Revista clasei a II-a D. Şcoala Gimnazială nr. 8 Bârlad

Transcrição

1 Revista clasei a II-a D Şcoala Gimnazială nr. 8 Bârlad Nr.2/

2 1. Cine suntem? 2. Creaţii literare în versuri şi în proză 3. Ştiaţi că?... curiozităţi despre: natură mamifere păsări insecte şi arahnide apă astrologie planete 4. Probleme amuzante 5. Probleme de logică 6. Experimente 7. Jocuri şi exerciţii pentru dezvoltarea unor abilităţi 8. Amintiri din clasa a II-a ( ) 9. Competiţii şi competitori 10. Matematică distractivă 11. Bunele maniere 12. Istoria invenţiilor 13. Creaţii plastice şi tehnologice 14. Ghicitori 15. Glume cu şi despre copii

3 Cine suntem? Noi suntem clasa a II-a D de la Şcoala Gimnazială nr. 8 Bârlad. 14 fete isteţe şi 13 băieţi inimoşi am contribuit la păstrarea renumelui instituţiei noastre încă din primul an de şcolaritate. Ne-am descurcat onorabil în toate ipostazele în care am fost puşi. Ca şi anul trecut, am avut o bogată activitate şcolară şi extraşcolară, activitate care ne-a făcut respectaţi şi admiraţi atât la nivelul şcolii, cât şi la nivelul oraşului/judeţului şi chiar al ţării. Ne mândrim cu rezultatele noastre la învăţătură, cât şi cu cele obţinute la concursurile şcolare şi cultural-artistice. Suntem competitivi, dornici de a ne dezvolta abilităţile şi de a dezlega cât mai multe mistere ale lumii în care trăim. Întrucât am avut foarte multe realizări şi dorim ca acestea să rămână pentru posteritate, am conturat al doilea număr al revistei clasei în care fiecare ne-am exprimat cum am putut mai bine gândurile, dorinţele, simţirile, curiozităţile. Este o revistă atipică, care nu urmăreşte o anumită linie, un anumit model, dar la fiecare pagină încercăm să vă surprindem cu ceva, sperăm noi, interesant. Lectură plăcută! Elevii clasei a II-a D şi înv. Gabriela Guzgan

4 Tomasino Tomasino este motanul meu preferat. S-a născut la Paştele trecut şi a fost dragoste la prima vedere. Are blana de culoare albă cu puţin negru, nişte gheare ascuţite şi un botic drăgălaş. Lăbuţele-i sunt îmbrăcate în mănuşi albe, dându-i un aer de aristocrat. De altfel, se comportă ca un prinţ răsfăţat. Pentru că trăieşte la bunica, îi duc tot felul de bunătăţi. El prinde mulţi şoricei, dar după ce se joacă un timp cu aceştia şi se distrează, nu-i mai mănâncă. Este un motan foarte jucăuş, iar când ne întâlnim dăm adevărate spectacole. Mă şi zgârie uneori, dar nu mă supăr pe el şi-l iert de fiecare dată. Tomasino are şi talent de fotomodel pentru că ştie să pozeze ca un profesionist. neuitat. Îl iubesc foarte mult şi de câte ori ne întâlnim petrecem clipe de Adriana Hazu Dunguliţă cel obraznic Într-o zi de primăvară, când păsările călătoare se întorceau la noi în ţară, când soarele strălucea prin casele oamenilor, când ghioceii au apărut în grădini, Mihăiţă trăgea un pui de somn. Lui Dunguliţă începu să-i ghiorăie stomacul de foame. Se uită încolo, se uită-ncoace şi văzu acvariul. Se sui pe masa unde era peştişorul. Atunci dădu cu lăbuţa şi căzu acvariul. În acel moment motănelul l-a luat de jos şi l-a mâncat cât ai clipi. Mihăiţă, speriat de zgomotul produs, se duse imediat în cameră şi descoperi acvariul spart în mii de cioburi minuscule, iar peştişorul nu era de găsit. Deodată îl zări pe Dunguliţă, întins pe pat şi sforăind fericit şi satisfăcut. Îl privi mai atent şi înţelese pe dată ceea ce se întâmplase. Mihăiţă îl luă pe sus şi-l certă pentru ce făcuse. Dunguliţă lasă privirea în jos, înţelegând că urmează o perioadă de singurătate, pedeapsă pentru fapta sa. Chrisanta Tinică

5 Rugăciune Maică Preacurată, Pururea fecioară, Sufletul din mine Nu-l lăsa să moară! Ci revarsă, Sfântă Peste el, de sus, Mila ta cea mare, Mila lui Iisus! Bianca Frunză Gabriela Gociu De PaŞti Totul e-nverzit şi parcă Totul este ca-n poveşti, Şi lumea este mai frumoasă În haine parcă împărăteşti. Paştele În noaptea învierii lui Hristos Oamenii merg la biserică pioşi Ascultă pildele duhovniceşti Apoi se-ndreaptă spre morminte luminoşi. Lumea ciocneşte ouă imediat Şi masa este plină cu de toate Şi toate sunt aşa cum ne dorim Iisus ne-ajută pe fiecare-n parte Şi ne-ndeamnă să nu uitam să ne iubim. Şi strigă veseli Hristos a înviat! Iepuraşul de Paști a sosit Copiii multe dulciuri au primit. Bianca Frunză Suntem copii şi viaţa e frumoasă Şi ne dorim mai mult decât orice Iubire, sănătate şi speranţă Şi viaţa s-o iubim aşa cum e. COSMIN SAUCIUC Bianca Frunză

6 Cel mai frumos dar A dărui ceva unei persoane dragi şi nu numai este un gest frumos, care te face să te simti bine, apreciat, însemnat. Nu este mai mare bucurie când vezi chipul luminos, radiind de fericire al unui copil, abia stăpânindu-se şi arzând de nerăbdare să deschidă, să vadă: oare ce-am primit? Cu mult timp în urmă, mai bine de 2000 de ani, a existat Cineva, care a oferit întregii omeniri cel mai frumos dar: mântuirea. Desigur, nu este nimeni altcineva decât Domnul Iisus Hristos, Salvatorul întregii lumi. Poate că multi dintre noi nu cunoaştem adevărata semnificaţie a Paştelui. Paştele creştin este o sărbătoare religioasă variabilă, care începe într-o duminică (Ziua Domnului). Paştele reprezintă una dintre cele mai importante sărbători anuale creştine, care comemorează evenimentul cel mai important al creştinismului: Învierea lui Iisus Hristos. În fiecare an, credincioşii de pretutindeni sărbătoresc Învierea Domnului Iisus Hristos. Această sărbătoare ne aminteşte de suferinţele Domnului Iisus, de Golgota, de răstignirea pe cruce, de bucuria învierii şi minunea produsă în inimile tuturor: salvarea de la moarte prin jertfa de la Golgota. Scopul jertfei Domnului Iisus Hristos pe crucea Golgotei a fost acela de a ne salva de la moarte şi de mânia lui Dumnezeu împotriva păcatului. Iisus Hristos este numit de apostolul Pavel "Mielul nostru de Paşte", care a fost jertfit pentru noi. Sărbătoarea Învierii Domnului Iisus Hristos aduce multă bucurie în inimile credincioşilor, multă lumină, speranţă si nădejde. Credinţa în moartea şi invierea Fiului lui Dumnezeu, Iisus Hristos dă posibilitatea tuturor să devină copiii lui Dumnezeu, cărora Mântuitorul le-a pregătit un loc în Împărăţia cerurilor. Nu este acesta cel mai mare dar? Poate părea dur, dar să nu uităm că suntem muritori Denis Spulber Toţi copiii azi se-mbracă Cu ce au ei mai frumos Şi părinţilor le cântă Învierea lui Hristos! În ziua de Paşti Şi la masă ciocnesc astăzi, Toţi copiii cei cuminţi Ouă roşii şi pestriţe Cu iubiţii lor părinţi. Miruna Cordelea

7 Un vis, apoi vacanţă De mult timp mi-am dorit să cunosc Turcia şi poporul ei. Esenţa acestei ţări o găseşti în capitala sa, Istanbul, oraş pe care tocmai l-am vizitat. Înainte de plecare, mi-am notat într-o agendă cele mai importante obiective turistice: Palatul Topkapi- reşedinţa sultanilor, Hagia Sophia, biserica ortodoxă transformată în moschee, Moscheea Albastră, Basilica Cistern sau Palatul Scufundat etc. N-am stat mult în acest oraş, dar am văzut toate obiectivele şi am avut un sentiment puternic de admiraţie şi respect pentru poporul turc. Mi-am dat seama că oamenii pot avea un suflet frumos, o minte luminată şi poţi comunica civilizat cu ei, deşi au altă religie, total diferită de a ta. Am înţeles că frumuseţea interioară a unui om nu stă în religia sa, ci în ospitalitatea, în bunăvoinţa şi în dorinţa de a face lucruri speciale, unice, aşa cum am văzut eu în Istanbul. Mi-aş dori să mă întorc în curând acolo, să simt în aer mirosul de mare, de mirodenii, să revăd Bosforul şi să împart bucuria vederii acestor minunate lucruri cu cei dragi. Chrisanta Tinică Furtuna Era o dimineaţă frumoasă pe malul lacului cu apă limpede. Vântul adia şi împrăştia miresme de vară peste tot locul. Furnicile harnice îşi vedeau nestingherite de treburile şi de gospodăriile lor. Pe la amiază, dintr-o dată, tunetele asurzitoare şi fulgerele au aprins cerul, ca nişte făclii. Primii stropi de ploaie au atins lacul cu un clinchet cristalin. Începu să bată vântul din ce în ce mai tare, iar cerul era negru ca noaptea. O ploaie torenţială se abătu peste lac şi pădure. Animalele au alergat să se ascundă înfricoşate. Copacii se îndoiau şi nu se vedea nimic prin pânza deasă de apă. Machetă realizată de Delia Sîrbu Ca din senin furtuna s-a oprit şi globul de aur a revărsat căldură peste poiană, iar în lumina diafană a apusului, animalele au ieşit din nou afară să se usuce. Un vesel curcubeu s-a arcuit peste lac împrăştiind minunate culori peste cer. Ploaia binefăcătoare a trecut înviorând şi animând totul. Bogdan Burlibaşa

8 Apa Deşi populaţia lumii a crescut (şi creşte în continuare) în ultimele secole, resursele de apă au rămas aceleaşi? Astfel, noi avem acum la dispoziţie aceeaşi cantitate de apă pe care o aveau şi primii homo sapiens sapiens: petatone (1 petatona = 1015 tone). Apa acoperă aproximativ 71% din suprafata paământului? Cea mai mare parte a apei de pe glob se găseşte în oceane (97.2%), urmate de gheţari/calote glaciare/etc. (1.8%),în timp ce 0.9% se găseşte în subteran iar 0.001% sub formă de vapori. Apa dulce, utilizată de majoritatea organismelor de pe Terra, reprezintă doar 0.02% din totalul apei de pe Terra şi se găseşte în râuri, lacuri etc. Mai mult de 94% din apa de pe Pământ are un înalt grad de salinitate? Nivelul mediu al salinităţii apei pe glob este de 35% (variază, însă, foarte mult în funcţie de zonă), iar anumite ţări (cum ar fi Cipru, de exemplu) îşi sporesc resursele de apă potabilă desalinizând apa oceanelor/mărilor în unităţi speciale denumite uzine de desalinizare. Aproximativ 24% din capacităţile de desalinizare existente pe glob se află în Arabia Saudită? Alessia Zanet Machetă realizată de Gabriela Gociu Beatrice Pruteanu Când doi se ceartă, al treilea câştigă Este o zi însorită de vară în care Alex urma să îi primească în vizită pe George, prietenul său, şi pe sora lui, Ana. Jucându-se în curtea casei, cei doi băieţi au văzut un măr roşu şi frumos pe o creangă nu foarte înaltă. Au tot încercat să se caţere în copac, dar era prea periculos, deci, au hotărât împreună că vor reuşi să îl culeagă doar dacă vor forma o echipă. Alex s-a sprijinit cu spatele de copac şi a format o scară cu mâinile, iar George s-a ridicat şi a luat mărul. Când însă a vrut să muşte din el, Alex, supărat, i-a amintit că nu ar fi putut să îl culegă fără ajutorul său. Atunci cei doi băieţi au aşezat mărul pe o masă şi au început să discute despre cum îl vor împărţi. Ana, care tocmai trecea pe acolo, văzând mărul, l-a luat şi a plecat în casă să îl spele. Când cei doi copii au hotărât cum vor împărţi mărul, şi-au dat seama că sora lui George îl mâncase deja. Concluzia: Când doi se ceartă, al treilea câştigă. Robert Toma

9 Bune maniere pe NET respectul de sine Încă din copilărie învăţăm cum să ne comportăm în societate, cum să vorbim sau cum să salutăm. Odată cu dezvoltarea Internetului şi a reţelelor de socializare, cei şapte ani de acasă sunt necesari însă şi în spaţiul online. Setul de reguli nescrise de bună purtare pe Internet poartă numele de netichetă, sau netiquette, în limba engleză, cuvânt provenit din îmbinarea termenilor etichetă şi net. Neticheta vizează comunicarea pe mail, chat, forumuri, bloguri sau messenger şi este menită să îmbunătăţească interacţiunea online. Principalele reguli pe care trebuie să le respecţi atunci când eşti online sunt, de fapt, adaptări ale regulilor de bună purtare în viaţa reală: evitarea limbajului ofensator sau obscen, atacurile la persoană, certurile de orice fel sau insistenţa exagerată. În general, este interzis orice poate fi considerat supărător, deplasat, inutil sau consumator de timp. Fiecare persoană ar trebui să aibă un set de convenţii după care să îşi ghideze prezenţa pe Web. Într-un cadru mai larg putem vorbi de soluţii, idei şi recomandări pentru cei care încă nu au intrat în conversaţie şi abia acum învaţă să interacţioneze. Este util pentru începători şi totodată ajută la păstrarea unui ton pozitiv la orice alt nivel de experienţă online. Legile din spaţiul online, aceleaşi ca în viaţa reală Multe persoane cred că Internetul este o zonă liberă, în care pot face aproape orice. Există totuşi anumite legi care reglementează activitatea pe Internet, aceleaşi care se aplică şi în activitatea dincolo de spaţiul online. În principal, se aplică codurile civile şi penale şi Constituţia. Există însă şi legislaţie specifică pentru anumite activităţi în special în zona digitală, de exemplu infracţiunile de criminalitate informatică - legea 161/2003 sau de comerţ electronic- legea 365/2002. Ce trebuie să eviţi când trimiţi un mail În primul rând, nu trimite mesaje nesolicitate, adică spam. Unii dintre cei care fac spam sunt nou-veniţi în online sau nu au tangenţă cu acest domeniu şi apelează la persoane sau firme dubioase ce le promit, în schimbul banilor, creşterea vânzărilor, de regulă folosind liste cu adrese de obţinute ilegal. În câmpul destinat subiectului, scrie clar ce vrei să comunici, pentru ca destinatarul să ştie de la început dacă îl interesează sau nu mesajul tău. Ai grijă ca mailul trimis să fie scurt şi concis, pentru a economisi timp. Nu folosi majuscule, pentru că transmit agresivitate, şi nici emoticonuri, mai ales dacă este vorba de mesaje trimise în interes de serviciu. Nu în ultimul rând, nu trimite mesaje confidenţiale pe mail, pentru a nu ajunge accidental către persoane rău-intenţionate şi semnează-te întotdeauna. În plus, nu este frumos să trimiţi cuiva un mesaj fără să fi stabilit înainte o relaţie, fără să fi primit acceptul acestuia. Vara Era o zi toridă de vară şi soarele părea un glob de aur care revărsa căldura pretutindeni. Deodată pe cer s-au ivit nori negri ca noaptea. Un tunet a brăzdat văzduhul. Fulgerele au aprins cerul ca nişte făclii uriaşe. Vântul sufla cu putere unduind crengile copacilor. Picături mari de ploaie au început să cadă peste tot, ca şi cum Dumnezeu ar fi udat cu o stropitoare imensă. Pământul absorbea apa cu o sete nemărginită. Brusc, ploaia s-a oprit. O linişte deplină s-a aşternut în jur. Culorile spectaculoase ale curcubeului au apărut ca prin minune. Cât de frumos poate fi în natură după furtună! Răzvan Roşca

10 Bune maniere pe Messenger Messengerul a devenit un mijloc de comunicare chiar mai folosit decât telefonul mobil. Deşi pare mult mai accesibil, chiar şi messul are regulile sale. În primul rând, nu deranja o persoană care are la status busy decât în caz de urgenţă şi nu folosi alerte sonore în exces (buzz). Evită utilizarea abuzivă a emoticonurilor, pentru că pot produce confuzie, dacă nu le foloseşti cu atenţie, sau îşi pot pierde relevanţa, atunci când le postezi la fiecare propoziţie. Nu porni niciodată certuri pe messenger, deoarece rişti să fii înţeles greşit. Atenţie la felul în care foloseşti anumite cuvinte, pentru că un cuvânt scris nu are întotdeauna acelaşi înţeles că unul vorbit. Nu folosi acronime în exces. Deşi brb, adică vin imediat -be right back, în engleză, sau np - cu plăcere, no problem în engleză, sunt deja cunoscute de majoritatea utilizatorilor de Internet, pot crea probleme celor nefamiliarizaţi cu astfel de formule de comunicare. Nu întrerupe interlocutorul, pentru că este nepoliticos. Aplicaţiile de mesagerie instantă te avertizează când partenerul de discuţie tastează un mesaj, deci lasă-l să termine ce are de zis, pentru că altfel vei părea dezinteresat de părerea sa. Foloseşte statusuri pentru a anunţa când nu eşti la calculator, pentru ca cei care vor să îţi comunice urgent ceva să te găsească uşor pe telefonul mobil, de exemplu. Nu în ultimul rând, nu trimite mesaje tuturor celor din listă (mass message), pentru că îi deranjezi pe cei care sunt online, dar poate sunt foarte ocupaţi. În plus, chiar şi aceste mesaje sunt considerate o formă de agresiune pe Internet. Furtuna În poiana de la capătul pădurii, florile de câmp se scaldă în lunâmina diafană a miezului de zi. În aerul liniştit plutesc miresme îmbătătoare de vară. Din senin, vântul devine nemilos şi puternic gonind vijelios nori ameninţători. Soarele se ascunde şi cerul devine nbegru ca noaptea. Stropi mari şi deşi de ploaie se grăbesc spre pământ. În câteva minute fulgere uriaşe spintecă văzduhul. Au aprins cerul ca nişte făclii. Furtuna care s-a dezlănţuit este una de vară. A trecut repede spre alte meleaguri. Acum, peste poiană, globul de aur îşi revarsă din nou căldura. Andreea Budeş Machetă realizată de Cosmin Cotoranu Machetă realizată de Adriana Hazu

11 TABLA ÎNMULȚIRII CU 9 DISTRACTIV Prin mişcarea unui deget. Aşezaţi ambele mâini pe masă şi întindeţi degetele. Fiecare deget de la stânga la dreapta va reprezenta numărul ordinal corespunzător: primul din stânga - 1, al doilea - 2, al treilea - 3, al patrulea - 4, al zecelea Avem de înmulţit, de pildă, oricare din primele zece numere cu 9. Pentru aceasta este suficient, fără să ridicaţi mâinile de pe masă, să ridicaţi degetul care reprezintă deînmulţitul. Atunci numărul degetelor aflate în stânga celui ridicat va reprezenta numărul zecilor din produs, iar numărul degetelor din dreapta lui numărul unităţilor. Exemplu: avem de înmulţit 7 cu 9. Aşezaţi mâinile pe masă şi ridicaţi al şaptelea deget; în stânga degetului ridicat se află 6 degete, iar în dreapta 3. Aşadar rezultatul înmulţirii lui 7 cu 9 este 63. Această înmulţire mecanică, uimitoare la prima vedere, va devein limpede îndată ce ne vom reaminti că suma cifrelor fiecărui produs din tabla înmulţirii cu 9 este egal cu 9, iar numărul zecilor din produs este întotdeauna mai mic cu 1 decât numerele pe care le înmulţim cu 9. Prin ridicarea degetului corespunzător subliniem tocmai acest lucru, şi prin urmare... înmulţim. Mâna omului este una din primele maşini de calculat. Pasărea Dodo Dodo (Raphus cucullatus) sau ciudatele păsări din filmul animat Ice Age sunt specifice insulei Mauritius din sud-vestul Oceanului Indian. Mauritius este o insulă de origine vulcanică. Pasărea avea în jur de un metru si jumătate înălţime şi cântărea aproximativ 20 de kilograme. Se hrănea cu fructe şi îşi făcea cuibul pe pământ. Uriaşele găini au dispărut spre sfârşitul secolului 17. Pasărea este folosită de obicei ca arhetip al unei specii dispărute, deoarece dispariţia ei a avut loc în cursul istoriei umane. Beatrice Pruteanu Când doi se ceartă, al treilea câştigă Într-o zi, Cosmin şi Mihnea se jucau în grădina bunicului. După atâta joacă li se făcu foame. Ei, uitându-se spre pomi, au văzut un măr mare şi roşu. Au început să se certe care să-l dea jos cu mingea. Într-un final mărul a căzut în grădina vecinului. Clara, nepoţica sa, l-a văzut şi bucuroasă a-nceput să-l mănânce. Ei s-au întors acasă supăraţi că nu au mâncat mărul. Andreea Budeş

12 Desenul Într-o zi frumoasă de primăvară, când soarele încălzea pământul cu razele lui blânde, ghioceii îşi scoteau căpşorul de sub neaua groasă şi sclipitoare, rândunelele harnice îşi reparau cuibul, iar albinuţele grăbite luau polenul din florile parfumate, Andrei se pregătea de şcoală. Îşi luă ghiozdanul ticsit şi plecă. Pe drum el admira priveliştea feerică. Se gândea: Oare să desenez un tablou cu natura?. A ajuns la şcoală. Acolo doamna învăţătoare decora clasa cu: fluturi, buburuze, flori şi albinuţe. Se aşeză. Începu ora. Toţi copiii erau atenţi la doamna învăţătoare. După terminarea orelor merse acasă şi zise: - Vreau să desenez un tablou cu natura! - Bine, dragul mamei! răspunse mama. El începu. Se concentră şi desenă natura fix cum îşi dorea el. Mama a fost uimită. Oare lucrarea va fi trimisă la un concurs de desene? se întreba Andrei în gândul său. Teodora Caranfil Bârlad, ianuarie 2013 Dragul meu Tomasino, Aş vrea să îţi spun că îmi eşti un bun prieten. Când sunt tristă, te iau în braţe şi te mângâi, te alint şi îmi este mai bine. E ca un cadou de la tine, ce mă face veselă şi fericită. Aş vrea să vin acum la tine, dar este vremea rea şi e greu să mergi pe jos. E ger pentru că este iarnă. Autobuzele se împotmolesc, dar îţi promit că, dacă trece gerul, voi veni la tine numaidecât. Sora ta, Miţa, se pricepe de minune la zgâriat, iar tu la alintat. Vreau să îţi mai spun că te iubesc şi că te ador. Îmi pare rău că te-am împroşcat cu zăpadă. Era amuzant, dar îmi dau seama că ţie nu îţi plăcea. - Tomasino, iartă-mă, te rog frumos! Îmi doresc din suflet sămă ierţi şi să dai răspuns scrisorii mele. Poţi să-i ceri bunicii stiloul pe care i l-am dat eu. Abia aştept să ne revedem! Aceste rânduri le-am scris din dorul pentru tine. Cu drag, Adriana

13 Cosmin Cotoranu Vara Anotimpul meu preferat este vara. În grădină se simte mireasma florilor multicolore. Merele din copaci sunt de un roşu aprins şi iarba acoperă toate câmpurile. Cerul este senin, rar apărând câte un nor, care ne răcoreşte cu picăturile sale cristaline şi binefăcătoare. Pe câmp albinele muncesc toată ziua la fel ca şi oamenii. Ele adună polenul florilor pentru a prepara mierea. Ziua, pretutindeni zboară fluturii şi celelalte insecte, iar seara şi noaptea, pe răcoare, pisicile jucăuşe aleargă după şoareci. Unele păsări îşi hrănesc puii, iar altele îi învaţă deja să zboare. Harnicile furnici îşi umplu cămările cu provizii pentru iarnă. Copiii sunt în vacanţă. Bucuroşi, aleargă spre parcuri, unde îşi petrec timpul jucându-se alături de prieteni şi colegi jocurile lor preferate până se lasă seara. Vara este cel mai frumos anotimp pentru c este cald şi ne putem juca toată ziua. Iubesc anotimpul de vară! Cosmin Cotoranu În orele de abilităţi practice

14 Povestea La Muzeul V. Pârvan secţia de Ştiinţele Naturii Într-o zi frumoasă de iarnă când copacii parcă erau acoperiţi cu zahăr, râurile îngheţate sclipeau ca oglinda şi vântul jucăuş sufla cât mai mult aer rece, bunica le spunea copiilor o poveste care suna aşa: Au fost odată ca niciodată un băiat şi o fetiţă. Într-o zi băiatul a mers la săniuş şi s-a rătăcit. Fata, îngrijorată, l-a căutat cinci ani până l-a găsit într-un castel de gheaţă. Acolo s-a întâlnit cu o femeie care avea o rochie de gheaţă. Ea a salutat-o şi i-a zis că-i dă băiatul. Copiii au plecat fericiţi acasă şi toată lumea s-a bucurat de venirea lor. Teodora Caranfil - Ce frumos, bunico! -Povestea aceasta e foarte frumoasă! -Ştiu, dragii mei. Ştiaţi că îmi place o Portocală? Portocală este câinele meu preferat. Când era mic, dormea încolăcit într-un coşuleţ de răchită ca o portocală. Numele lui vine şi de la culoarea portocalie a blăniţei sale. Este un animal frumos, tânăr, zvelt, plin de energie. Păzeşte cu dăruire gospodăria bunicii mele. Aleargă foarte rapid, se gudură, se joacă şi mă linge arătându-şi bucuria că este liber şi că are cu cine să se distreze. Uneori este delicat: se întinde pe burtă aşteptând să fie alintat şi e fotomodel ca şi prietenul lui, motănelul Tomasino. Eu îl îndrăgesc nespus, iar când merg la bunica, unde trăieşte el, îi duc bunătăţi şi ne jucăm împreună. Cât de mult îl iubesc pe Portocală! ADRIANA HAZU

15 Alexandra Hamza În lumea dulciurilor Marius a venit acasă la mine. Ne era poftă de ceva dulce. Am pornit după dulciuri. Ne-am chemat prietenii să ne ajute. Ei s-au strecurat împreună cu noi printr-un dulap fermecat. Marius întreabă cu sfiiciune: - Ne-am rătăcit sau suntem tot acasă? - Nu ştiu unde suntem! Ne-a fost frică la toţi. Deodată, dulapul s-a oprit. Am coborât din el cu grijă. Ne-am minunat. Am ajuns în lumea dulciurilor. Erau tot felul de dulciuri: ciocolată, bomboane, jeleuri şi îngheţată. Am mâncat pănă ne-am săturat. Am urcat în dulap şi am mers acasă. Bunica ne aştepta cu o ciocolată caldă. Noi nu mai puteam să mâncăm dulciuri. Am luat o înghiţitură şi deja începuse să ne doară stomacul. Bunica zise: - Acest lucru vi s-a întâmplat din cauza dulciurilor! Ea ne certa, dar nu ştia unde fusesem noi. Teodora Caranfil

16 Astrologie... ştiaţi că... Daca forma lunii este de secera (in forma literei C) - luna este in descrestere, iar cand este in forma convexa (in forma literei D) - luna este in crestere? Litera descrie exact invers faza lunii - D - in Crestere, C - in Descrestere. Galaxiile calatoresc in spatiu si cateodata se ciocnesc, galaxiile mai mici disparand si fiind "mancate" de cele mai mari? Galaxia din Andromeda se indreapta spre galaxia noastra, Calea Lactee. Neptun era zeul marilor si al oceanelor? I s-a dat planetei acest nume de la culoarea ei albastra. In mitologia greaca Poseidon era zeul marilor si al oceanelor. Unele stele sunt de de ori mai stralucitoare decat Soarele nostru? Luminii de la Soare ii ia 8 minute pana atinge Pamantul? daca Soarele s-ar stinge acum, in 8 minute am ramane in intuneric! Luna noastra se departeaza de Pamant cu 3 cm pe an? Pastele este calculat in functie de fazele Lunii? Astfel Pastele cade intotdeauna in prima duminica de dupa prima Luna Plina de dupa echinoctiul de primavara. Pe Venus ploua cu acid sulfuric? La Planetariu Venus este singura planeta care se roteste în sensul acelor de ceasornic? În fiecare minut, Pământul este lovit de de fulgere? Tudor Vidru Georgiana Dascălu

17 Alexandra Hamza Viclenia vulpii Vara Vara a sosit Iar noi ne bucurăm De cerul însorit Şi voioşi zburdăm. Culegem floricele Zâmbim armonios, Ne place libertatea Şi-afară e frumos. Câmpiile sunt pline De flori înmiresmate Iar fluturii zglobii Ne-ndeamnă La distracţie!!! Delia Sîrbu În umbra răcoroasă a serii, cumătra vulpe se pregătea să iasă la vânătoare. Din văzduhul albastru se auzi cântecul dulce al mierlei. Vulpea ciuli urechile să audă din ce parte vine cântecul. Ea se duse repede în poieniţă şi se furişă prin tufisuri. Cu ochii sticlosi şi privirea ageră căută să dibuiască Cuibul mierlei. Îl văzu. Acum ea ticluia un plan cum să facă să păcălească pasărea ca să-i mănânce măcar un puişor, că tare îi mai era foame. În lumina difuză şi dulce a serii, Vulpea cu o atitudine mieroasă şi prefacută, se apropie încet de copacul unde îşi avea mierla Cuibul. Intră în vorbă cu aceasta dându- i bineţe, după care i-a spus că tare ar vrea şi ea să-i vadă puişorii, fiindcă auzise că-s tare frunoşi. Mierla, impresionată de cuvintele vulpii, se pregătea să ia în cioc un pui ca să i-l arate vulpii. Nici nu apucă bine să lase puiul pe iarbă, că şireata îl şi înşfăcă. Deodată se auzi un zgomot. Vulpea ciuli urechile şi o luă la fugă spre vizuină. Din tufiş apăru un iepuraş. Mierla, supărată, îi povesti toată întâmplarea cu Vulpea cea şireată. Auzind povestea, iepuraşului, care avusese o problemă asemănătoare cu vulpea, îi veni o idee năstruşnică despre cum să se răzbune pe şireata vulpe. Dar despre planul celor doi am să vă mai povestesc în numărul următor. Mişa Mihăilă

18 desene realizate de Delia Sîrbu DESPRE MAMIFERE 1.Cangurul nu poate merge inapoi; are o saritura mai lunga de 12 metri si sare cu o viteza mai mare de 60 km/ora. 2. Tepii ariciului nu sunt taiosi sau otravitori ci el aplica pe ei o saliva spumoasa care serveste doar la iritarea pradatorilor. 3. Girafa nu poate scoate niciun sunet, dar aude anumite sunete: guitatul, sforaitul si behaitul. 4. Niciodata 2 zebre nu au aceeasi dispunere a dungilor. Daca mai multe zebre alearga in acelasi timp, pradatorul nu o mai poate urmari pe niciuna! Este dependenta de apa si bea 14 litri de apa pe zi. 5. Elefantul este foarte inalt, intre 3 si 4,5 m, cantareste kg, mananca in jur de 225 kg de mancare pe zi si bea 90 litri de apa. 6. Elefantul nu vede foarte bine dar urechile si nasul il ajuta, poate mirosi apa de la 4 km distanta si este singurul animal care nu poate sari. 7. Liliacul este faimos pentru ca doarme ziua si zboara noaptea, vede in intuneric utilizand unde de sunet, sistem denumit ecolocatie ca sa stie ce este aproape si ce este departe. Undele sunt atat de fine, ca unele sunete nu le aude nici omul. Ele il fac sa stie si daca o insecta se apropie. 8. Liliacul este singurul mamifer care zboara. In unele parti ale lumii liliacul ia locul albinelor in polenizarea florilor. Mananca insecte intr-o noapte cat jumatate din greutatea corpului. 9. Blana ursului polar este alba pentru ca mijlocul firului de par din blana este gol si prin el se reflecta lumina mai mult decat in zapada si gheata; iarna, blana lui se coloreaza in galben. Pielea unui urs polar este neagra. 10. Ursul polar este stangaci. Ursul polar poate inota continuu 100 de km. 11. O singura oaie poate furniza suficienta lana pentru fabricarea a 14 pulovere. 12. O girafa are acelasi numar de oase in alcatuirea scheletului gatului ca si omul. 13. Iepurele isi foloseste piciorul din spate pentru a bate toba cu el in pamant avertizandu-si prietenii de apropierea unui pericol. 14. Gura delfinului este plina de colti ascutiti si nu-si pierde nici unul in timpul vietii. Delfinii dorm cu un ochi deschis. Isi pot misca ochii in mod separat, uitandu-se cu unul intr-o directie si cu celalalt in alta directie. 15. Cel mai rapid inotator uman, poate inota cu o viteza de 10 km/ora. Delfinul poate inota cu o viteza de 60 de km/ora. Daca inoti langa un delfin si incepi sa te scufunzi, el intotdeauna te va impinge la suprafata. 16. Cimpanzeul este la fel de mare ca multi adulti umani, are 1,7 m inaltime daca sta drept. Un cimpanzeu invata sa se recunoasca intr-o oglinda, dar maimutele nu pot. 17. Camila poate calatori 5-7 zile fara mancare si fara apa. Cocoasa camilei nu este un depozit de apa ci, de fapt, este o cocoasa obeza in care aduna energie pentru atunci cand mancarea este greu de gasit. Cand gaseste apa, bea in 10 minute cat o treime din greutatea corpului ei. informaţii culese de Andrei Pintilii

19 DESPRE INSECTE SI ARAHNIDE 1.Tarantula nu este un paianjen veninos. In unele cazuri, intepatura lui este ca o intepatura de albine. Exista insa si specii a caror intepatura provoaca probleme de respiratie. 2. Pe pamant sunt mai mult de 4 milioane de milioane de furnici. O colonie de furnici include mai mult de 20 de milioane de furnici. 3. O furnica poate cara de 50 de ori greutatea corpului ei si poate trage de 30 de ori greutatea corpului. Furnicile nu dorm niciodata. 4. Sunt mai mult de de specii de scorpion in lume. Scorpionii nasc pui vii, nu din depunerea oualelor. 5. In jur de 80% din animalele planetei sunt insecte. 6. Exista de specii de albine in lume. Albina este cea mai importanta insecta pentru ca ajuta la inmultirea florilor. In 5 minute, o intreaga colonie de albine poate omorî o vaca prin intepaturi. Dupa ce albina isi pierde acul, moare. 7.Se estimeaza ca intr-un an o colonie de albine poate produce intre 180 si 225 kg de miere. 8.O lacusta poate sari o distanta mai mare de 20 de ori decat lungimea corpului ei. Dar un purice poate sari de 350 de ori marimea corpului lui. Este ca si cum un om ar sari lungimea unui stadion de fotbal. Andrei Pintilii În drum spre Staţia Meteo DESPRE NATURĂ 1.90% din activitatea vulcanica are loc in oceane. Cand vulcanul Krakatau a erupt in Indonezia in 1883, a facut un zgomot atat de mare ca s-a auzit de la de km departare pana in Australia. A fost aruncata atat de multa cenusa in atmosfera, incat, aproape 2 ani, apusul de soare s-a vazut verde si luna s-a vazut albastra. Eruptia vulcanului Krakatau a fost echivalenta cu 223 milioane de tone de explozibil. 2. Antarctica este cel mai rece continent; odata a fost inregistrata o temperatura de - 55 C. Antarctica are cele mai putine precipitatii decat orice alt continent. 3. Cel mai fierbinte continent este Africa unde cea mai ridicata temperatura inregistrata a fost de 58 C. Sahara, cel mai uscat si mai mare desert din lume a fost odata un pamant plin de rauri si mlastini. 4. In Calama, un oras in Desertul Atacama din Chile, nu a plouat niciodata. 5. In istorie, mai multe nave au fost scufundate de uragane decat in razboaie. In lume, se formeaza pe an in medie 16 milioane de furtuni. 6. Viteza medie a unei avalanse este de 35 de km pe ora. 7. Cele mai intunecate locuri de pe Pamant sunt cei 2 poli: Polul Sud nu are lumina solara 182 de zile in fiecare an iar Polul Nord, 176 de zile pe an. 8. Cutremurele apar in lume cam o data la o ora. Sunt mai mult de de cutremure in lume in fiecare an. Se estimeaza ca pana acum au fost omorati de cutremure mai mult de 75 de milioane de oameni. 9. Cele 7 minuni naturale ale lumii se considera a fi: Muntele Everest din Nepal (Tibet), Cascada Victoria in Zambia (Zimbabwe), Marele Canion in Arizona (SUA), Marea Bariera de Corali (Australia), Aurora Boreala, Vulcanul Paricutin in Mexic si Portul Rio de Janeiro in Brazilia. 10. Un fulger contine suficienta energie ca sa prajeasca de felii de paine. Din nefericire, un fulger dureaza 1/ dintr-o secunda, asa ca ti-e foarte dificil sa intorci felia de paine si pe partea cealalta. Andrei Pintilii

20 Ghicitori despre primăvară selectate de Vlăduţ Codreanu Astăzi, în grădina mea Am văzut după perdea Cum o zână frumuşică Iar dă viaţă la grădină Cine-i oare, zâna-aceea? Mi se spune şi florar Peri şi meri în floare-s iar, Ca în toamnă când intraţi Fructe bune să mâncaţi! PRIMĂVARA Voinicel cu haina albă, Iese primul din zăpadă Şi vesteşte-n toată ţara Că soseşte primăvara! Ziua se măreşte, Zăpada se topeşte, Grădina a-nverzit Ce anotimp a sosit? Primăvara a sosit! Beatrice Pruteanu Se aude-un fâlfâit Cine oare a venit? E frumoasa primăvară! Rândunele vin în ţară, Fluturi, flori şi albinuţe Freamătă în poieniţe. Fir ci fir, cu vrednicie, Un păianjen broşă vie Ţese-o pânză fină, nouă, Ca să prind-un bob de rouă. la Teatrul V.I. Popa Dragoş Matei Mişa Mihăilă

21 Momente de relaxare în parc Machetă realizată de Codrin Mihăilă Casă ca o gospodină, Spice subţiri şi bogate Pe câmpii stau înălţate Iar la munte şi la mare Merg copii să stea la soare. Are o cămară plină, Crengile-o-ndrăgesc şi-o saltă De pe una pe cealaltă. (veveriţa) (vara) Ghicitori Cosmin Cotoranu Festivitatea de premiere -Concursul Lumina Math- A. Pintilii- locul I Are dânsul şi picioare Dar e- obişnuit să zboare; Tin, tin, tin şi pişcătura Cine-i obrăznicătura? (ţânţarul) Întâlnirea dintre daci şi romani-am participat şi noi..

22 ISTORIA INVENŢIILOR cu Andrei Pintilii BOMBOANELE Ideea gustului de dulce a fost descoperit pentru prima data de oamenii cavernelor care mancau miere. De-a lungul timpului, egiptenii, arabii si chinezii au preparat fructe si alune invelite in miere. In Europa, in Evul Mediu, costul ridicat al zaharului a facut ca bomboanele sa fie o delicatesa pe care si-o permiteau doar oamenii bogati. Bomboanele din zahar topit au devenit cunoscute in secolul XVII in Anglia si in coloniile americane. Bomboanele se obtin simplu, prin dizolvarea zaharului in apa. Diferitele temperaturi de incalzire determina tipul de bomboane: temperaturile ridicate fac bomboanele tari, temperaturile medii fac bomboanele moi si temperaturile joase fac bomboanele care se mesteca (jeleurile). Fabricarea dulciurilor s-a dezvoltat rapid ca industrie la inceputul secolului XIX prin descoperirea sucului dulce din sfecla. Fabricarea bomboanelor tari din menta sau dropsuri din lamaie a devenit foarte populara. CREIONUL In Roma antica, scribii (cei care stiau sa scrie) scriau pe papirus (o forma timpurie a hartiei) cu un varf subtire de metal numit?tylus?facut la inceput din plumb. In 1565, neamtul-elvetian Conrad Gesner a fabricat primul instrument de scris. Un grafit a fost introdus intr-o bucata de lemn. Numele de?rafit?vine din greaca de la cuvantul?raphein?care inseamna "a scrie". Grafitul (carbon negru) a inceput sa fie folosit foarte mult dupa ce a fost descoperit un mare depozit de grafit in Anglia in Grafitul lasa un scris mai intunecat decat plumbul dar este atat de moale si de fragil, incat trebuie introdus intr-un suport de lemn. Asa s-a nascut creionul din lemn. In 1795 Nicholas Jacques Conte (un ofiter francez in armata lui Napoleon) a inventat o metoda noua de ardere a grafitului pisat amestecat cu un liant. Taria creionului depinde de cat lut pastreaza grafitul (lutul este folosit ca liant). Mijlocul unui creion inca se mai numeste "plumb", desi el este facut din grafit netoxic. Azi, fabricarea creioanelor inca are la baza principiul inventat de N. J. Conte. HÂRTIA Inca din anul 3000 I.C. papirusul este folosit in Egipt ca primul suport de scris, inainte de folosirea hartiei. Era confectionat din fasii de papirus presate. Hartia, asemanatoare cu cea de azi, a fost facuta pentru prima data in anul 105 D.C. de un eunuc de la curtea imparatului Ho Ti in China. Se crede ca la inceput s-a fabricat din textile nefolositoare si apoi coaja de dud si alte plante din care se produceau tesaturile. Hartia s-a produs numai in China timp de 500 de ani. In anul 610 a fost introdusa in Japonia, iar in 750 in Asia Centrala. In Europa a fost adusa de Mood si s-a produs prima data in anul 1150 in Spania, dupa care producerea ei s-a dezvoltat si in restul Europei. In Europa, hartia se obtinea din textile nefolositoare. Cand a aparut tiparul, a crescut cererea de hartie si s-a inregistrat o criza de textile, ceea ce a dus la gasirea altor materii prime pentru fabricarea hartiei. In sec. XIX au inceput sa fie folosite fibrele tulpinilor plantelor. In 1798 Nicholas- Louis Robert a facut prima masina de fabricare a hartiei care producea doar o singura foaie de hartie o data. In timp, lemnul a devenit prima sursa de fibra in fabricarea hartiei, iar fibrele textile inca se folosesc in fabricarea hartiei tari. Chiar daca hartia este facuta acum de masini, procesul de baza este acelasi. Fibrele din plante sunt separate si udate, apoi sunt filtrate intr-un cuptor si presate ca sa dea afara cat mai multa apa. Apa ramasa se va evapora si ea in timp ce fibrele sunt presate tot mai mult pentru ca hartia sa fie plata.

23 Să ne jucăm! Tudor Vidru în timp ce unii se joacă alţii lucrează cu spor... Ioana Pruteanu Beatrice Pruteanu

24 Să experimentăm! Balonul magic Materiale O sticlă de plastic de o jumătate de litru sau mai mică; Un balon nou (care trebuie să se potrivească pe gura sticlei); Procedura 1.Toarnă cele 4 linguri de oţet în sticlă; 2. Cu ajutorul unui cornet de hartie sau al unei pâlnii toarnă cele două linguri de bicarbonat în balon; 4 linguri de oţet; 2 linguri de bicarbonat; Foaie de hârtie sau pâlnie (opţional). 3. Pune balonul pe gura sticlei; 4. Priveste cum se umflă balonul. Andrei Pintilii Curiozităţi Voi ştiati? Cangurul nu poate merge înapoi; are o săritură mai lungă de 12 metri şi sare cu o viteză mai mare de 60 km/oră. Crocodilul nou-născut e de trei ori mai mare decât oul, din care abia a ieşit. Există un mic peştişor, înarmat cu un ac ascutit, care e unul din duşmanii cei mai primejdioşi ai rechinului.fiind înghiţit de acest uriaş animal răpitor, peştisorul sparge cu acul pântecele rechinului şi iese în libertate. Ca urmare, rechinul moare. Auzul fin al delfinilor se explică prin aceea, că ei sesizează undele sonore nu numai cu organul lor acustic, dar şi cu tot corpul, mai cu seamă cu pielea de pe cap. Ĩn lumea animalelor recordul la sărituri este deţinut de antilopa cu labe negre care sare peste 12m. Cangurul cenuşiu sare peste 8 m, delfinul 5m, elanul 4m. Mai mult de de păsări mor în fiecare an strivindu-se de geamurile clădirilor. Limba Balenei Albastre cântăreşte mai mult decât un elefant. Frunzele arborelui Tisa (Taxus bacata) sunt toxice, putând determina moartea; Bambusul creşte 2-3 cm/ oră, astfel că în 5-6 săptămâni poate atinge de metri. adunate de Ioana Pruteanu

25 Despre păsări Porumbelul voiajor se poate întoarce de la locul de unde a plecat, chiar dacă acesta este la o distanţă de peste 2000 km. Pasărea cu cele mai uşoare oase este porumbelul. Pasărea colibri, cea mai mică pasăre din lume, poate fi aşezată într-o linguriţă. Singura pasăre din lume ce cântă în timpul zborului este ciocârlia. Bufniţa îşi poate răsuci capul la 360 de grade. Guguştiucii sunt hrăniţi în primele zile de viaţă cu un lichid preparat în guşa părinţilor. În migraţia sa rândunica arctică parcurge în fiecare an km. DESLUSEŞTE CUVINTELE! Scrie cuvintele desluşite pe fiecare linie: aps omp oub paa rae rce pra xip sna SUDOKU Jocul se prezintă sub forma unei grile care este împărţită în 9 subgrile numite regiuni. Unele căsuţe sunt precompletate cu numere, însă majoritatea lor sunt goale urmând a fi completate cu cifre de la 1 la 9 de către jucător. Numerele trebuie puse în aşa fel încât să nu se regăsească decât o singură dată pe fiecare rând, coloană şi regiune. Mult succes! informaţii culese de Georgiana Dascălu Andrei Pintilii

26 Studiem Delfinii comunică între ei prin murmure, ţipete şi gemete. Majoritatea delfinilor nu văd foarte bine pe distanţe lungi. Unii peşti luminează pentru a-şi estompa propria umbră, nemaiputând fi astfel vânaţi de prădători. Peştii lanternă procedează astfel, devenind de-a dreptul invizibili. Broaştele orăcăie pentru a comunica. Există specii de broaşte, precum cele aurii de Panama, care comunică şi avertizează prin mişcări uşoare ale membrelor. Păsările Flamingo sunt renumite pentru eleganţa şi frumuseţea lor. Penajul roz se datorează coloranţilor din creveţii cu care se hrănesc. informaţii culese de Bianca Frunză Momente artistice prezentate la serbarea de Crăciun-2012 Cel mai mare rechin şi cel mai mare dintre toţi peştii este Rechinul gigant, cu o lungime de 20 m şi o greutate de kg. Pe timpul verii Mreana nu se mai hrăneşte, ci stă nemişcată, într-un stadiu de toropeală, aproape de fundul mării. Arma Peştelui ferăstrău este un bot foarte lung. Acesta îşi foloseşte botul atât pentru a înfricoşa alţi peşti cât şi pentru a căuta hrană. Alexandra Hamza

27 Găseşte drumul numărând (labirinturi) Vidru Tudor

28 JOCURI Păianjenul şi musculiţele Un copil din grup va fi ales păianjen, iar restul vor fi musculiţe. Păianjenul va încerca să prindă micile zburătoare, la fel ca un păianjen adevărat. Fiecare musculiţă pe care păianjenul o va captura va deveni parte din pânza sa; ţinându-se de mână cu acesta, musculiţa îl va ajuta să prindă muştele rămase (lucru care necesită coordonare şi concentrare!) Fiecare musculiţă care este prinsă se va ţine de lanţul format şi va ajuta la capturarea celor rămase. Ultimul jucator prins devine noul păianjen. Urmaţi liderul! Aceasta este unul dintre cele mai amuzante jocuri. Un copil este lider şi toţi ceilalţi trebuie să îl imite. Orice ar face liderul, ceilalţi trebuie să îl copieze, să îi imite mişcările. Ţările Se desenează cu creta un cerc mare pe asfalt şi se feliază, cum sunt triunghiurile de brânză. Fiecare copil îşi alege numele unei ţări şi îl scrie pe felia lui. Când începe jocul fiecare stă în "ţara lui", cineva aruncă o minge cât mai sus, pe verticală, strigând: "să iasă, să iasă la atac...bulgaria... [sau altă ţară]. "Bulgaria" trebuie să prindă mingea, iar ceilalţi copii fug fiecare în ce direcţie doreşte. Trebuie să existe o distanţă cât mai mare între toţi ceilalţi şi cel care trebuie să prindă mingea, pentru ca, odată ce "Bulgaria" a pus mâna pe minge poate sî "împuşte" [adică să atingă] cu ea pe oricine, de obicei pe cel care este cel mai aproape şi pe care îl poate l lovi cu mingea. E asemănător cu Raţele si vânătorii, numai că cel vizat nu are voie să se mişte din loc [se poate feri, mişcându-şi corpul pentru a evita mingea, dar nu şi picioarele]. Dacăcel vizat este atins, Bulgaria îi va "tăia" o bucată mică din ţară, ca pradă de război. Dacă Bulgaria nu a reuşit să îl atingă cu mingea pe cel ales, va trebui să-i cedeze acestuia o mică parte din "ţara" sa. Apoi, dupa "împarţeală" acesta din urmă, fie că e atins cu mingea sau nu, va lansa din nou, alegând "ţara" care va trebui să prindă mingea. Va câştiga cel care acumulează mai multe "teritorii". Fireşte, se vor alege denumirile ţărilor în funcţie de dorinţa şi imaginaţia fiecăruia. Tudor Vidru La Centrul Cultural Mihai Eminescu

29 Un dialog imaginar cu câinele meu, Blaky - Salut, Mişa! Bine ai venit acasă! Mi-a fost dor de tine! spuse căţelul lătrând bucuros de revederea stăpânului. - Bună, Blaky! Şi tu mi-ai lipsit mie. Ce ai făcut cât ai stat singur în casă? - Ca de obicei, am păzit casa. Am auzit nişte paşi suspecţi pe stradă... - Era un hoţ? întrebă copilul puţin speriat. - Nu, era doar un vecin, spuse căţelul, apoi adăugă: - Tu, ce ai făcut azi la şcoală? - Am citit compunerea despre câinele meu, adică despre tine, replică voios elevul. - Şi cum a fost? - Foarte bine! După ce am citit textul am primit aplauze din partea tuturor colegilor de clasă, spuse mândru copilul. Iar doamna învăţătoare m-a felicitat. - Ştiam eu că va fi bine, doar te-am ajutat, mârâi bucuros căţelul dând din coadă. - Blaky, tu ai mâncat ceva astăzi? - Nu am mâncat, te-am aşteptat să te întorci de la şcoală, spuse şiret căţelul, gudurându-se pe lângă picioarele lui Misa. - Ce figură eşti, Blaky, spuse râzând copilul. Uite aici bolul tău, se văd urme proaspete de mâncare. Mare mâncăcios mai eşti! - Mişa, sunt în creştere, am doar un an, am nevoie de multă mâncare, bodogăni căţelul în timp ce se învârtea prin curte cu coada între picioare. - Bine, bine... hai să mâncăm. Dar am şi eu o rugăminte! Trebuie să scriu o compunere pe mâine despre viaţa animalelor. Mă ajuţi? - Mai încape vorbă?! Am nişte poveşti despre viaţa mea de câine spuse căţelul şi căzu pe gânduri. - Hai, Blaky, nu te mai plânge că nu ai o viaţă atât de rea cu mine ca stâpân. - Nu, Misa! Tu eşti un stăpân bun, dar înainte de tine am avut un stăpân rău, care mă bătea şi nu-mi dădea să mănânc când voiam, spuse căţelul cu capul în pământ, dar privindu-l pe Misa cu coada ochiului. - Blaky, eşti şiret ca o vulpe! izbucni în râs copilul. Hai să mâncăm atunci! Mişa Mihăilă Curcubeul Ploaia s-a oprit, Am privit în sus pe cer, Şi-am zărit, de-ndat` Curcubeul minunat! Iată-l! E minunea ploii! Ochisorii mei uimiţi De minunatele culori Sunt foarte fericiţi Au o lumină-n plus Privesc uimită-n sus! Delia Sîrbu Machetă realizată de Alessia Zanet

30 Competiţii şi competitori

31 Proiect educaţional Magia prieteniei Şcoala Gimnazială nr. 8 Bârlad Judeţul Vaslui Şcoala Gimnazială nr.5 Al. I. Cuza Roman Judeţul Neamţ Moto: Dacă trăiesc în prietenie, copiii învaţă să iubească. (Dorothy Low Nolte) Proiectul de parteneriat interjudeţean Magia prieteniei s-a desfăşurat pe parcursul anului şcolar S-au urmărit obiective ca: - stabilirea unor relaţii de prietenie, abordând diferite metode de comunicare; - dobândirea sentimentului de înţelegere şi respect faţă de oameni; - dezvoltarea unor atitudini pozitive; - realizarea de activităţi comune într-un climat psihoafectiv motivant, pentru dezvoltarea personalităţii elevilor; - stimularea creativităţii copiilor.

32 Probleme de logică- propuse de Mişa Mihăilă 1) Parcurge figurile a, b fără a ridica creionul de pe hârtie şi fără a trece de 2 ori peste aceleaşi urme. Care este imposibil de rezolvat? a 2) Găseşte un cuvânt din 3 litere şi completează spaţiile libere: SCUR E SUFRA IE ÎN BERA 3) Cu ce număr crezi că poţi continua şirul? 2, 5, 9, 14, 20, 4) Caută literele ce apar de două ori în fiecare cerc şi descoperă denumirea unui instrument muzical. 5) Dacă un ou fierbe în 10 minute, în câte minute fierb 10 ouă? Capriciile verii Într-o zi frumoasă de vară, mă plimbam pe alee. Lumina diafană a soarelui împrăştia în jur strălucire. Miresmele verii erau îmbietoare. Deodată s-a stârnit vântul şi păsările fugeau speriate ca să se adăpostească. Copacii se îndoiau gata să se rupă, parcă cerşind îndurare. La început, picături sde apă cădeau sunând ca un clinchet cristalin. Curând ploua cu găleata, de parcă mii de săgeţi străpungeau cerul. Fulgerele au aprins văzduhul ca nişte făclii, iar tunetele speriau lumea. Era întuneric ca noaptea. Furtuna se opri pe neaşteptate. Un curcubeu domina bolta albastră. Globul de aur revărsa căldură peste natura veselă. Oameni, animale şi plante îşi continuară vieţile fericiţi. A fost o experienţă fascinantă pentru mine! Adriana Hazu

33 ŞTIAŢI CĂ? Continentele sunt în continuă mişcare. De exemplu, America de Nord se depărtează de Europa cu câte aproximativ 3 cm pe an. Pământul creşte anual în greutate pentru că atrage praf cosmic. În urmă cu sute de ani se credea că Pământul este plat şi că vapoarele ar putea să cadă la margini. Jupiter este cea mai mare planetă din Sistemul nostru Solar, fiind a cincea planetă de la Soare. Este de 300 de ori mai mare ca Pământul şi de peste două ori mai mare decât toate celelalte planete puse la un loc. Americanul Neil Armstrong a fost primul om care a ajuns pe Lună, pe 21 iulie În trecut se credea despre comete că prevestesc evenimente importante de pe Pământ. Luna nu are strălucire proprie, ci doar reflectă razele Soarelui. Temperatura pe suprafaţa luminată a Lunii este de aproximativ 100 C, iar pe suprafaţa întunecată poate scădea până la -170 C. Informaţii selectate de Dănuţ Cîrlan

34 Surâsul copiilor Dialoguri umoristico-educative - Tăticule, ce e acela un colaborator? - Persoana care lucrează ceva împreună cu o altă persoană. - Atunci nu are dreptate doamna învăţătoare. Ştii ce mi-a spus? Că eu am colaborat cu cineva când mi-am făcut compunerea pentru astăzi. - Păi n-ai colaborat cu mine? - Cum, tăticule, ai uitat că ai făcut-o singur? - Mamă, astăzi toţi copiii au râs de un băiat care a căzut într-o baltă, numai eu nu. - Foarte bine ai făcut. Dar cine era băiatul? - Eu. - Dacă zici că ai făcut problema la matematică, de ce nu i-ai arătat şi lui Dănuţ? - Aşa, pentru că ţin la el! - Cum ţii la el, când n-ai vrut să-l ajuţi? - Nu l-am ajutat pentru că n-am vrut să-i stric media - Ce faptă frumoasă aţi făcut în vacanţă, copii? - Eu am ajutat o bătrânică să treacă strada, spune Gigel. - Şi eu l-am ajutat pe Gigel să treacă bătrânica strada, spune Ionel. - Şi eu l-am ajutat pe Gigel şi Ionel să treacă bătrânica strada, spune Costel. - Dar de ce a fost nevoie de atâţia copii? a întrebat doamna învăţătoare. - Fiindcă bătrânica nu voia să treacă strada. - Alo, domnule învăţător, vă anunţ că azi fiul meu este bolnav. - Bine, dar cu cine vorbesc? - Cu tatăl meu! - Când un elev stă cuminte, neclintit, profesorul poate să-i dea insuficient? - Cui i s-a întâmplat una ca asta? - Mie. M-a scos la tablă, eu am stat cuminte, n-am scos nicio vorbă

35 - Tăticule, te rog să mă duci la cel mai valoros sculptor din oraş! - Ce nevoie ai tu de sculptor? - Aşa, să nu-mi mai spună colegele că sunt necioplit! - Tăticule, ştii ce am să mă fac când voi fi mare? - Ce puişor? - Figurant. - Cine ţi-a mai băgat şi treaba asta în cap? - Domnul profesor. Dumnealui mi-a spus: Măi Gigele, tu, în şcoală, nu faci decât figuraţie! - Doru este cel mai bun prieten al meu. - Nu pricep de ce! Ţie îţi place româna, lui nu, ţie îţi place matematica, el nici să n-audă de ea, ţie îţi place istoria, el habar nu are - Mie îmi mai place ceva - Ce anume? - Prăjiturile, iar tatăl lui e cofetar! Andrei Pintilii, Teodora Munteanu, Narcis Călin Părintele: Ce învaţă elfii la şcoală? Copilul: Elf-betul! Un bărbat a poposit într-o Vineri într-un orăşel mic. A stat două zile şi a plecat tot pe Vineri. Cum este posibil să fi ajuns Vineri şi să fi plecat tot Vineri, dar să fi trecut doar două zile? Ce i-a spus cifra 0 cifrei 8? - Frumoasă curea! propuse de Ioana Pruteanu Pe calul său îl chema "Vineri". Profesorul către elev: Nu eşti deloc atent la mine! Ai probleme cu auzul? Elevul: Nu, doar cu ascultatul. Copilul: Mami, mami, scrie-mi şi mie o scrisorică pentru Iepuraş, te rog! Mama: Dar de ce nu o scrii tu? Copilul: Pentru că sigur îmi face cadou o carte de gramatică, daca vede cum scriu! Cum îţi dai seama că morcovii sunt buni pentru vedere! - Pentru că niciun iepuraş nu poartă ochelari!

36 La grădina zoo un hipopotam întreabă zebra: - Auzi, de ce ai dungi? - Pentru că la magazin nu mai aveau buline. Copilul: Mami, mami, scrie-mi şi mie o scrisorică pentru Iepuraş, te rog! Mama: Dar de ce nu o scrii tu? La tombola de Crăciun-2012 Copilul: Pentru că sigur îmi face cadou o carte de gramatică, dacă vede cum scriu! Tudor Vidru - Mami, este adevărat ca 5+5=10? - Da, puişor, aşa este, dar de ce mă întrebi? - Păi doamna învăţătoare zice că 6+4=10! Tatăl controlează caietul feciorului mai mic: - De ce scrii cârligele astea aşa de neregulat? - Astea nu sunt cârlige, sunt integrale. La şcoală copiii vorbeau între ei despre profesiile lor de vis. - Mi-ar plăcea să fiu avocat, ca să-i pot apăra pe concetaţenii mei, zise unul. - Mie mi-ar plăcea să fiu parlamentar, ca să pot elabora legi în beneficiul concetăţenilor mei, zise altul. - Eu vreau să fiu doctoriţă, ca să-i tratez pe concetaţenii săraci, continua următorul. - Răducule, tu ce vrei să fii? îl întreabă învăţătoarea. - Aş vrea să fiu concetăţean. Să râdem cu Beatrice Pruteanu

37 Ha! Ha! Ha! - Mămico, cumpără-mi o trompetă! - Ca să mă asurzeşti? - Îţi promit că mă joc cu ea numai când dormi Glume selectate de ADRIANA HAZU - Asemenea note proaste- zise tatăl- merită o bătaie bună! - Bravo, tăticule! Să-ţi spun unde locuieşte profesorul? - Copii, nu se zice codiţă, ci virgulă! explică învăţătoarea. Peste câteva zile, Costel este întrebat: - De ce ai lipsit ieri de la şcoală, ai fost bolnav? - Nu. Dar a tăiat tata porcul şi eu a trebuit să-l ţin de virgulă. - Cum de poţi face atâtea pozne într-o singură zi? - Simplu, mă scol de dimineaţă. - Eşti obraznic! Se vede că n- ai cei şapte ani de-acasă! - Păi, m-au dat de şase ani la şcoală Şi o altfel de şcoală

38 Vara Pe meleagurile noastre a sosit iubita vară cu cireşe la urechi. Soarele ne încălzeşte cu ale lui raze ca nişte suliţe în flăcări. În livezi, cireşele, veritabile bobiţe de rubin, se leagănă răsfăţate de adierea vântului. Dragile noastre lanuri bogate, presărate ici-colo cu maci roşii, în sfârşit s-au copt. Soarele, coborât în saci de aur, mâine va fi pâine. Şcolarii, bucuroşi de venirea verii, îşi fac planuri pentru vacanţă. Toţi au luat câte un premiu, deci sunt fericiţi de roadele muncii lor. Iubesc acest anotimp al distracţiei şi al vacanţei de vară. Adriana Hazu Învăţătoarea mea Doamna mea învăţătoare este ca şi mama mea. Din clasa I a fost alături de noi şi ne-a arătat drumul pe care trebuia să mergem ca şcolari. Deşi nu este o persoană rea, este puţin severă când vine vorba de lecţii. Niciodată nu ne-a certat fără motiv, iar calificativele puse au fost cele corecte. Toţi colegii mei o îndrăgesc pentru că este o doamnă frumoasă, îngrijită, elegantă, dar şi cea mai apreciată învăţătoare din toată şcoala. Mai este şi o persoană foarte sensibilă. De multe ori ne explică cum să ne comportăm în diverse situaţii, dar şi cu părinţii noştri: să-i respectăm, să-i ascultăm, să-i iubim, să-i ajutăm după puterile noastre. Toţi copiii o iubesc ca pe o mamă, şi eu, chiar dacă nu o arăt. Andrei Pintilii

39 Colectivul de redacţie: Elevii clasei a II-a D îndrumaţi de înv. Gabriela Guzgan Design şi tehnoredactare computerizată înv. Gabriela Guzgan Editura Sfera Bârlad, iunie 2013

40