\ [i pe diavol [i-o s\ aprind\ toate fl\c\rile iadului sub acest palat de va fi nevoie, dar va g\si o cale s-o ;nl\ture pe mun tenegreanc\ [i s\-[i g\seasc\ sc\parea. P=n\ atunci, o s\ a[tepte. A[a c\ el poate s\ vin\. Ea o s\ a[tepte.

22 COLIN FALCONER Rhodos Era ;n ziua numit\ de cre[tini s\rb\toarea Sf. Nicolae, c=nd Suleiman trecu de zidurile d\r=mate ale cet\]ii care fusese ]elul mult-r=vnit de tat\l s\u [i chiar de str\bunicul s\u, Fatih Cu ceritorul. Deja, la 28 de ani, realizase ceea ce ei doar visase - r\. Scosese un spin din coasta Imperiului< smulsese Rhodosul din m=inile Cavalerilor Ioani]i. Se spune c\ pe timpuri aici se g\sea Colosul. Un alt Colos se ;nal]\ ast\zi. Suleiman se ;ntoarse ;n [a. Era Ibrahim, r=njind cu to]i din]ii, pe arm\sarul s\u arab ce se cabra [i scutura din cap de par c\ ar fi absorbit cumva, prin [a, o parte din fierberea st\ p= - nului s\u. Sfatul t\u ;n]elept a hot\r=t totul, zise Suleiman, simplu. E Cr\ciunul! Crezi c\ s\rb\toresc acum, ;n Pia]a Sf. Petru? Suleiman privi ;n pia]\, la un grup de cavaleri b\rbo[i ce se rugau ;n genunchi, pe limba lor, l=ng\ semnul cavaleresc sculptat ;n piatra de deasupra intr\rii. Erau to]i speria]i< unul din ei avea pe fa]\ o cicatrice proasp\t\, roz< pielea avea cu - loarea noroiului acolo unde alt\dat\ fusese un ochi< un altul avea un bandaj plin de s=nge la cap\tul unui ciot de bra]. :[i murmurau rug\ciunea ;mpreun\, insensibili la z\ng\nitul ar mu - rilor [i s\biilor [i la mirosul cailor ienicerilor ce treceau pe l=n - g\ ei< nu luau ;n seam\ salvele de tun victorioase de dincolo de por]i [i nici fluturarea steagurilor albe [i verzi din jurul lor. Ei nu capitulaser\< cet\]enii Rhodosului ceruser\, ;n cele din ur - m\, armisti]iu. N-au ce s\rb\tori, zise Suleiman. Ibrahim ;[i struni calul [i cobor; vocea. St\p=ne, m\ uluie[ti. Ai c=[tigat cea mai mare victorie pentru stirpea Osmanl=ilor de la cucerirea Constantinopololui de c\tre Fatih. Nu te bucuri? Oamenii aceia s-au luptat cu curaj, Ibrahim. :n mine nu e nici o poft\ de s=nge. S\ facem cuceriri e datoria noastr\ fa]\ de Islam. Nu trebuie s\ fie un prilej de desf\tare. Ibrahim se str\dui s\ nu-[i arate ner\bdarea. Dar Sulei - man ;i sim]i g=ndurile [i-[i permise un mic z=mbet. Persoana mea te amuz\, St\p=ne?

HAREM 23 Tu m\ bine dispui ;ntotdeauna, Ibrahim. {tii bine. Ibrahim privi la r=ndurile de solda]i cu pene albe [i mus - t\]i lungi [i archebuze at=rn=nd peste um\r. :i aminteau de ni[te c=ini turba]i ]inu]i ;n les\. Le vei permite ienicerilor s\-[i ;ndeplineasc\ dorin]a? Nu, Ibrahim, mi-am dat cuv=ntul. Nu de data asta. Ei lupt\ doar pentru prada pe care le-o dai. Sunt ca ni[te c=ini hr\ni]i cu firimituri. {tii ce se ;nt=mpl\ cu un c=ine fl\m=nd. Vor trebui s\ mai stea un timp fl\m=nzi. Aici nu va fi nici un jaf. Am dus o lupt\ foarte grea aici. E[ti deosebit de milos - tiv, St\p=ne. Din tonul lui Ibrahim, Suleiman ;n]elese c\ de fapt g=n - dea contrariul. Credea c\ uitase ultimele patru luni. Iar el n-ar fi permis nim\nui ;ndr\zneala de a-i vorbi astfel. Dar Ibrahim Pe l=ng\ asta, Ibrahim gre[ea. Nu uitase< cum ar putea uita aburii s=ngelui, mirosul u[or dulceag, ame]itor, al corpu ri - lor putrezind ;n noroi sau gemetele muribunzilor din [an]uri, arunca]i gr\mad\, ca ni[te vreascuri. Cum ar putea uita imagi - nea unei armate, c=ndva impozant\, murind pu]in c=te pu]in ;n noroi [i ;n ploaia ;nghe]at\? Dar p=n\ la urm\ voin]a lui Allah a triumfat. {i acum, St\p=ne? ;ntreb\ Ibrahim. Suleiman se g=ndi la Eski Sarai [i la favorita sa, Gül be - har. Acolo [i-ar g\si lini[tea. Atingerea m=ng=ietoare a unei fe - mei poate ajuta un b\rbat s\ uite asemenea co[-maruri. Poate c\ l-ar putea ajuta s\ uite [i momentul acela teribil, c=nd descoperise ;n sine pe propriul s\u tat\< dac\ n-ar fi fost Ibra him i-ar fi executat pe cei doi viziri ai s\i. Nici chiar Selim n-ar fi f\cut a[a ceva. Era zguduit de aceast\ descoperire a bestiei din propriul s\u suflet. :l speriase chiar mai tare dec=t masacrul care ;i zdrun - cinase p\r]ile cele mai ascunse ale fiin]ei sale. Niciodat\ nu crezuse c\ ;n el st\ la p=nd\ o asemenea furie, un asemenea venin. F\r\ Ibrahim, bestia l-ar fi putut distruge p=n\ [i pe el ;nsu[i. Se ;nfior\. S\ mergem acas\, spuse.

24 COLIN FALCONER 3 Eski Sarai C=nd o sclav\ nou\ era adus\ ;n Harem, primea de ;ndat\ o instruc]ie ;n privin]a Coranului [i a limbii de la curtea oto - man\< de asemenea, era dat\ ;n grija unei slujnice din Harem pentru a-[i ;nv\]a sarcinile specifice. Hürrem fusese ;ncredin]at\ Kiayei din Camera de M\ta - se, St\p=na Mantiilor, o cerchez\ ;nr\it\, cu pielea de culoarea [i consisten]a tovalului, care se ag\]a ;nc\ de amintirea unei nop]i lipsite de rod petrecut\ cu sultanul Baiazid, bunicul lui Suleiman. Acum ;[i tr\ia ce-i mai r\m\sese din via]\ ;ntre bol]i de damasc [i satin, taftale [i catifea, mantii brodate, c\m\[i [i voa luri, ;nr\indu-se [i mai mult cu fiecare zi. Hürrem era mul]umit\ de slujba ei sau mai degrab\ se hot\r=se s\-[i fac\ treaba c=t mai bine. Avea degete sprintene [i ochi ageri, iar batistele ei provocaser\ murmure aprobatoare din partea sultanei Valide, mama sultanului, atotputernica Hare - mului. A[a c\, ;ng=n=nd o melodie doar pentru sine, tocmai bro - da o bucat\ de satin verde de diba cel mai bun satin din lume, a[a-i spusese Kiaya cu fir de aur [i de argint, ;nchipuind pe p=n z\ un model complicat, cu frunze [i flori. Ad=ncit\ ;n munc\, ;ncepu s\ c=nte ;ncet, tot numai pentru ea, un c=ntec ;nv\]at de la tat\l ei, un c=ntec t\t\resc despre step\ [i despre v=ntul de miaz\noapte. Nu auzise c=nd intrase Kiaya ;n camer\, dar sim]i palma ustur\toare peste ureche. Se sperie [i sc\p\ acul de argint pe podea. S\ri ;n picioare, gata s\ loveasc\, dar ochii Kiayei scli pi - r\ diabolic. Hai, love[te-m\, obr\znic\tur\ mic\! {i-o s\-i spun lui Kapi Aga s\ te pun\ la st=lp! Hürrem se ;nro[i ca sfecla, p=n\ la r\d\cina p\rului, de fu rie, dar ;[i cobor; m=na.

HAREM 25 Aici nu se c=nt\, obr\znic\tur\ mic\, ;i spuse Kiaya. }i-am mai spus. Aici este Haremul. Aici este ;ntotdeauna li ni[ - te. Dar mie ;mi place s\ c=nt. Nu conteaz\ ce-]i place. Conteaz\ ce vrea M\ritul St\ - p=n. El nici m\car nu-i aici. Am putea trage cu tunul pe co - ridor [i tot nu l-ar deranja. Obr\znic\tur\! Kiaya o p\lmui din nou, dar de data asta Hürrem era preg\tit\ [i nu ]ip\. Primi lovitura, apoi ;[i scu - tur\ capul cum ;[i scutur\ un c\]elu[ blana ud\. Gura i se str=m - b\ ;ntr-un z=mbet batjocoritor, ;n ciuda urmei roz de pe obraz r\ mas\ de la palma Kiayei. Asta e legea! strig\ la ea Kiaya. Hürrem se aplec\ mai aproape de urechea ei [i [opti> Mai ;ncet. S-ar putea s\ te aud\ sultanul! Ur\[te g\l\ - gia! Kiaya se ;ntoarse cu spatele la ea [i ridic\ batista la care lu cra< o examin\ critic, c\ut=nd gre[eli. Neg\sind nimic, o l\s\ s\ cad\ la loc pe mas\, cu o privire de dezgust. Treci ;napoi la lucru! Hürrem lucra ;mpreun\ cu o evreic\ cu p\r negru ca smoa la, cump\rat\ de la negustorii de sclavi din Alexandria. Carne de t=rg, o numea Kiaya. Se numea Meylissa [i avea pi - cioare lungi [i ;ncheieturile m=inilor fine, cu mi[c\ri nervoase, iu]i ca ale unei vr\bii. Cu coada ochiului, Hürrem o putea ve - dea, aplecat\ peste perna de m\tase pe care o broda, ;ncerc=nd parc\ s\ devin\ invizibil\. Dar prea era o ]int\ tentant\ pentru Kiaya, mai ales ;n dispozi]ia ei de acum. Ia s\ v\d, zise Kiaya, [i smuci lucrul din m=inile Mey - lissei. Gura i se l\rgi ;ntr-un r=njet. Poftim! Ce brocart fin, de Bursa, [i ce-ai f\cut din el! O p\lmui pe biata fat\, metodic, pe fa]\, peste cap. La ce te g=ndeai c=nd lucrai? Uit\-te la ;m pun - s\ turile astea! {i un copil le-ar fi f\cut mai bine! Meylissa plec\ fruntea [i nu spuse nimic. Kiaya arunc\ materialul pe jos [i o p\lmui din nou. Desf\ toate alea [i ia-o de la ;nceput! {i s\ nu a[tep]i cin\ p=n\ c=nd nu termini! Ai auzit? Se ;ntoarse [i ie[i din camer\. R\suflare de dos gros de c\mil\ b\tr=n\! zise Hürrem, arunc=ndu-[i coama pe spate. Se a[ez\ pe banc\ [i ;ncepu s\

26 COLIN FALCONER c=nte din nou, mai tare ca ;nainte. Lini[tea e legea! Ce t=mpenie! Auzi deodat\ un sunet slab, ;nfundat, ;n spatele ei [i se ;ntoarse. Meylissa suspina, cu capul ;n m=ini, trupul ei sub]ire cutremur=ndu-se de o disperare neobi[nuit\. Meylissa, ce s-a ;nt=mplat? Meylissa n-o l\sa s\ te supere! Nu-i dec=t o scorpie! P=n\ [i dintr-un fund de cal iese mai mult\ de[tept\ciune. Dar Meylissa scutur\ din cap, iar suspinele devenir\ [i mai puternice, ;n timp ce degetele i se ;ncle[tau ;n banc\, zg= - riind cu unghiile lemnul. Meylissa! Hürrem se ridic\ ;n picioare, ;ncerc=nd s\-[i st\p=neasc\ enervarea. Z\u! Parc\ nu mai luase palme p=n\ atunci! Se a[ez\ l=ng\ ea pe banc\ [i ;i cuprinse umerii, tr\g=nd-o spre sine. :nceteaz\! Nu-i vorba de ea Atunci ce-i? Meylissa! Ce-i cu tine? Brusc, Hürrem ;n]elese v\zu totul ;n ochii imen[i, c\ - prui ai fetei. Nu Kiaya ;i f\cuse asta. :n ochii ei era groaz\> cum plit\, disperat\. Oh, Doamne! Ce-a f\cut? Meylissa? Ochii Meylissei ;i c\utar\ privirea< groaza lupta cu ne vo - ia de confesiune, de ;ncredere. E-n regul\, se auzi Hürrem spun=nd, mie po]i s\-mi spui. Or s\ m\ omoare, [opti Meylissa. Nimeni n-o s\ te omoare. Cel mult o s\ mori de plicti - seal\, de at=ta cusut Nu-n]elegi. Sigur c\ nu ;n]eleg. Nu mi-ai spus nimic. Meylissa se prinse de marginea caftanului ei, mototolind ghem stofa. Sunt ;ns\rcinat\, [opti ea. La ;nceput, Hürrem crezu c\ n-auzise bine. Ce? Sunt ;ns\rcinat\. {tiu. Nu mi-a venit s=ngerarea. Hürrem sim]i nevoia s\ r=d\ ;n hohote. :ns\rcinat\! :n ;nchisoarea asta de femei! {i ea care o credea proast\ pe evrei - ca asta mic\! Cum Dumnezeu reu[ise? Te ;n[eli.

HAREM 27 Meylissa se oprise din pl=ns. Nu, nu m\ ;n[el. Dar cum? Meylissa privi peste um\rul ei. Hürrem ;i putu vedea m\ - rul lui Adam zb\t=ndu-i-se ;n g=t. :n camera cenu[ie, albul ochi lor fetei str\lucea ca dou\ perle enorme. Kapi Aga. Kapi Aga! Comandantul G\rzii, Eunucul {ef Alb! Gura i se deschise a mirare. De[i avea ;n grij\ paza Haremului, el nu avea voie niciodat\ s\ r\m=n\ singur cu vreuna din fete, pentru c\ nu era rasé eunuc complet ca negrii. Se spunea c\ majo - ri tatea eunucilor albi erau doar par]ial castra]i, cu testiculele legate sau zdrobite, ca mieii tineri. S\ fi fost posibil? Dar el e eunuc! Sigur c\ e eunuc! Sau crezi c\ am avut un b\rbat ;n - treg! Aici?! Hürrem era [ocat\. Nu din cauza exprim\rii draga de Meylissa!, ci de felul ;n care, ;n mintea fetei, rolurile se inversaser\! Se g=ndi c\ de fapt Hürrem era cea proast\. Desigur, cel singuratic crede ;ntotdeauna c\ el e cel mai de[tept. Ce naiv\ fusese! :n timp ce ea ;nc\ se mai chinuia cu limba nou\, cre z=n - du-se superioar\ pentru progresele [i educa]ia ei, aceste fiice de ]\rani deja se lansaser\ ;n contraband\ cu castrave]i [i ;n aventuri de pat. Dar cel pu]in eu nu sunt ;ns\rcinat\, se g=ndi Hürrem. Dar, dac\ el e eunuc Se spune c\, uneori, un b\rbat se regenereaz\. Chiar [i negrii trebuie verifica]i o dat\ pe an ca s\ se asigure c\ nimic nu cre[te la loc. Prostii! C=nd jug\ne[ti un cal, jug\nit r\m=ne! Dar eunucii albi, [tii nu sunt rasé nu li se ex tir pea - z\, ca la negri. T\cur\ un timp. Meylissa era mai calm\ acum faptul c\ vorbise ;i f\cuse bine. Hürrem continua s\ se holbeze la ea, uluit\. :ns\rcinat\! Dar cum? Meylissa arunc\ o privire spre u[\ [i continu\ ;n [oapt\. Exist\ o curte ;n cap\tul de nord al palatului. E ;nconjurat\ de ziduri ;nalte [i umbrit\ de platani. Exist\ o u[\ ;n zid, dar e mereu ;ncuiat\ [i nu e niciodat\ p\zit\. Ce f\ceai acolo?

28 COLIN FALCONER :nv\]am din Coran, cum ni s-a spus. Hürrem aproape c\ z=mbi. Poate c\ a[a a vrut Dum ne - zeu. Continu\. Probabil c\ el m-a v\zut. Poate c\ din turnul de nord. Am auzit o cheie ;n broasc\. Eram gata s\ fug, dar Hürrem ridic\ capul, a[tept=nd urmarea< ;n loc de asta, Meylissa ridic\ din umeri. Mi-a zis c\ sunt cea mai frumoas\ femeie din Harem. {i c\ m-ar putea ajuta s\ intru ;n gra]iile sultanului. De c=te ori s-a ;nt=mplat? De cinci, poate de [ase ori. De [ase ori! {tii ce a]i fi p\]it dac\ era]i prin[i? M-au prins, zise Meylissa, nu crezi? Hürrem t\cu. Se ;ntreb\ ce-ar fi f\cut ea, dac\ s-ar fi aflat ;n gr\dina umbrit\, atunci, citind din Coran. Probabil, acela[i lucru. Orice, chiar pericol de moarte fiind, era preferabil plictiselii ;n\bu[itoare din acest palat mort. Iar b\ile de aburi [i masajele zilnice obligatorii parc\ st=rneau ceva ;n\untrul ei. Toat\ aceast\ moliciune [i r\sf\] aveau efectul unui afrodisiac. Dar nu era nici un b\rbat acolo, care s\ ;ndep\rteze aceste fr\ - m=nt\ri. Cum a fost? ;ntreb\ Hürrem. Cum a fost? Ce conteaz\ cum a fost? [uier\ Meylissa. Or s\ m\ omoare. {tii ce-i fac unei fete care r\m=ne ;ns\rcinat\ f\r\ s\ fi fost ;ns\m=n]at\ de sultan? O leag\ ;ntr-un sac [i-o arunc\ ;n Bosfor! O s\ te ajut, se auzi Hürrem rostind. Cum o s\ m\ aju]i? Ce po]i tu s\ faci? O s\ vezi. Te voi ajuta. O s\ vezi!

HAREM 29 4 Eski Sarai Camera era a[a cum [i-o amintea. Pentru prima dat\ de c=nd intrase triumf\tor ;n Istanbul cu trei zile ;n urm\, Sulei - man sim]ea c\ s-a ;ntors acas\. Se ;ntinse pe canapea. O dat\ cu turbanul de m\tase, arunc\ deoparte cel\lalt eu al s\u, sultanul Osmanl=ilor, omul care ;i devenea tot mai str\in cu fiecare zi. :[i plimb\ o m=n\ pe suprafa]a neted\, ras\, a capului. :nc\ de c=nd mo[tenise tronul tat\lui s\u, cu trei ani ;nainte, avusese sentimentul c\ prive[te lumea dintr-un col] ;ntunecat [i pe sine ;nsu[i, actor ;ntr-o pies\ a umbrelor. Chiar [i ;n jurnalele sale se referea la sine ca la o alt\ persoan\. Oft\ [i umerii i se l\sar\. Marele vizir era numit pur t\ - torul poverii. Dar marele vizir era doar un jongleur, un ames - tec de lingu[eal\, calcule [i ipocrizie. Sultanul era cel ce purta cu adev\rat povara, greutatea Islamului [i nevoile a [ase mili - oane de turci< [i greutatea asta n-avea s\-l p\r\seasc\ p=n\ la moarte. Dar aici, ;n lini[tea Haremului, avea un r\gaz. Aici ar - deau esen]e de lemn parfumat ;n c\minul ;nalt de aram\, lumina focului unduind asemenea reflexiei unei ape pe pere]ii pla - ca]i. Aici candele de argint niciodat\ stinse at=rnau de tavan, alung=nd pentru o vreme mirosul fetid de s=nge pe care ;l adu - se se cu el, ;n minte, din Rhodos. Aici nu erau viziri, nici c\ pe - te nii, nici protocol, nici responsabilit\]i. Aici era Gülbehar. Suleiman auzi fo[net de stofe c=nd ea intr\ printre cor ti - nele de damasc roz din cap\tul ;nc\perii. O privi, sim]ind un amestec de eliberare, pl\cere [i dorin]\. P\rul ei blond, lung, era legat ;ntr-o singur\ coad\, la spate, iar str\lucirea focului ;i colora chipul ;n tonuri de ocru [i roz. Purta o c\ma[\ un gomlek de m\tase azurie aproape transparent\, cu doi nasturi de diamant s\lt=nd ritmic la atingerea trupului ei ;n mers. Cum tresare lumina soarelui pe o ap\ nelini[tit\, g=ndi el. Haina ei era din brocart albastru, bogat, de Bursa, iar [alvarii lungi ;i c\deau ca o cascad\ alb\ p=n\ la glezne. Avea perle ;mpletite ;n p\r.

30 COLIN FALCONER Gülbehar, Trandafir de Prim\var\, g=ndi el, c=t de bine ]i-au spus. Ea c\zu ;n genunchi [i atinse covorul cu fruntea. Sala am, St\p=n al vie]ii mele, Sultan al Sultanilor, St\p=n al Lumii, Rege al Regilor. El se mi[c\ spre ea, ner\bd\tor. De c=te ori ;i spusese c\ nu e nevoie? Dar ea ;ntotdeauna ;l ;nt=mpina astfel, respect=nd ritualul. Acum ;ns\ el nu dorea s\ i se reaminteasc\ cine este. Era un b\rbat ;ntors acas\, [i at=t. Vino aici. Ea aproape c\ alerg\ ultimii pa[i [i ;[i ;ngrop\ fa]a la pieptul lui. El ;i sim]i umezeala lacrimilor [i parfumul de ia so - mie uscat\ al p\rului. C=nd pe minarete era steagul alb [i tu nu te ;ntorsese[i, m-am g=ndit c\ s-ar putea s\ nu te mai ;ntorci niciodat\. Mi-e at=t de fric\ f\r\ tine. Sunt at=t de multe [oapte. Se trase deo - parte [i ;l privi ;n ochi pentru prima dat\. N-ai fost r\nit, nu? Nici o cicatrice care s\ se vad\ vreodat\, zise Sulei man [i dintr-un anumit motiv se g=ndi la Piri Pa[a [i la cum or do - nase el execu]ia dasc\lului copil\riei sale. Dac\ nu era Ibrahim acolo? Poate c\ p=n\ la urm\ era un tiran, ca tat\l s\u. Ce face Mustafa? Doarme. I-ai lipsit, ad\ug\ ea, vorbe[te des de tine. Cred c\ abia m\ mai cunoa[te, ;[i spuse Suleiman. Vreau s\-l v\d. Gülbehar ;l lu\ de m=n\ [i ;l conduse prin iatacuri spre dormitorul prin]ului. Un sfe[nic ardea ;ntr-un col] al palatului, urm\rit atent de un paj cu turban. Un alt paj st\tea ;n umbr\, ;n cel\lalt col]. Dac\ b\iatul se ;ntorcea ;n somn, sfe[nicul era stins [i se aprindea cel\lalt, a[a ;nc=t lumina s\ nu-i cad\ direct pe fa]\. Suleiman se aplec\ spre pat. Mustafa avea p\rul blond, ca al mamei sale, [i aceea[i fa]\ frumoas\, senin\. Avea nou\ ani, cre[tea bine, ;ndem=natic la aruncatul suli]ei, dibaci la matematici [i harnic ;ntr-ale Coranului. Urm\torul sultan al Os - manl=ilor, reflect\ Suleiman. Bucur\-te de tinere]e c=t po]i. E bine c\ umerii ;]i sunt deja puternici. Era din nou uluit c\ are un fiu care ;i seam\n\ at=t de pu - ]in, care nu seam\n\ deloc cu vreunul din turcii c\rora le va fi conduc\tor c=ndva. Dar fiecare so]ie de sultan era o sclav\ cre[ -

HAREM 31 tin\, deoarece Coranul spunea c\ nici un musulman nu poate fi v=ndut ca sclav. Deci fiecare sultan era fiul unei sclave, fiul unei cre[tine, chiar dac\ numit\ Protectoare a Marii Credin]e. :mp\r\]ia Domnului era ;ntr-adev\r una singur\. Este bine? ;ntreb\ Suleiman. Devine mai ;nalt ;n fiecare zi. Vrea s\ fie ca tat\l s\u. Suleiman z=mbi ;n umbr\. Gülbehar, c=t de transparent\ e[ti! Deja mi-a cucerit favoarea. Teribil cum to]i fiii musulma - nilor ;nva]\ de mici s\-[i urasc\ tat\l. Dar din motive foarte ;n - temeiate. Atinse fruntea lui Mustafa cu v=rful degetelor. B\iatul dor mea cu gura deschis\. Fii binecuv=ntat, fiule, [opti Suleiman. Mustafa mur - mu r\ ;n somn [i se r\suci ;n pat. Suleiman se ;ntoarse spre Gülbehar. Silueta ei era clar con turat\ de lumina sfe[nicului. Dorin]a era ca o explozie, ad=nc, ;n stomac. Voia s-o aib\ acum, s\-[i lase s\m=n]a ;n ea, ca un [uvoi, ca un fluviu, [i apoi s\ suspine cu capul pe s=nul ei, ca un copil. Dar asta nu se putea. :n schimb, spuse> Acum vom m=nca. Gülbehar aduse ea ;ns\[i m=ncarea, buc\]i mici de miel g\ tite cu ierburi aromate, carne de pui fript\ la foc mic, vinete umplute cu orez. Apoi, smochine cu crem\ acri[oar\ [i [erbet rece, ;ntr-un pocal de aur. Paji t\cu]i ;i serveau ;n lini[te. Ce se mai aude prin Harem? ;ntreb\ Suleiman. :ntotdeauna ;l amuza s\ aud\ b=rfele femeilor. Era [i un barometru al puterii sultanului. Se vorbe[te despre tine ca despre un mare erou, zise Gül behar [i el pricepu c\ o parte din gloria lui devenise deja a ei. C=nd a venit vestea c\ ai cucerit Rhodosul, s-a spus c\ vei r\ m=ne ;n istorie ca un alt Fatih, un mare cuceritor. C\ e[ti destinat s\ fii cel mai mare dintre sultani. Pre]ul a fost mare Armata noastr\ se va reface repede. Ce [tia ea despre armate? se g=ndi iritat Suleiman. :n - cerc\ din nou> A fost o b\t\lie teribil\. Dac\ ar fi demne de urechile unei femei, ]i-a[ putea povesti lucruri Termin\ masa [i ;[i cufund\ degetele ;ntr-un bol de ar - gint. Un paj ap\ru imediat, s\ i le [tearg\. Nu trebuie s\ te mai g=nde[ti la asta.

32 COLIN FALCONER Ziua e u[or. Dar noaptea, ;n ;ntuneric, e greu s\ nu-]i aduci aminte. A[tept\, dar ea nu-l ;ncuraj\ mai departe. Cum a[ putea s\-i spun? g=ndi el. Trebuie s\-i spun cuiva. Sau poate e doar ;nc\ o povar\ pe care trebuie s-o duc singur. Privi la Gülbehar [i z=mbi. At=t de frumoas\. Ce minunat c\ Allah a l\sat pe lume ace[ti ochi alba[tri. :[i l\s\ privirea s\ alunece ;n umbra s=nilor ei, dincolo de c\ma[a de m\tase, [i se g=ndi c\ ar putea s\ simt\ c\ldura trupului ei chiar de dincolo de mas\. Dar ;n oricare alt\ privin]\ era at=t de departe de ea. C=nd erai plecat, spuse Gülbehar, luam poeziile tale [i le citeam. :ntotdeauna m\ f\ceau s\ te simt aproape. Dup\ at=ta timp ;n care sim]ise numai lucruri dure, bra]ul tronului aurit, m=nerul sabiei, fr=ul de piele al calului, era aproa pe o minune s\ ating\ ceva at=t de moale. Era ;nfometat dup\ a[a ceva. M=na lui se ;ntinse, apuc=nd s=nul de parc\ ar fi vrut s\-l ia de tot, ca pe o comoar\ pre]ioas\< abia c=nd ea gemu de durere ;[i d\du el seama, retr\g=ndu-[i m=na. Moli ciu - nea p=ntecului [i a coapselor ei! :i desf\cu picioarele, le sim]i ;ncol\cindu-se ;n jurul [oldurilor sale [i ;nchise ochii de pl\ - cere. Dorea s-o cuprind\, s\ se piard\ ;n moliciune, ;n c\ldur\. Alung\ din minte imaginea ploii ;nghe]ate, a unei m=ini ;n - z\uate ;n\l]=ndu-se ca o ghear\ din noroi, a turnului Sf. Mi hail ap\r=nd amenin]\tor dintre norii ;ntuneca]i. Era oare mirosul s=ngelui sau mirosul ;nfr=ngerii, acela care ;i provocase groaza ce ;nc\ ;l mai chinuia? Gülbehar ;i [optea la ureche vraja ei dul - ce, iar el o ;mbr\]i[\ [i, dintr-o mi[care lung\, gr\bit\, ;[i sim]i spasmul trupului, pl\cerea fierbinte, dulce, cuprinz=ndu-l, am\ - r\ ciunea [i dulcea]a ]=[nind am=ndou\ din el. Ca un [uvoi, ca un fluviu. C=nd termin\ se g=ndi c\ pluteau am=ndoi ;ntr-un lac de s\m=n]\. Imagini i se amestecau ;n minte, viitor [i trecut laolalt\. Gülbehar cu ;nc\ un fiu, [an]ul de ap\ plin de cadavre, se - curea c\l\ului sclipind ca un diamant deasupra capului lui Piri Pa[a, chipul adormit al lui Mustafa c\p\t=nd brusc tr\s\turile lui [i apoi ale tat\lui lui, un monstru cu barba ud\ de s=nge m=nc=ndu-[i propriii copii. Gemu puternic< auzi [oapta lui Gül - behar susur=ndu-i ;n ureche. Piciorul [i bra]ul ei [erpuind ;n

HAREM 33 jurul lui, c\ldura dulce [i lipicioas\ cuprinz=ndu-i coapsa. Apoi nimic. C=nd se trezi, nu era dec=t lini[tea Haremului, ;ntuneri - cul nop]ii, sclavii la locurile lor la picioarele patului. O singur\ lum=nare poleia ;ntunericul. Gülbehar era ;ntins\ l=ng\ el, aproa pe nemi[cat\, dormind lini[tit ca ;ntotdeauna. Suleiman deschise ochii [i privi ;n jur la umbrele ;ntunecate din ni[ele ;n care Gülbehar ]inea manuscrisele poeziilor lui. Acesta e Haremul meu, ;[i spuse, refugiul meu, interzis oric\rui alt b\rbat. Favorita mea, gözde a mea, doarme sub bra - ]ul meu, purt=nd s\m=n]a mea proasp\t\< acestea sunt poeziile mele, fiecare purt=nd o parte secret\ din mine, ;nchis\ ;n limba bogat\ a per[ilor, g=ndurile mele cele mai intime [i mai elevate. Cu tot protocolul Haremului, am p\strat aceste ;nc\peri ca pe un sanctuar. De ce, atunci, m\ simt ;nc\ at=t de singur? 5 Hürrem [tiu c\ fusese sedus\ ;n momentul ;n care ;ncepu s\ doreasc\ hammamul, baia de diminea]\. :n ]ara stepelor ;mb\ierea nu era v\zut\ cu ochi buni, ba chiar provoca team\. Toat\ lumea [tia c\ sp\latul duce la r\ceal\, boal\ [i moarte. Iar na [i v=ntul erau du[mani permanen]i, iar luxul sau des f\ ta - rea erau imposibile. Dar aici se insista ca fetele s\ fac\ baie de dou\ ori pe zi [i s\-[i rad\ fiecare fir de p\r de pe corp. La ;nceput, Hürrem fusese ;ngrozit\< dar apoi observ\ c\ nu se ;mboln\vise, era cel mult oarecum dezgustat\, nu at=t din cauza indecen]ei, c=t datorit\ lenevirii. Nu-[i amintea c=nd ;ncepuse s\ g=ndeasc\ altfel. Devenea mai moale, ;[i zise. Dac\ tat\l ei ar fi putut-o vedea acum, blestemat fie-i sufletul barbar! Ei bine, era ;nc\ o t\ t\roaic\. O s\-i demon-streze asta. Erau trei ;nc\peri> camekan, sau camera pentru ;m br\ - care< sogukluk, sau camera pentru ;nc\lzire< [i cea mai mare, cea din mijloc, camera cu aburi sau hararet. Hürrem ;[i lep\d\ iute ve[mintele, iar una dintre negrese gediçli ;i ;nm=n\ un prosop parfumat.

34 COLIN FALCONER :nc\l]\ o pereche de papuci din lemn de trandafir [i intr\ ;n sogukluk, sim]ind prin pielea f\cut\ ca de g\in\ c\ldura aburilor. :n centrul camerei era un bazin mare, din marmur\, plin cu ap\ cald\, [i c=teva fete [edeau ;n jurul acestuia, lu=nd ap\ ;n ni[te vase mici de aram\ [i turn=ndu-[i-o ;n cre[tet. Hür - rem li se al\tur\. Privi ;n jur, pref\c=ndu-se preocupat\ de toaleta proprie. Niciodat\ nu ;nceta s\ fie uimit\ de marea varietate a trupurilor. P=n\ s\ vin\ aici nu-[i d\duse seama c\ lumea e at=t de mare [i fiin]ele omene[ti at=t de diferite. P\r, sf=rcuri, piele, ochi. At=ta bog\]ie de forme [i culori. Erau gediçli cu c=rlion]i negri [i pie - le de mahon< fete grecoaice cu ochi ;ntuneca]i [i p\rul ;n mii de bucle cre]e< cercheze cu p\r blond auriu [i sf=rcuri ca ni[te boboci de floare roz< egiptence cu profil lung, aristocratic [i sf=rcuri de culoarea prunelor b\tute< persane cu p\rul de cu loa - rea nop]ii [i ochi ad=nci [i ;ntuneca]i ca ni[te f=nt=ni. {i ce de forme! Pe c=nd ;[i golea din nou vasul cu ap\ peste trup, pref\c=ndu-se absent\, se compar\ cu celelalte fete. Unele aveau s=ni mari, albi, br\zda]i de vini[oare albastre< ca ai femeilor ce al\pteaz\, g=ndi Hürrem, numai c\ p=ntecele le era mic [i plat. Altele aveau s=ni de forma lacrimei, unii abia ;m bo - boci]i< multe erau tinere, abia ie[ite din pubertate, cu s=ni tari, fermi, rotunzi, incredibil de ;ntin[i [i de netezi. Hürrem privi ;n jos, la trupul ei sub]ire [i mic, ca de b\iat, [i se ;ntreb\ de ce-or fi ales-o pe ea pentru a[a ceva. Ei bine, poate c\ nu-s a[a de frumoas\ ca aceste odalisce, ;[i spuse ea. Dar am p\rul ro[u, ca blana vulpii. {i sunt deo po - triv\ de viclean\. :[i lu\ prosopul [i trecu ;n hararet, lip\ind pe marmura ud\. Era o scen\ ca de iad l\ptos. Aburul ;i ardea pl\m=nii [i se lipea de piele ca un voal fierbinte. Sim]ea sudoarea scur g=n - du-i-se pe piele ;n mii de pic\turi minuscule. Siluete ude se mi[cau prin cea]\ aidoma unor spectre, lini[tea fiind spart\ doar de zgomotul unui papuc de lemn sc\pat pe marmur\, de clin - chetul vaselor de aram\ sau de plesc\itul vreunui trup ie[ind sau intr=nd ;n ap\. Lumina se strecura prin abur dinspre tavanul boltit< norii de abur [i pere]ii din marmur\ cu ;ncrusta]ii cenu[ii se pierdeau ;ntr-un amestec nedefinit.

HAREM 35 Hürrem intr\ ;ntr-unul din bazinele fierbin]i [i ;nchise ochii, savur=nd senza]ia apei ;ndep\rt=nd sudoarea, plesc\-in - du-i pe umeri [i pe s=ni. :[i l\s\ capul pe spate, odihnindu-l pe marmur\< ;[i turn\ ap\ pe fa]\ [i apoi ;[i ;ndep\rt\ p\rul din ochi. Da, ;[i zise, este o senza]ie extraordinar\. :nainte de a veni aici trupul ;mi era acordat numai pentru supravie]uire, pentru mi[c\rile bru[te ale unui cal [i pentru a g\si puterea trebuincioas\ muncii. Acum, ace[ti eunuci, aceste Kiaya au trezit ceva nou ;n mine. Dar la ce bun? Toate aceste femei, ;nro[ite [i ;nmuiate de fierbin]eala aburului [i a apei, cu carnea fr\m=ntat\ [i fr\gezit\ prin masaje de c\tre gediçli, r\sf\]ate [i torc=nd ca ni[te pisici, aranjate [i dichisite ;n m\t\suri [i brocart [i nici un b\rbat care s\ le admire sau s\ le satisfac\. Totul era un mister, o ademenire str\lucitoare mistic\, dar lipsit\ de sens. Hürrem sim]i mi[care ;n ap\ [i deschise ochii. O fat\ ;nal t\, blond\, st\tea pe marginea bazinului la doar c=]iva pa[i, ;n timp ce dou\ gediçli ;i turnau ap\ pe corp [i ;i masau g=tul [i umerii. Fata se l\sa ;n bra]ele lor, cu capul aruncat pe spate, p\rul aproape ating=nd marmura. :ntreaga imagine inspira siguran]\ deplin\ [i m=ndrie re]inut\. Gülbehar! Hürrem sim]i cum i se ;nro[esc obrajii. Ei bine, dac\ era ;ntr-adev\r un mister, ea ;l cuno[tea. Sim]i un acces involuntar de invidie [i ur\, emo]ii pe care ;[i imagin\ c\ le ;mp\rt\[e[te cu toate celelalte femei din hammam. De ce tu? g=ndi. Din toa - te femeile astea, de ce tu? Sau este el at=t de u[or de vr\jit? Gülbehar ;i sim]i privirea [i, pentru o clip\, ridic\ fruntea [i deschise ochii. Ace[tia p\reau incredibil de str\lucitori ;n p=cla hammamului, ca dou\ safire ;ncrustate ;n ghea]\. Ce spu - nea oare chipul ei? M=nie? Curiozitate? Mil\? Hürrem ;i ;ntoarse privirea o clip\, apoi se r\suci ;ncet [i ie[i din baie, l\s=ndu-[i fundul la vedere o clip\ mai mult dec=t era strict necesar. Regret\ imediat gestul at=t de copil\resc. N-are de ce s\-i fie mil\ de mine, g=ndi ea, s\lt=ndu-[i prosopul. Fric\, da. Dar nu mil\. Disp\ru ;n cea]\, lip\itul papucilor ei ;mpr\[tiind lini[ - tea. Coloane de marmur\ [i bol]i arcuite conduceau de la hararet la yeni kaplija, camerele laterale mai mici, pavate tot cu dale de marmur\, unde gediçli se ;ngrijeau de odalisce, ma s=n - du-le trupul, examin=ndu-le minu]ios picioarele [i bra]ele, pu bi -

36 COLIN FALCONER sul [i anusul, nasul [i urechile, asigur=ndu-se c\ nu exista nici urm\ de p\r. Hürrem renun]ase de mult s\ mai protesteze ;n fa]a acestei lipse de respect. Se l\s\ examinat\ [i acum, f\r\ o vorb\. Oricum nu putea evita asta. Numele negresei era Muomi< o fat\ ursuz\ cu p\r cre] de culoarea c\rbunelui [i buze l\sate ;n jos, ;ntr-un fel de bot. Celelalte fete vorbeau despre ea ;n [oapt\. Se spunea c\ era vr\ - jitoare [i o evitau c=t puteau. Avea m=ini mari, osoase, care-]i dislocau parc\ ;ncheieturile, [i multe fete ie[eau cu lacrimi ;n ochi dup\ o [edin]\ de masaj cu Muomi. Dar Hürrem aprecia tocmai asta. :i alunga leneveala din trup. Hürrem se ;ntinse cu fa]a ;n jos pe marmura r\coroas\. :ncearc\ s-o faci cum trebuie, zise ea. Vreau s\ m\ doa r\, de data asta. Te-a durut [i data trecut\. Am crezut c\ vei pl=nge ca o feti]\. :]i dau doi asperi dac\ reu[e[ti s\ m\ faci s\ pl=ng. N-ai doi asperi. Muomi ;ncepu masajul< m=inile ei ;i fr\m=ntar\ mu[chii de pe g=t [i umeri p=n\ c=nd Hürrem crezu c-or s\-i sar\ ochii din cap. :i veni s\ g=f=ie [i s\ icneasc\, dar se st\p=ni< trase aer ad=nc ;n piept [i a[tept\. Se spune c\ e[ti vr\jitoare. Cine spune? Fetele. Fetele! C=nd le aleg ca s\ le aduc\ aici le iau dup\ frumuse]e, nu dup\ minte. E[ti vr\jitoare? M=inile negresei alunecau de-a lungul [irei spin\rii. De parc\ ;ncercau s\ p\trund\ ;ntre oase [i s\ le desfac\. Hürrem ;[i sim]i ochii umezi]i de lacrimi, a[a c\ ;[i ;ngrop\ fa]a ;n palme ca s\ [i-o ascund\. Ei bine, e[ti sau nu? Dac\ eram vr\jitoare, de mult a[ fi sc\pat din locul \sta. Muomi ;[i ap\s\ degetele ;n fesele fetei, c\ut=nd ;ncheietura dintre [old [i pelvis, ;n timp ce Hürrem ;[i mu[c\ m=inile ca s\ nu-[i tr\deze durerea. Mu[chii t\i sunt tari ca ai unui b\iat, recunoscu Muo - mi, cam ;n sil\. Un pic mai tare, r\spunse Hürrem. Nu simt nimic.

HAREM 37 Muomi chicoti. Nici acum? [i Hürrem gemu din toate puterile. C=nd Meylissa intr\, o g\si pe Hürrem ;ntins\ pe spate, permi]=ndu-i negresei s\-[i exercite opera]ia de depilare. Sclava ;i aplicase o past\ de cear\ [i var nestins [i acum smulgea, ex - per t\, firele mici de p\r cu muchia ascu]it\ a unei scoici. Hür - rem ;[i ;mpreunase m=inile sub cap [i o urm\rea. S=nii i se ridicau [i coborau ;n timp ce respira. Avea obrajii umezi. Te sim]i bine? :i datorez doi asperi vr\jitoarei \steia, r\spunse Hür - rem. Pentru ce? :[i dore[te slujba bostanjiului, zise Hürrem. De m=ine va fi noul C\l\u-[ef al Sultanului. Muomi ;i dep\rtase picioarele [i acum ;i examina minu - ]ios perineul, c\ut=nd p\r. Meylissa se ;ntoarse cu spatele la negres\. Ce rost au toate astea? ;ntreb\ ea. Muomi e singura c\ - reia ;i pas\ dac\ ne radem sau nu. Sultanului n-o s\-i pese ni - ciodat\. Hürrem z=mbi r\ut\cios. Trebuie s\ fim preg\tite. Nu putem s\ pierdem ocazia cea mare doar pentru un fir de p\r. Meylissa se rezem\ de marginea de marmur\ [i ;[i cobor; vocea. :[i puse o m=n\ pe abdomenul suplu [i brun. :n cur=nd o s\ se vad\! De ;ndat\ ce rosti vorbele, ochii i se umplur\ de lacrimi. Muomi ridic\ brusc capul. Ce-i cu ea? {i-a adus aminte cum ai frecat-o tu pe spate ultima dat\, r\spunse Hürrem. Apuc\ bra]ul Meylissei, ;nfig=ndu-i ad=nc unghiile ;n carne, p=n\ c=nd fata se str=mb\ [i vru s\ se trag\ ;napoi. Dar Hürrem nu-i d\du drumul. Nu aici! Dar ce m\ fac? E-n regul\. Am un plan. Ce-ai de g=nd s\ faci?

38 COLIN FALCONER O s\ vezi. Muomi o s\ ne ajute [i ea. Z=mbi diabolic. Cele dou\ fete o privir\, uluite, dar Hürrem ;nchise ochii [i se abandon\ lumii moi a aburilor [i scoicii din m=na lui Muomi. 6 Timp de dou\ luni Kapi Aga tr\ise cea mai crunt\ groa - z\, punctat\ de a[tept\ri febrile [i clipe de pl\cere imens\. Era un om cu o imagina]ie bogat\ [i-[i putea ;nchipui cam tot ce ar p\]i dac\ i s-ar afla vreodat\ secretul. Dar nu mai putea da ;napoi acum. Chiar dac\ un emisar al cerului i-ar fi dat azi o asigurare semnat\ ;n aur de Allah ;nsu[i c\ va fi prins, [i tot ar fi venit ast\zi aici. Pl\cerea sexual\ cu o femeie frumoas\ [i, ;n plus, interzis\ era numai un aspect. Era ;ns\ reg\sirea b\r - b\ ]iei pe care o crezuse pierdut\, redescoperirea poten]ei ire - zistibil\ [i ireversibil\. Ar fi putut ;ndura orice moarte, acum, c\ murea ca un b\rbat. Sau cel pu]in a[a credea. :n fiecare joi dup\-amiaz\, cu o or\ ;nainte de asfin]it, ea trebuia s\ vin\ ;n gr\din\ ca s\-i citeasc\ Coranul. Pentru Kapi Aga, ;ntreaga s\pt\m=n\ se desf\[ura, ;n mod periculos, ;n jurul acelei clipe de splendid\ confuzie, ;n care el putea s\ r\ su - ceasc\ din nou cheia ;n broasca ruginit\, spre a intra ;n gr\din\. De fiecare dat\ c=nd ;mpingea u[a se ;ntreba dac\ va da de ea sau de propriii solda]i cu iataganele scoase, ascu]ite ca briciul. Gr\dina devenise subiectul tuturor viselor, dar [i al co[ ma ru ri - lor sale. Nici chiar C\pitanul G\rzii Palatului [i P\zitorul Fe - mei lor n-avea nici o [ans\ dac\ ar fi fost descoperit. U[a cu ram\ de metal se deschise sc=r]=ind oh, Doam - ne milostive, r\suna ca o lovitur\ de tun ;n lini[tea Haremului! [i el se strecur\ ;n gr\din\, ;ncuind-o la loc ;n urma sa. Privi spre turnul de nord. Singurul loc de unde puteau fi v\zu]i erau ;nc\perile din v=rf de tot de acolo o v\zuse [i el prima dat\ pe Meylissa, iar u[ile la acele dou\ ;nc\peri le ;ncuiase el cu m=na lui. {i totu[i se sim]ea de parc\ to]i membrii Divanului ar fi fost cu ochii pe el, ;n timp ce c\l\ii ascu]eau securile ce urmau s\-l h\cuiasc\.

HAREM 39 Gr\dina era ap\rat\ de ziduri ;nalte de piatr\, cu aleile flancate de coloane de marmur\ alb\ de Paros [i acoperite cu bol]i de platani, chiparo[i [i s\lcii. Aici era mereu ;ntunecat, chiar dac\ deasupra copacilor se putea vedea soarele reflectat de minaretele moscheilor din Harem, ;nro[indu-le pe m\sur\ ce cobora pe cerul ora[ului plin de praf. Se uit\ ;n jur dup\ figura familiar\ a Meylissei aplecat\ peste Coran pe o banc\ din spatele coloanelor, sau [ez=nd sub ramurile aplecate ale unei s\lcii< dar nu era nici urm\ de ea. Sin gurele sunete apar]ineau unei privighetori ciripind trist ;n ra - murile de deasupra capului lui. Kapi Aga sim]i un amestec de dezam\gire [i spaim\ inex plicabil\. De ce nu era aici? Nu vine ast\zi. Vocea venea din spate. Se r\suci ;napoi, ;ngrozit, tr\g=nd instinctiv iataganul din teaca de piele. Fata ;[i ;ncruci[\ bra]ele [i r=se. Era una din fetele din Harem, f\r\ ;ndoial\, dar n-o recu - no[tea. De ce-ar fi recunoscut-o? Erau at=t de multe. Era ;nalt\ [i sub]ire, cu p\rul auriu-ro[cat [i cu ochii verzi. Purta un caftan galben de bumbac [i o hain\ de brocart auriu, iar pe cap o toc\ mic\, verde. O singur\ perl\ str\lucea legat\ ;n ciucurele toc\i. Dup\ ve[minte p\rea a nu fi de prea mult timp ;n Harem [i nici prea departe n-avusese c=nd ajunge. Kapi Aga tremura. M=inile, genunchii, ;ntreg trupul ;i tremura. Oh, Doamne Atotputernic! Cine e[ti tu? Meylissa nu vine azi. Unde e ea? Aici, ;n Harem. Unde e p\zit\ de atingerea b\rba]ilor. De ce r=zi? E[ti la fel de alb ca turbanul ce-l ai pe cap. Ce ai? Nu sunt unul din ienicerii sultanului. Nici m\car n-am sabie. De ce ]i-e fric\? Sunt doar o biat\ fat\, o cus\-toreas\. Sunt ne;narmat\. N-am nici m\car acul la mine. Kapi Aga ;ncerc\ s\-[i revin\. Cu cine crezi c\ vorbe[ti? O s\ te trimit la r\coare F\cu un pas ;nainte [i o apuc\ de bra], lipindu-i muchia sabiei de fa]\, ca s-o sperie. Dar Hürrem ;i r\spunse cu un z=m - bet. Lui i se t\ie r\suflarea c=nd ;i sim]i degetele pip\indu-i vintrele.

40 COLIN FALCONER Meylissa zice c\ astea ;nc\ mai merg. Eu sunt o simpl\ cus\toreas\, dar parc\ nu a[a trebuia s\ fie. Ce vrei s\ spui? Meylissa o s\ fac\ un copil. Kapi Aga se d\du ;napoi, de parc\ tocmai ar fi aflat c\ a atins o ciumat\. Ea ;i urm\ri transformarea uimitoare a fe]ei. Fa]a ;i deveni tic\loas\, p\m=ntie, ca de cadavru. Sabia ;i sc\p\ din m=n\ [i z\ng\ni, c\z=nd pe marmur\. Cretinul! g=ndi ea. O s\ atrag\ g\rzile! Chiar nu se poate controla? Pentru o clip\ crezu c\ o s\-l vad\ lu=nd-o la fug\. Nu nu se poate, ;ng=n\ el. A[a credea [i ea. :mi imaginez c\ nici tu nu ]i-ai ;nchi - puit altfel. Cine e[ti tu? {i ce vrei? Sunt prietena Meylissei. Hürrem se uit\ dup\ sabia ce z\cea pe jos. Ridic-o, spuse ea, doar ca s\-[i verifice victoria. El se aplec\ s\ fac\ ce i se spusese. Ce vrei? repet\ apoi. Vreau s\ te ajut. Acum mi-aduc aminte, spuse el. E[ti fata din Rusia. Te-am adus din ]inutul t\tarilor. Ea ;l privi amuzat\< fiecare ;ntrebare, fiecare calcul min - tal se vedea pe fa]a lui la fel de clar ca o pagin\ din Coran. Cine mai [tie? spuse el, ;n final. Ar fi bine s\ ne azv=rli pe am=ndou\ ;n Bosfor, noap - tea, [i s\ termini cu toat\ t\r\[enia. La asta te g=nde[ti, nu? De aceea am mai spus cuiva. Cuiva al c\rui nume nu-l vei [ti niciodat\. Buzele ;i c\zur\ a dezam\gire [i dezgust, c=nd orice cale de sc\pare se ;nchisese pentru el. Te [tiu. Kiaya ;]i zice obr\znic\tur\ mic\. Pe bun\ dreptate. V\d. :[i b\g\ sabia ;n teac\, cu un gest hot\r=t. Deci vrei s\ m\ aju]i? Poate c\ n-ai nevoie de ajutorul meu. Poate o vei lua de nevast\ [i ve]i ;ntemeia o familie! Nu-]i bate joc de mine! [uier\ Kapi Aga. Am crezut c\ vei fi ;nc=ntat s\ afli c\ cel pu]in unul din alea ;nc\ func]ioneaz\ cum trebuie. El se apropie de ea, furios, apoi se st\p=ni. De unde [tiu c\ e adev\rat?