Curs de formare pentru lucrători Sănătate și Siguranță ocupațională 2

Curs de formare pentru lucrători Sănătate și Siguranță ocupațională 2

indice 1 Semnele de siguranță... 5 1.1.1 Introducere... 5 1.1.2 Scopul semnelor de siguranţă... 5 1.1.4 Conditii de utilizare a semnelor... 5 1.1.5 Tipul semnelor de siguranţă... 6 1.1.6 Modalități... 6 1.1.7 Semnalizarea suplimentară... 6 1.1.7.1 Semnalizarea de obstacole, locuri periculoase şi căi de circulaţie... 6 1.1.7.2 Semnalizarea luminoasă... 6 1.1.7.3 Verbala... 7 1.1.7.4 Semne gestuale... 7 1.1.7.5 Semnale acustice... 7 1.2 Exemple de semnalizare... 9 1.2.1 Semnalizarea obligativității... 9 1.2.2 Semne de interdicție... 9 1.2.3 Semne de pericol... 10 1.2.4 Semnalizarea de urgență... 11 1.2.5 Semne cu privire la incendii și dispozitive de intervenție... 12 1.2.6 Unde și ce semn trebuie folosit?... 12 1.3 Planul de urgenţă... 15 1.3.1 Introducere... 15 1.3.2 Obiective... 15 1.3.3 Organizarea... 15 1.3.4 Simulări... 16 1.3.5 Exemplu de plan de urgenţă... 16 1.4 Tehnici de manipulare... 17 1.4.1 Introducere... 17 1.4.2 Factorii care influenţează apariția oboselii și apariția nemulțumirii la locul de muncă... 17 1.4.3 Manipularea... 18 1.4.4 Metode corecte pentru ridicarea încărcăturilor... 18 1.4.5 Măsuri generale de prevenire... 19 1.4.6 Informaţii şi formarea lucrătorilor... 20 1.5 Unelte şi maşini... 20 1.5.1 Unelte... 20 1.5.1.1 Cauzele leziunilor... 20 1.5.1.2 Pericolele cele mai frecvente... 21 1.5.1.3 Măsurile preventive... 21 1.5.2 Masinile... 21 1.5.2.1 Riscurile şi prevenirea accidentelor pe maşini... 21 1.5.2.2 Măsurile de prevenire a accidentelor de pe maşini:... 22 1.5.2.3 Pericolele asociate cu maşinile:... 22 1.5.2.4 Cum se pot proteja lucrătorii împotriva unor astfel de riscuri?... 22 1.6 Electricitatea... 23 1.6.1 Contactul cu energie electrică... 23 1.6.1.1 Cum să se evite contactul cu energia electrică... 23 1.6.1.2 măsurile de prevenire de bază,... 24 1.6.1.3 Întreţinerea sculelor electrice portabile... 24 2.1 Introducere şi concepte... 27 2.1.1 Sanatate Ocupationala... 27 2.1.1.1 obiective-cheie ale sănătăţii în muncă sunt:... 27 2.1.1.2 Unde intervine igiena la locul de muncă?... 27 2.1.1.3 Ce este sănătatea şi siguranţa la locul de muncă?... 27 2.2 Agenţii biologici... 28 2.2.1 Nocivitatea agenţilor biologici... 28 2.2.1.1 Infecţia... 28 2.2.1.2 Alergia... 28 2 Curs de formare pentru lucrători Sănătate și Siguranță ocupațională 2

2.2.1.3 intoxicaţiile... 29 2.2.2 Clasificarea agenţilor biologici... 29 2.2.3 Măsurile de prevenire recomandate... 30 2.2.4 Transmiterea bolii... 30 2.2.5 Măsurile de izolare... 30 2.2.6 măsuri de protecţie... 31 2.2.6.1 Active:... 31 2.2.6.2 Pasive... 32 2.3 Contaminanţi fizici... 33 2.3.1 Nivelul de zgomot... 33 2.3.1.2 Tipuri de zgomot... 33 2.3.1.3 Efectele zgomotului asupra corpului uman... 33 2.3.1.4 Anatomia urechii... 33 2.3.1.5 Alte consecinţe ale pierderii parţiale a auzului... 35 2.3.1.6 Măsuri de protecţie şi de control al zgomotului... 35 2.3.2 Iluminatul... 35 2.3.2.1 Lucrul în condiţii de iluminare slabă poate provoca:... 35 2.3.2.2 Oboseala ochilor... 36 2.3.2.3 ochiul uman are urmatoarea componenta:... 36 2.3.2.4 Condiţii pentru o iluminare corespunzătoare... 37 2.3.3 Vibraţiile... 38 2.3.3.1 Cauzele şi efectele vibraţiilor... 38 2.3.3.2 Măsuri de intervenţie şi de control... 38 3.2 Interfața om mașină... 41 3.3 Poziţiile de lucru... 41 4. Bibliografie... 43 3 Curs de formare pentru lucrători Sănătate și Siguranță ocupațională 2

SIGURANȚA ȘI SĂNĂTATEA 3 formação de trabalhadores em H.S.T. 2

1 Semnele de siguranță 1.1.1 Introducere Deoarece semnele se folosesc de mai multe secole fie că sunt sonore sau vizuale, acest proces de comunicare este considerat rapid şi eficient. Semnele de siguranță sunt acelea care în raport cu un obiect sau o situaţie dată, dau un indiciu cu o culoare sau un semn de securitate. Siguranța industrială prevede, de asemenea, prin utilizarea semnelor o metodă rapidă de a transmite anumite mesaje, în mod clar şi obiectiv. 1.1.2 Scopul semnelor de siguranţă Semnele de siguranță îşi propun să atragă atenţia, într-o formă rapidă şi inteligibilă, la obiecte şi situaţii care pot provoca anumite pericole. Cu toate acestea, ele nu suplinesc aplicarea unor măsuri de protecție impuse de legislaţie. Semnele trebuie să atragă atenţia asupra: Obiectelor periculoase; Situaţiilor periculoase; Să contribuie la depăşirea pericolelor; Furnizarea de informaţii legate de securitate. Mijloacele şi dispozitivele de semnalizare trebuie să fie curăţate cu regularitate, şi întreţinute, verificate şi, dacă este necesar, reparate sau înlocuite. Buna funcţionare şi eficienţa semnalele luminoase şi nivele de zgomot trebuie să fie verificate înainte de intrarea lor în funcţiune şi apoi în mod regulat. Numărul şi poziţionarea semnelor sau dispozitivelor depind de importanţa riscurilor, pericolelor şi de dimensiunea zonei acoperite. În cazul dispozitivelor de semnalizare care operează printr-o sursă de alimentare trebuie să fie asigurate pentru o situaţie de urgenţă alternative de alimentare, cu excepţia cazului în care riscul semnalizat dispare prin taierea energiei. Lumina sau sunetul care indică începutul unei acţiuni se prelungeşte atât timp cât cere situaţia şi ar trebui să fie rearmat imediat după fiecare utilizare. Zonele, camere sau incintele utilizate pentru depozitarea de substanţe periculoase în cantităţi mari trebuie să fie marcate cu unul din semnele de avertizare, cu excepţia cazurilor în care eticheta de pe ambalajele sau recipiente este suficientă pentru acest scop. 1.1.4 Conditii de utilizare a semnelor Semnele ar trebui să fie instalate într-un loc bine iluminat, cu înălţimea şi poziţia corespunzătoare, ţinând seama de obstacole pentru vizibilitatea acestora de la distanţă obișnuită. În caz de echipamente de iluminare slabă ar trebui să fie folosite culori fosforescente, materiale reflectorizante sau iluminare artificială, în semnele de siguranţă. 5 Formarea lucrătorilor în H.S.T. 2

Semnele trebuie să fie înlăturate, atunci când situaţia care le justifică încetează să mai existe. 1.1.5 Tipul semnelor de siguranţă Semne de interdicţie; Semne de pericol; Semne de obligaţie; Semne de urgenţă; Semne de amplasare de echipamente pentru intervenţie în foc; Semne de informare 1.1.6 Modalități În semnele de siguranţă pot fi utilizate separat sau impreuna: Culori şi plăci; Lumini si sunete; Comunicare verbală şi prin gesturi. 1.1.7 Semnalizarea suplimentară Zone de risc de cădere sau la şocuri (semne în galben şi negru). Limitarea zonelor de depozitare, de circulaţie a motostivuitoarelor şi zonele de utilaje. Identificarea de produse chimice şi a fluidelor într-o instalaţie (tevi si rezervoare). 1.1.7.1 Semnalizarea de obstacole, locuri periculoase şi căi de circulaţie Semnele pentru obstacole, locuri periculoase şi căi de circulaţie sunt utilizate pentru a marca riscul de a lovi obstacole şi obiecte sau de a cădea. Semnele în interiorul companiei sau unităţii la care lucrătorul are acces, ca parte a activităţii sale se fac cu culorile galben şi negru, alternativ, sau cu culorile roşu şi alb. Semnele acestea ar trebui să ţină cont de mărimea obstacolului sau a locului periculos şi constau din două benzi de culori alternative cu zone aproximativ egale, sub formă de piste cu o inclinatie de aproximativ 45. 1.1.7.2 Semnalizarea luminoasă 1 - lumiai emisă de un semnal luminos de siguranţă nu ar trebui să cauzeze un contrast excesiv sau insuficient, având în vedere condiţiile lor de utilizare; 2 - Zona luminoasă a unui semn de securitate poate fi o singură culoare care respectă semnificația culorilor cu condiţia să includă o pictogramă care respectă cerinţele specifice; 3 - Ar trebui să fie utilizată o lumină intermitentă în loc de un semnal luminos continuu pentru a indica un grad mai ridicat de pericol sau de urgenţă; 6 Formarea lucrătorilor în H.S.T. 2

4 - Durata şi frecvenţa de emisie a semnalului de lumină intermitentă trebuie stabilite pentru a asigura o bună înţelegere a mesajului şi semnalul nu poate fi confundată cu alte semnale de lumină intermitentă sau continuă; 5 - Un semnal luminos poate înlocui sau completa o semnalizare acustică, cu condiţia de a utiliza acelaşi cod. 1.1.7.3 Verbala 1 - Comunicarea verbală este făcută de un vorbitor sau un aparat de difuzare a programelor care transmite text scurt, sau mai multe cuvinte, uneori codificate la unul sau mai mulţi auditori. 2 - Comunicarea verbală implică abilitatea verbală, trebuie să se facă de către un vorbitor, necesitând și capacitatea adecvată de ascultare și interpretare corectă a mesajului transmis. a) start or begin, to indicate that the command has been assured; b) stop, to interrupt or to terminate a movement; c) End, to terminate actions; d) Up, to make cargo do up; e) Down, to make cargo do down; f) Go Ahead, Go back, right and left, if necessary, coordinate these indications with corresponding hand signals; g) Danger, to demand an emergency stop or complete stop; h) Hurry, to accelerate movements for safety reasons. 1.1.7.4 Semne gestuale e c d a e 1.1.7.5 Semnale acustice Semnale acustice trebuie: a) Să aibă un nivel de sunet de mai sus zgomotului ambiental; b) Să fie uşor identificabile; c) O frecvenţă variabilă; d) Grad mai ridicat de pericol sau de urgenţă; 7 Formarea lucrătorilor în H.S.T. 2

e) Semnal de evacuare: sunet continuu şi stabilă în frecvenţă; f) Un semnal acustic poate fi înlocuit sau completat de un semnal luminos. 8 Formarea lucrătorilor în H.S.T. 2

1.2 Exemple de semnalizare 1.2.1 Semnalizarea obligativității Protecția obligatorie a ochilor Protecția obligatorie a urechilor Protecția obligatorie a capului Protecția obligatorie a căilor respiratorii Protecția obligatorie a picioarelor Protecția obligatorie a mâinilor Protecția obligatorie a corpului Protecția obligatorie a feței Safety harness must be used in this area Protecție individuală Pasaj obligatoriu pentru pietoni Obligații multiple (însoțit de alte semne) 1.2.2 Semne de interdicție Interzicerea fumatului Interdicția de a aprinde foc și a fuma Trecerea interzisă pietonilor Interdicție de a stinge cu apă Apă nepotabilă 9 Formarea lucrătorilor în H.S.T. 2

Interzis accesul persoanelor neautorizate Trecerea interzisă vehiculelor de manipulare Nu atingeți 1.2.3 Semne de pericol Substanțe inflamabile sau temperaturi ridicate Substanțe explozibile Substanțe toxice Substanțe corozive Substanțe radioactive Încărcături suspendate Vehicule de manipulare Pericol de electrocutare Pericole multiple Pericol de raze laser Substanțe inflamabile Radiații non-ionizante 10 Formarea lucrătorilor în H.S.T. 2

1.2.4 Semnalizarea de urgență Indicates what direction to follow Indicarea drumului către ieșirea de urgență Localizarea unei ieșiri de urgență Punct de prim ajutor Refugiu Telefon de urgență Duș de siguranță 11 Formarea lucrătorilor în H.S.T. 2

1.2.5 Semne cu privire la incendii și dispozitive de intervenție Incendii-Echipamentul de intervenție trebuie să fie de culoarea roşie, iar restul de echipamente se identifică prin culoarea roşie a locaţiei. Echipamentul de culoare roşie asociat cu stingere a incendiilor trebuie să fie suficient de mare pentru a permite identificarea uşoară. Sursă de apă Scară Stingător Linie directă pentru serviciul pompieri Direcția de urmat. Semn adițional altor semne Direcția de urmat. Semn adițional altor semne Direcția de urmat. Semn adițional altor semne Direcția de urmat. Semn adițional altor semne. 1.2.6 Unde și ce semn trebuie folosit? Deasupra ușilor, în caz de urgență Indică schimbarea direcției la același nivel Indică schimbările de nivel 12 Formarea lucrătorilor în H.S.T. 2

Indică schimbarea direcției la același nivel Indică schimbările de nivel Lângă lifturi Semn adițional de informare pentru traseul de evacuare În toate locurile unde se interzice fumatul sau aprinderea unui foc Alarme manuale, Lângă extinctoare Localizae între 1,80m și 2,20m, de la sol Plasat mereu deasupra ușii, nu pe ușă Plasat pe ușă, deasupra barei Pe perete, la schmbarea de nivel 13 Formarea lucrătorilor în H.S.T. 2

În capătul scărilor, pe ambele laturi Deasupra ușii și pe perete, la începutul scărilor Deasupra ușii și pe perete, la începutul scărilor În încăperi mari, semnele trebuie să aibă 2 fețe și să fie suspendate de tavan Deasupra ușilor, indicând ieșirea de urgență și modalitatea de deschidere Deasupra echipamentelor de alarmă și combatere a incendiilor. 14 Formarea lucrătorilor în H.S.T. 2

1.3 Planul de urgenţă 1.3.1 Introducere Un plan de urgenţă îşi propune să definească necesitățile organizatorice şi de intervenţie a resurselor umane şi materiale, pentru a minimaliza consecinţele unui accident, oferind protecţie, oamenilor, facilităţilor şi mediului, şi să ofere un set de linii directoare şi informaţii pentru adoptarea unor proceduri logice, tehnice şi administrative, pentru a oferi un răspuns rapid şi eficient în situaţii de urgenţă. În toate unităţile trebuie să fie un plan de intervenţie pentru a dispune măsurile care trebuie luate în situaţii extreme şi care pot afecta siguranţa persoanelor şi a instalaţiilor. La nivel de întreprinderi, industriale sau comerciale, edificiu deschis publicului, este necesară dezvoltarea şi punerea în aplicare a planului de urgenţă intern (PUI). În conformitate cu legislaţia și practica, se dezvolta PUI în: Spatii de birouri; Clădiri şcolare; Spitale; Hoteluri şi localuri similare; Centre comerciale; Unităţile industriale, inclusiv industriile cu risc ridicat; Aeroporturi; Porturi; Centre istorice, etc. Toţi angajaţii din unităţile menţionate mai sus, inclusiv cele contractate pentru a presta servicii, vor fi informați cu privire la aceste proceduri, precum toți au datoria de a se conforma atunci când este necesar. 1.3.2 Obiective PUI are ca obiectiv a defini structura organizatorică a resurselor umane şi materiale disponibile şi stabilirea unor proceduri corespunzătoare pentru a acţiona în caz de urgenţă pentru a asigura siguranţa ocupanţilor, protecţia patrimoniului şi protecţia mediului alocat pentru clădire. Limitarea daunelor este proporţională cu planificare. Cu toate acestea, doar acest lucru nu garantează îndepărtarea unui dezastru, cu toate acestea, pot împiedica evoluția accidentelor mici. 1.3.3 Organizarea În organizarea pentru orice caz de urgenţă, ar trebui să ia în considerare amplasarea unui Centre de Control a Urgențelor (CCU), într-un loc sigur. Cu toate acestea, organizarea echipelor de urgenţă poate să conţină următoarele mijloace de acţiune: 15 formação de trabalhadores em H.S.T. 2

Echipele de intervenţie inițială (EII) Grupuri cu un minim de doi lucrători cu cunoştinţe de bază de stingere a incendiilor şi a situaţiilor de urgenţă. Se recomandă ca toţi lucrătorii să beneficieze de formarea esenţială pentru a fi EII. Echipe de intervenţie secundară (ESI) La grupurile de lucrători cu formare profesională intensivă suficiente pentru a combate orice tip de urgenţă. Sunt pompieri ai companiei. Echipele de prim ajutor (EPS) Grupurile de lucrători cu pregătirea esentială pentru a oferi primul ajutor. Echipele de alarmă şi de evacuare (EAE) Grupe de câte doi sau trei muncitori a căror misiune este de a realiza accesul organizat la ieşirile de urgenţă, asigurându-se că nimeni nu este lăsat în urmă, în plus faţă de asistarea victimelor în colaborare cu echipele de prim ajutor. 1.3.4 Simulări Pentru ca acționarea corectă într-o situaţie de urgenţă ar trebui să se repete de cel puţin două ori pe an, situaţii care simulează o urgenţă probabilă. Aceste teste programate sunt numite Simulări și au ca obiective: Noţiuni de bază necesare comportamentului în situații de urgenţă; Ameliorarea performantelor prin analizarea problemelor, cu avantajul de a nu avea de suferit ca într- o situaţie reală de urgenţă. 1.3.5 Exemplu de plan de urgenţă 16 formação de trabalhadores em H.S.T. 2

1.4 Tehnici de manipulare 1.4.1 Introducere Termenul de manipulare manuală se aplică pentru orice operaţiune de transport şi susținere a unei încărcături de către unul sau mai mulţi angajaţi care, datorită caracteristicilor sale sau condiţiilor ergonomice nefavorabile, implică un risc pentru ei, inclusiv în regiunea dorso-lombară. Presupunând că aceasta cauzează stres la locul de muncă, este important să se cunoască efectul acestui efort pentru a putea monitoriza mai bine sănătatea lucrătorilor, precum şi oboseala care apare ca o consecinţă logică și care trebuie să rămână în limitele care să permită lucrătorului de a se recupera dupa o zi de odihnă. 1.4.2 Factorii care influenţează apariția oboselii și apariția nemulțumirii la locul de muncă Volumul de muncă Volumul de muncă este un factor de risc care există în toate activităţile şi, în orice întreprindere. Volumul de muncă înseamnă setul de cerinţe psihofizice care este realizat de lucrător în întreaga zi de lucru. Putem vorbi de sarcinii de lucru fizice şi mentale. Volumul de muncă fizică Este setul de cerinţe fizice la care un lucrător este supus în timpul unei zile de lucru. Pentru a înţelege mai bine şi să se studieze de sarcină fizică ar trebui să se ştie: Efortul fizic; Posturi de lucru; Manipularea greutăţilor. Eforturile fizice Gradul de dificultate al unei sarcini este determinat de consumul de energie şi a ritmului cardiac, a lucrătorului. Mai dificilă sarcină, cu atât mai mare energia necesară (măsurată în kcal) şi / sau creştea ritmului cardiac (comparând numărul de impulsuri într-o situaţie de lucru cu numărul de batai de inima într-o stare de repaus). Posturi de lucru 17 formação de trabalhadores em H.S.T. 2

Poziţiile mai nefavorabile fac sarcinle mai dificile şi neplăcute, precum şi anticipează debutul oboselii şi pot avea chiar consecinţe mai grave în viitor. Poziţia aşezată este mai confortabilă pentru lucru, cu toate că poate deveni inconfortabilă, de asemenea, în cazul în care nu există nici un schimb de poziţie, care, dacă este posibil, să implice mişcare. Poziţia stând în picioare necesită o supraîncărcare a muşchilor de la picioare, spate si umeri. Pentru a împiedica adoptarea unor poziţii incomode şi greoaie: Planul de lucru, de direcţie şi de control şi instrumentele ar trebui să fie în interiorul zonei de lucru; Înălţimea planului de lucru ar trebui să fie stabilită în funcţie de tipul de activitate care urmează să fie efectuată. Astfel, munca de precizie necesită o înălţime mai mare, pentru că viziunea joacă un rol important atunci când se efectuează o sarcină. Cu toate acestea, o lucrare în care predomină exercitarea, înălţimea ar trebui să fie mai mică, astfel încât să poată fi folosită forţa organismului. 1.4.3 Manipularea Principii de manipulare manuală Sprijin ferm pe picioare; Păstraţi o distanţă de aproximativ 50 cm între picioare; îndoiţi şoldurile şi genunchii pentru a ridica o sarcină; Distribuirea de sarcină de două mâini. 1.4.4 Metode corecte pentru ridicarea încărcăturilor Ridicarea de greutăți O greutate prost executată poate provoca leziuni grave la nivelul coloanei vertebrale şi în alte părţi ale corpului uman, deci va trebui să se respecte normele de bază privind ridicarea de greutăţi după cum urmează. 18 formação de trabalhadores em H.S.T. 2

GRESIT Coloana: La ridicarea unei sarcini, forţele sunt transmise la nivelul coloanei vertebrale şi discurile sunt supuse la presiuni diferite. În cazul în care trunchiul este flexat, presiunea de pe disc este inegală, ceea ce poate provoca leziuni spinării. În această situaţie, excesul de forţă ar trebui să fie preluat de către muschii spatelui pentru a ridica greutatea şi a susţine greutatea împotriva gravitaţiei. În pozitia corecta pentru ridicarea greutăţilor, coloana ar trebui să fie dreaptă. Această poziţie permite o presiune uniformă în întreaga suprafaţă a discurilor, ceea ce reduce riscul de rănire CORECT Deplasarea încărcăturilor în grup Metoda adecvată este: GRESIT determinarea numărului de persoane necesare, proporțional cu dimensiunea încărcăturii; Ridicați și depozitați încărcătura simultan Nu folosiți niciodată capul ca punct de sprijin pentru încărcătură CORECT Deplasarea sacilor Deplasarea sacilor este o constantă în activităţile de aprovizionare, fie saci de ciment in constructii, saci de produse alimentare în depozite, etc. Prin urmare, ar trebui să se acorde o atenţie deosebită modului în care aceste materiale sunt manipulate. Modul corect pentru a ridica un sac este cu picioarele îndoite, situat în partea din faţă a sarcinii. Picioarele ar trebui să fie plasate, înainte de iniţierea efortului şi să monitorizeze direcţia de mişcare. Utilizarea adecvată a forței picioarelor contribuie diminuând eforturile asupra coloanei vertebrale. 1.4.5 Măsuri generale de prevenire Angajatorul trebuie să prevadă: Adoptarea de măsuri pentru organizarea de condiții corespunzătoare de muncă sau de mijloacele adecvate, inclusiv echipamente mecanice, pentru a evita manipularea manuală a încărcăturilor de către lucrători; În cazul în care nu este posibil a evita manipularea manuală, se iau măsurile adecvate de organizare a muncii, de utilizare și furnizare lucrătorilor de mijloace pentru manipularea în condiţii de siguranţă; 19 formação de trabalhadores em H.S.T. 2

Evaluarea elementelor de referinţă ale riscului de manipulare manuală a greutăţilor şi a condiţiilor de securitate şi sănătate a acestui tip de muncă, având în vedere în special: Caracteristicile sarcinii: sarcină prea grea - mai mult de 30 kg în operații ocazionale şi mai mult de 20 kg în operaţiuni frecvente; Sarcină voluminoasă sau greu de mânuit; sarcină în echilibru instabil sau conținut ce se poate disloca, încărcături ce trebuie manipulate la o distanţă de trunchi, sau prin îndoire sau răsucire a trunchiului; Efortul fizic necesar: Atunci când este prea mult pentru un lucrător: În cazul în care poate fi realizat numai printr-o mişcare de răsucire a trunchiului; Când poate implica o deplasare bruscă a încărcăturii; Atunci când este făcut cu corpul într-o poziţie instabilă. Să se ia măsuri corespunzătoare pentru a evita sau a reduce riscurile, în special pentru regiunea spatelui în următoarele situaţii: Spațiu, în special pe verticală, insuficient pentru activitatea în cauză; Podele neregulate cu pericolele de împiedicare sau alunecoase; podea sau plan de lucru cu lacune care implică manipularea manuală la diverse niveluri; Spațiu sau condiții de lucru care nu permit lucrătorului manipularea încărcăturilor la o înălţime sigură sau într-o poziţie bună; Podea sau punct de sprijin instabil, temperatura, umiditatea şi circulaţia necorespunzătoare a aerului; 1.4.6 Informaţii şi formarea lucrătorilor Este responsabilitatea angajatorului de a furniza, lucrătorilor expuşi, precum şi reprezentanţilor acestora din întreprindere sau unitate, informaţii cu privire la: Riscurile potenţiale pentru sănătate care decurg din manipularea manuală incorectă; Greutatea maximă şi alte caracteristici ale sarcinii; Centrul de greutate al încărcăturii şi cea mai grea parte a acesteia, în cazul în care conţinutul unui container are o distribuire inegală a greutăţii. Trebuie să se asigure, de asemenea, că angajaţii primesc o formare adecvată şi informaţii cu privire la modul în care să se ocupe de sarcini în mod corect. 1.5 Unelte şi maşini 1.5.1 Unelte Cele mai multe leziuni care apar la locul de muncă, sunt legate de utilizarea de instrumente, fie ele manual sau motorizat. 1.5.1.1 Cauzele leziunilor Incorecta utilizarea de uneltelor; Utilizarea instrumentelor defecte; 20 formação de trabalhadores em H.S.T. 2

Utilizarea de instrumente de proastă calitate; Transportul şi depozitarea incorectă. 1.5.1.2 Pericolele cele mai frecvente Contactul cu elemente de tăiere; Proiecție de fragmente; Cădere ca urmare a efortului excesiv. 1.5.1.3 Măsurile preventive Utilizarea unor instrumente de calitate; Folosiţi instrumentele numai pentru destinaţia lor; Obţineţi formare adecvată pentru fiecare tip de instrument; Utilizarea de protecţie a ochilor, la riscul de ejecţie de particule; Utilizaţi mănuşi atunci când se folosesc instrumente de tăiere; Măsuri periodice de întreţinere a instrumentelor; Revizuire periodică a cablurilor, izolatiilor, etc. Depozitare corectă a instrumentelor. Ciocanele pneumatice, bormaşinile și fierăstraiele electrice sunt echipamentele care prezintă un pericol mai mare pentru lucrători. Unelte electrice portabile trebuie să opereze cu o tensiune redusă de siguranță (24 volţi) sau să fie dotate cu izolaţie dublă. 1.5.2 Masinile 1.5.2.1 Riscurile şi prevenirea accidentelor pe maşini Selecţia şi punerea în aplicare a tehnicilor de securitate pe diferite masini necesită implicarea şi participarea diferiţilor actori implicaţi în lanţul de producţie. În plus faţă de firmele care cumpără şi lucrătorii care operează maşinile sunt implicate în acest lanţ toate sectoarele de producţie şi design, vânzări, servicii de instalare şi întreţinere. Din punctul de vedere al siguranţei, producătorii şi designerii au un rol esenţial, deoarece pot interfera în acest ciclu, asigurându-se că maşina este sigură încă din faza proiectării. Adaptarea la normele de siguranţă cu masina deja în exploatare, este mult mai dificilă şi costisitoare. Lucrătorii utilizatori de maşini, pentru că ştiu sistemul şi activitatea de producţie care urmează să fie dezvoltate, au o mare contribuţie în selectarea şi monitorizarea funcţionării mecanismelor de securitate. În plus faţă de riscurile mecanice, care sunt mai evidente în această muncă, maşinile pot prezenta alte riscuri pentru lucrători (zgomot, caldura, vibraţii, radiaţii etc.) După cum este detaliat în foaia de parcurs pentru evaluarea riscurilor. 21 formação de trabalhadores em H.S.T. 2

1.5.2.2 Măsurile de prevenire a accidentelor de pe maşini: Achiziţionarea de maşini certificate Urmaţi instrucţiunile producătorului în ceea ce priveşte instalarea, operarea şi întreţinerea maşinii. 1.5.2.3 Pericolele asociate cu maşinile: Pericole mecanice Factori fizici care pot duce la un prejudiciu: o Elemente mobile; o Elemente de transmisie; o Proiecţia unor piese; o Proiecti de particule de material în curs de procesare. Riscuri electrice pericole care pot duce la rănirea sau moartea prin electrocutare sau arsuri. Alte pericole: o De la origine termică; o o o în urma expunerii la zgomot; Vibraţii; Din neaplicarea a regulilor de ergonomie la locul de muncă. 1.5.2.4 Cum se pot proteja lucrătorii împotriva unor astfel de riscuri? Securitatea în asamblarea şi producţia de maşini să devină mai eficientă decât la maşinile existente; În cazul în care nu este posibil a elimina riscurile la sursă, ar trebui să fie utilizate dispozitive de siguranţă, de prevenire, protecţie; Studiaţi instrucţiunile maşinii înainte de a începe orice lucrare pe masina atunci când se efectuează curăţenie, reparaţii, întreţinere. 22 formação de trabalhadores em H.S.T. 2

1.6 Electricitatea Electricitatea este printre energiile cele mai utilizate, numărul de riscuri ridicate în cazul acesta find ridicat, motiv pentru care e important să se cunoască forma lor de prevenire. Riscurile electrice sunt influenţate de două legi importante ale electricităţii. Legea lui Ohm U = R x I U = Tenssiunea (diferenţa de potenţial) volţi R = Reyistenţa - omi I = Intensitatea - amperi Legea lui Joule W = U x I x T W = Căldura eliberată - waţi U = Tensiunea - volţi I = Intensitatea - amperi T = Timpul - secunde 1.6.1 Contactul cu energie electrică RSIUEE (reglementările de siguranţă pentru instalaţiile de utilizare a energiei Electrice), pentru a defini de protecţie a persoanei, se referă la două tipuri de contact: Contactul direct Riscul de contact cu părţi active ale materialelor sau a aparatelor. Ex: Contactul direct în două cabluri expuse, cu tensiuni diferite. Ex: Contactul direct de la un punct al echipamentelor electrice, care este în tensiune şi sol. Contacte indirecte Riscuri ca o persoană fizică să intre accidental în contact cu un obiect încărcat cu sarcină electrică. Ex: contact cu părţi ale structurii izolate necorespunzător. 1.6.1.1 Cum să se evite contactul cu energia electrică Pentru a preveni contactul direct 23 formação de trabalhadores em H.S.T. 2

Depunerea la o distanţă de siguranţă a conductorilor neizolaţi, de utilizatori sau angajaţi; Mutarea cablurilor şi conexiunilor din locul de muncă şi de tranzit; Piesele sub tensiune trebuie să fie protejate cu huse, plase, etc; Materiale de izolare adecvate; Echipamente de protecţie; Utilizaţi tensiuni mai mici la 25 V. Pentru a evita contactul indirect Împământarea: descarcă curentul electric spre pământ printr-un electrod de protecţie; Instalarea întreruptoarelor activate la detectarea diferenţelor de tensiune. Controlul permanent al izolării (ICP) dispozitive care emit semnale de lumina si sunet atunci când nivelul de tensiune este depăşit. 1.6.1.2 măsurile de prevenire de bază, Orice operaţie electrică ar trebui să fie făcută, de preferinţă, de către angajaţi calificaţi corespunzător şi autorizaţi să facă acest lucru; Întotdeauna păstraţi o distanţă de siguranţă de firele electrice; Echipamentele şi mijloacele de protecţie care urmează să fie utilizate vor fi certificate; Doar folosirea aparatelor electrice portabile cu tensiune redusă în cazul în care locul de muncă este metalicesau umed. Verificati in mod regulat condiţiile de siguranţă ale mediului de munca. Atunci când se efectuează lucrări de întreţinere pe masini: 1. Se taie toate sursele de tensiune; 2. Blocaţi întrerupătoarele; 3. Verificaţi lipsa de tensiune; 4. Împământaţi şi puneţi în scurt-circuit toate sursele posibile de tensiune; 5. Încadraţi şi semnalizaţi zona de lucru. 1.6.1.3 Întreţinerea sculelor electrice portabile Ar trebui să citiţi întotdeauna manualele de utilizare pentru unelte electrice portabile şi recomandările de siguranţă date de producător; 24 formação de trabalhadores em H.S.T. 2

Aflaţi modul de utilizare şi căutaţi informaţii cu privire la construcţia instrumentelor manuale pentru a înţelege riscurile lor şi pericolele; Nu folosi bijuterii, haine lejere sau manusi care ar putea împiedica funcţionarea; Ţineţi instrumentele ferm astfel încât să nu existe posibilitatea ca aceste instrumente să scape din mâini, când lucrează în viteza mare; Atunci când se efectuează orice tip de înlocuire a unei component a instrumentului (burghiu, râşniţă, etc.), scoateţi mufa de la priza de alimentare; Când lucram cu scule electrice portabile în locuri umede, este necesar să folosim platforme izolatoare precum rogojinile de cauciuc şi asiguraţi-vă că starea cablului este bună; Aveţi grijă la extensii pe care este indicat a le evita - ori de câte ori este posibil; Semnalizarea şi izolarea zonei de lucru în mod adecvat; Nu utilizaţi scule electrice, în prezenţa vaporilor inflamabili şi a gazelor. Furnizarea de sisteme de pre-evacuare şi de monitorizare a site-ului cu explozimetre. 25 formação de trabalhadores em H.S.T. 2

Igiena și sănătatea IGIENA ȘI SĂNĂTATEA 34 formação de trabalhadores em H.S.T. 2

2.1 Introducere şi concepte 2.1.1 Sanatate Ocupationala Sănătate în muncă a fost definit de un grup de lucru care a inclus de membrii Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) şi Biroul Internaţional al Muncii (OIM), după cum urmează: Zona dedicată pentru promovarea şi menţinerea mai înalt standard de bunăstarea fizică, mentală şi socială a lucrătorilor din toate sectoarele de activitate, de prevenire a schimbărilor de sănătate cauzate de condiţiile lor de muncă, protecţia lucrătorilor împotriva riscurilor de factori adverse la locul de muncă, pentru a da angajatului un mediu de lucru adaptat la echilibrul lor fiziologice şi psihologice. În rezumat Sănătate în muncă asigură: "Adaptarea muncii la om şi a fiecărui om la munca sa. 2.1.1.1 obiective-cheie ale sănătăţii în muncă sunt: Crearea de condiţii de lucru pentru atingerea unor standarde de bunăstare fizică, mentală şi socială cu privire la lucrători şi comunitate; Dezvoltarea metodelor de prevenire care să elimine şi / sau controleze riscurile profesionale la niveluri considerate acceptabile. 2.1.1.2 Unde intervine igiena la locul de muncă? Planificarea locului de muncă; Identificarea unor posibili factori de risc de mediu (chimici, biologici şi fizici) asociați cu o anumită activitate de muncă; Eliminarea şi / sau menținerea la un nivel acceptabil de expunere a lucrătorilor la factorii de mediu care apar la locul de muncă; Propune măsuri pentru a preveni şi, în mod periodic, pentru a monitoriza eficienţa sistemelor de prevenire; Participa la informare şi formare în domeniul securităţii, igienei şi sănătăţii; Colaborează la identificarea cauzelor bolilor profesionale; 2.1.1.3 Ce este sănătatea şi siguranţa la locul de muncă? Activitatea multidisciplinară care vizează: 27 formação de trabalhadores em H.S.T. 2

Limitarea riscurilor, reducerea sau eliminarea elementelor care pot provoca accidente de muncă şi boli. 2.2 Agenţii biologici Agenţii biologici sunt organisme, inclusiv modificate genetic, culturile celulare şi endoparaziţii umani care pot provoca infecţie, alergie sau otrăvire. 1860 - Louis Pasteur a salvat vinul francez A observat: Faptul că vinul bun conţine o specie de drojdie; Vinul acru conţine o bacterie. A concluzionat: Dacă se fierbe vinul până la un punct în care nu îşi schimbă aroma, dar suficient pentru a ucide microorganismele, vinul nu se strica -> pasteurizare. Teoria bolilor infecţioase: Pasteur a emis teoria că schimbarea vinului este o analogie pentru boala. El a afirmat că microorganismele sunt responsabile pentru bolile infecţioase. Louis Pasteur contestă generarea spontană Microorganismele pot creşte fără oxigen - creşterea anaerobă; Fermentaţia cu drojdie produce alcool; Microorganismele din bere şi vin pot fi eliminate prin căldură; Pasteurizarea laptelui; Dezvoltarea vaccinului antirabic. 2.2.1 Nocivitatea agenţilor biologici 2.2.1.1 Infecţia Invadarea de celule ale corpului şi producţia de toxine: o Endotoxine - formate in microorganisme şi eliberate atunci când acestea mor. o Exotoxine - difuzate în afara microorganismului, afectează alte ţesuturi ale corpului unde se localizează. 2.2.1.2 Alergia Alergia: 28 formação de trabalhadores em H.S.T. 2

o Nivel de sensibilitate crescut, situaţie în care sistemul de aparare al organismului reacţionează prin producerea de proteine non-umane, care provoacă starea de rău şi disconfortul. Pot fi provocate de: Spori de bacterii, ciuperci şi toxinele acestora; Polen; Blană, pene şi păr de animale; Materie organică moartă. 2.2.1.3 intoxicaţiile Rezultat al acţiunii următorilor agenţi: Endotoxine; Micotoxine produse de anumite ciuperci care cresc pe produse alimentare (produse alimentare); Cyanotoxins produse de alge albastre-verzi în sursele de apă. 2.2.2 Clasificarea agenţilor biologici Riscurile sunt evaluate în funcţie de: Puterea agentului patogen infecţios; Rezistenţă în mediul înconjurător; Modul de contaminare; Gradul de contaminare (doză); Posibilitatea tratamentului preventiv şi eficienţa curativă. Clasificarea agenţilor biologici ia în considerare următoarele riscuri: Riscul de infecţie; Riscul de răspândire asupra comunităţii; Prevenirea sau eficienţa tratamentului. 29 formação de trabalhadores em H.S.T. 2

2.2.3 Măsurile de prevenire recomandate Limitarea la minim a numărului de lucrători expuşi sau care pot fi contaminaţi; Procesele de lucru modificate prin aplicarea de măsuri de inginerie de control pentru a preveni sau a minimiza răspândirea agenţilor biologici la locul de muncă; Punerea în aplicare a măsurilor de protecţie colectivă şi individuală, în cazul în care expunerea nu poate fi evitată prin alte mijloace; Aplicaţi măsurile de igienă compatibile cu obiectivele de prevenire sau reducere a transferului sau a răspândirii accidentale a unui agent biologic la locul de muncă; Utilizaţi semnalizare orientativă de risc biologic sau alte semne corespunzătoare, în conformitate cu reglementările de siguranţă în vigoare; Dezvoltarea de planuri de acţiune în caz de accident care implică agenţi biologici 2.2.4 Transmiterea bolii 2.2.5 Măsurile de izolare Definiţie: o Diferite metode de siguranţă biologică folosite pentru manipularea şi întreţinerea microorganismelor cu potenţial infecţios. Obiective 30 formação de trabalhadores em H.S.T. 2

o Minimalizarea sau eliminarea expunerii lucrătorilor de laborator precum şi a mediului extern la microorganismele periculoase pentru om şi mediu. 2.2.6 măsuri de protecţie 2.2.6.1 Active: Atunci când au acţiune la nivel individual. Igiena personala Manipulantul de produse alimentare este responsabil pentru starea produselor alimentare. Starea de sănătate a manipulantului este importantă şi ar trebui să facă regulat controale şi să apeleze la medi când este bolnav. Obiceiurile de igienă Îmbrăcămintea: Manipulantul de produse alimentare ar trebui să înceapă ziua de lucru cu haine / uniforme curate de protecţie şi ar trebui să rămână aşa, cât mai mult posibil pe parcursul sarcinii. Părul Părul trebuie să fie curat şi în funcţie de sarcină, protejat. Părul poate fi purtător de agenţi patogeni care afectează calitatea produselor alimentare. Mâinile Trebuie să fie mereu curate, cu unghiile tăiate şi de preferinţă fără lac. Se recomandă utilizarea de săpun antibacterian şi creme hidratante. Tăieturile trebuie tratateşi protejate cu bandaje de culori aprinse. Când trebuie spălate mâinile? Înainte de a începe, în timpul şi la finalul unei sarcini. După folosirea instalaţiilor sanitare. După atingerea părului, a nasului sau a altei părţi a corpului. De câte ori credeţi că este necesar. Cum se spală mâinile? 20 1. Wet your hands with hot water 2. Apply a sufficient amount of soap to completely wash your hands; 3. Wash your hands up until the elbows, between the fingers and under the nails for at least 20 seconds; 31 formação de trabalhadores em H.S.T. 2 4. Wash off all the soap 5. Use paper towel to close the water 6. Completely dry your hands using paper towels or hand dryer.

2.2.6.2 Pasive Respectarea structurii, echipamentului şi organizării instalaţiilor Temperatura şi înmulţirea bacteriilor Boiling point of water Composition of food Time Temperature Humidity Normal body temperature Correct refrigerator temperature Freezing point of water Igiena instalaţiilor Înfiinţarea de igienă Procedurile de curăţare Scoateţi deşeurile, cu ajutorul unor instrumente adecvate, aspirator, matura, perie; Se clăteşte cu apă şi detergent; Se clăteşte cu apă; Aplicati dezinfectantul în conformitate cu instrucţiunile producătorului. 32 formação de trabalhadores em H.S.T. 2

2.3 Contaminanţi fizici 2.3.1 Nivelul de zgomot Prin zgomotul se înţelege un sunet nedorit şi incomod. Existenţa lor la locul de muncă este de natură să provoace pierderea auzului, cauzat de afectarea terminatiilor nervoase ale urechii. Sunetul este transmisa de la o sursa de sunet, de vibraţii la urechea umană. Este cunoscut faptul că nivelurile ridicate de zgomot la locul de muncă generează riscuri pentru sănătatea şi securitatea lucrătorilor, cauzand leziuni ale terminatiilor nervoase ale urechii. Reducere a acestor riscuri, în special de pierdere a auzului, se realizează prin limitarea expunerii la zgomot. 2.3.1.2 Tipuri de zgomot În general, zgomotul în industrie este format din sunete complexe, cu intensităţi diferite ale spectrului de frecvenţe, de exemplu, zgomotul industrial este o combinaţie de diferite tipuri de zgomot: Unitar şi continuu Cu fluctuaţii mici, ca un motor electric; Uniform intermitent Nivelul de zgomot este constant şi se opreşte alternativ, ca o maşină automată; Fluctuant Variază dar menţine o valoare constantă medie pe o perioadă lungă de timp, ca de exemplu în măcinare; Impulsiv durată mai mică de o secundă, ca de exemplu în nituire. Astfel, pentru a analiza efectele diferitelor tipuri de zgomot, înainte de expunerea unui lucrător, s-a creat conceptul de nivel echivalent de sunet continuu (leq) în db (A), care reprezintă un nivel sonor echivalent diferitelor tipuri de zgomot, în acelaşi timp. 2.3.1.3 Efectele zgomotului asupra corpului uman Tulburări fiziologice Contracţia vaselor de sânge, tensiune musculară, etc; Sistemul nervos central Modificări de memorie şi a somnului. Perturbări ale somnului, o durată mai scurtă în anumite faze de somn; Tulburări psihice iritabilitate, agravarea anxietății şi depresiei; Perturbarea activității Generând oboseală, care este unul dintre factorii accidentelor de muncă, contribuie la o scădere a performanţei în muncă, influenţează negativ productivitatea şi calitatea produselor. 2.3.1.4 Anatomia urechii Perceperea de sunete este realizată prin intermediul organului receptor auditiv: urechea. Aceasta constă din trei părţi: Urechea externă funcție de captare a sunetului; Urechea mijlocie funcție de amplificare a sunetului; 33 formação de trabalhadores em H.S.T. 2

Urechea interioară transforma undele sonore în semnale, informaţii adecvate - Impulsurile nervoase; 34 formação de trabalhadores em H.S.T. 2

2.3.1.5 Alte consecinţe ale pierderii parţiale a auzului Lipsa de înţelegere a unei conversaţii normale; Lipsa de recunoaştere a semnalelor de avertizare sonoră; Izolarea; Creşterea nevoii de odihnă şi relaxare. Nivelul de zgomot poate afecta, de asemenea: Fluxul de sânge (vasoconstricţie) Hipertensiune arterială Creşterea producţiei de hormoni (tiroidieni / adrenalină,...) Dificultăţi de somn 2.3.1.6 Măsuri de protecţie şi de control al zgomotului Eliminarea zgomotului la sursă; Reducerea de distribuţie de zgomot (de mijloc); Măsuri individuale de protecție (receptor). 2.3.2 Iluminatul Pentru a obţine un mediu de lucru bun este esenţial să existe iluminare adecvată. Iluminarea adecvată a locurilor de muncă are o mare influenţă atât asupra sănătăţii lucrătorilor, şi afectează securitatea în general. Iluminarea corespunzătoare la locul de muncă previne stresul psihologic şi fiziologic pentru lucrători, oferind astfel o productivitate crescută, motivaţia, performanţa generală, etc. O iluminare slabă, precum şi amânarea executarea sarcinilor, poate induce stres, dureri de cap, oboseală, fizic şi nervos, etc., chiar conducând la o creştere a absenteismului. Locurile de muncă trebuie să fie proiectate să favorizeze o buna vizibilitate. Importanţa vizibilității Aproximativ 80% din stimulii senzoriali sunt de o vedere; Consecinţele unei luminozități scăzute: Afecțiuni vizuale; Productivitate mai scăzută; Creşterea numărului de accidente. 2.3.2.1 Lucrul în condiţii de iluminare slabă poate provoca: Efort mai mare; Creşterea nivelului de oboseală vizuală; Tensiune nervoasă; Dureri de cap; Vedere înceţoşată; Contracţii ale muşchilor; Postură incorectă a corpului; Anxietate sau nervozitate; Lipsa de concentrare; 35 formação de trabalhadores em H.S.T. 2

Eficienţa redusă; Scăderea productivităţii; Creşterea numărului şi severitatea accidentelor. Un studiu efectuat la aproximativ 500 de întreprinderi, care au îmbunătăţit nivelul de iluminare, a relevat următoarele rezultate: Creşterea producţiei între 8 și 25%; Reducerea erorilor cu 28%; Reducerea accidentelor grave de muncă cu 50%. În general, în condiții de luminozitate scăzută creşte riscul de accidente la locul de muncă. 2.3.2.2 Oboseala ochilor Oboseala ochilor se manifesta prin vedere înceţoşată şi dureri de cap, crampe musculare ale feţei şi poziție eronată a corpului. Oboseala ochilor poate fi cauzată de supra-activitate a muşchiului ciliar al cristalinului sau al retinei. 2.3.2.3 ochiul uman are urmatoarea componenta: External part of the eye: Orbital cavity (or socket) Cone shaped bone region found in the front part of the skull, covered by fat tissue to accommodate the ocular globe (eyeball). Extrinsic muscles of the eye these connect the ocular globe to the orbital cavity by supporting it and enabling rotation movements; Eyelids two movable skin folds that protect the eye from dust, intense light and impacts; Lachrymal system cleans and lubricates the eye 36 formação de trabalhadores em H.S.T. 2

Internal part of the eye: Sclera constitutes the white part of the eye and is the eyeballs external support; Cornea - Transparent tissue that works as a photographic lens; Iris is a diaphragm that has a circular opening which regulates the quantity of light that is let into the ocular globe; Retina is the eyes photoreceptive layer, transforms luminous waves into nerve signals. 2.3.2.4 Condiţii pentru o iluminare corespunzătoare Trebuie să existe întotdeauna o preferinţă pentru lumina naturala Aceasta este cea mai potrivită din punct de vedere fiziologic şi psihologic. Iluminatul natural extinde câmpul vizual, evită efectul de claustrofobie şi previne sindromul depresiv. Nici o sursă de lumină nu trebuie să apară în câmpu vizual al lucrătorului. Linia care uneşte ochii cu sursa de lumină trebuie să aibă un unghi de 30 faţă de orizontală. Becurile ar trebui să fie plasate perpendicular pe linia vizuală. Este de preferat să utilizaţi un număr mai mare de lămpi de intensitate mai mică decât mai puține, dar foarte puternice. Dispozitivele de iluminat ar trebui să fie plasate într-o direcţie care nu coincide cu cea în care operatorul trebuie să privească de multe ori. Ar trebui să se evite folosirea de culori si materiale reflectorizante pentru maşini, suprafețe de lucru şi panouri de control. Iluminat ar trebui să fie adecvat pentru necesitatea sarcinii Sunt utilizate valorile mai mari atunci când: Factorii de reflecţie şi contrastul sunt extrem de slabi; Corectarea erorilor este consumatoare de timp; Performanţa este critică; Acurateţea sau un randament mai mare de producţie sunt de mare importanţă; Capacitatea vizuală a lucrătorului o impune. Utilizaţi valori sunt mai mici atunci când: Acurateţea sau un randamentul mai mare de producţie au o importanţă secundară. Sarcina se efectuează numai ocazional; Factorii de reflecţie şi contrastul sunt extrem de puternici; Ar trebui evitate: Ferestre prea luminoase; Pereti de culoare alb strălucitor asociate cu podea întunecoasă; Tabla pe perete alb; Tabel de suprafaţă luminoasă; 37 formação de trabalhadores em H.S.T. 2

/ Maşini de scris / PC de culori închise pe suprafete deschise; Elemente strălucitoare ale mașinilor. 2.3.3 Vibraţiile 2.3.3.1 Cauzele şi efectele vibraţiilor Vibraţiile sunt efecte fizice, produse de anumite maşini, echipamente şi instrumente vibrante, care acţionează prin transmiterea de energie mecanică, trimiţând vibraţii cu amplitudini detectabile de oameni. Vibraţiile sunt transmise lucrătorilor de către unele maşini grele şi de mobilier, cum ar fi: Tractoare agricole; Utilaje de constructii; Camioane; Motostivuitoare. De utilaje fixe: Compresoare; Concasoare. Sau de maşini portabile: Ciocane pneumatice; Ferăstraie; Perii electrice. Aceste dispozitive pot determina modificări în corpul uman, cauzând disconfort şi modificări fiziologice care afectează performanţa de muncă. Stare generală de rău Stare generală de rău cauzată de accelerarea vibraţiilor în funcție de frecventa dintre ele, de direcţie, precum şi durata expunerii. 2.3.3.2 Măsuri de intervenţie şi de control Analiza vibraţiilor este de o importanţă crucială pentru a determina cauzele şi a contribui la reducerea şi / sau eliminarea anumitor tipuri de vibratii, în special a celor al căror ritm se potriveşte cu frecvenţa de rezonanţă a corpului. Pentru a elimina sau a reduce vibraţiile, este esenţial să se cunoască spectrul de analiză a vibraţiilor. Cu toate acestea, există anumite principii de bază care trebuie să fie urmate: 1. Reducerea vibraţiilor la origine; 2. Reducerea transmiterii de vibraţii; 3. Reducerea intensității vibratiilor. Reducerea vibrațiilor la sursă Reducerea vibrațiilor la sursă se poate face prin achiziţionarea de maşini şi unelte care respectă standardele europene (CE), prin efectuarea lucrărilor de 38 formação de trabalhadores em H.S.T. 2

întreţinere periodică a echipamentului, înlocuirea pieselor uzate, făcând mânere, aliniamente, ajustări şi alte operaţiuni pentru componentele mecanice, în scopul de a reduce nu numai vibraţiile ci şi zgomotul. Măsurile preventive trebuie să fie luate la diferite niveluri ale organizaţiei. Direcția: Consultaţi un tehnician sau un medic specialist; Formați și informați lucrătorii expuși; Analiza timpului de expunere; Să ia măsuri pentru a reduce expunerea la vibraţii. Reducerea transmiterii vibraţiilor Ansamblarea maşinilor şi echipamentelor în sisteme anti-vibraţii, cu utilizarea de amortizoare şi materiale de izolare pentru vibraţii (cauciuc, plută, simtit, etc.) este unul dintre factorii care pot promova reducerea vibraţiilor de la sursă. Reducerea intensității vibratiilor Creşterea inerţiei sistemului, cu adaos de masă pentru a reduce frecvenţa vibraţiilor. Aplicarea de măsuri preventive, individuale sau colective, este dificilă, aşa că ar trebui să se caute soluții pentru schemele de organizare a muncii şi a sarcinilor, în scopul de a reduce expunerea lucrătorilor la vibraţii şi de a contribui la reducerea bolilor profesionale grave. Toţi lucrătorii expuşi la vibraţii ar trebui să fie informați cu privire la riscurile cu care se pot confrunta şi modalităţile de a le evita. 39 formação de trabalhadores em H.S.T. 2

Ergonomia ERGONOMICS Ergonomia Termenul provine din grecescul "Ergon" însemnând locul de muncă şi nomos care înseamnă legi sau reguli. Ergonomia cuprinde o serie de activităţi care tind să se adapteze munca pentru om.

Organizaţia Mondială a Sănătăţii: Ergonomia este stiinta care are ca scop o eficienţă maximă, reducerea riscului de eroare umană la un nivel minim, încercând să reducă riscul angajatului, luând în considerare atât posibilităţile şi limitările din cauza anatomiei umane, fiziologie si psihologie. Anatomia şi fiziologia permit proiectarea de locuri, ecrane şi orare mai potrivite pentru corpul uman. 3.2 Interfața om mașină Prin interfaţa "om - masina" se înțeleg relaţiile reciproce dintre om şi maşină care operează pentru a forma un sistem. Astăzi este dată o mare importanţă designului ergonomic al sistemului om - Masina. Un astfel de sistem are o buclă închisă, în care omul ocupă o poziţie-cheie, deoarece are puterea de decizie. Singleton constată un raportul de la Organizaţia Mondială a Sănătăţii: "Maşina are mare viteză şi precizie, și de asemenea eliberează multă energie, în timp ce omul este leneş, produce mai puţină energie, dar există o mare flexibilitate şi adaptabilitatea. Poziţiile de lucru sunt determinate de anumiţi factori, inclusiv: natura sarcinii, locul de muncă şi organizarea muncii. Sarcina Sarcina poate fi definită ca tot ceea ce este dat lucrătorului și urmează să fie făcut. Implică ideea de obligativitate. Activitatea Este ceea ce este efectiv realizat de către un lucrător. Este condiţionată de un timp şi de anumite condiţii. Este răspunsul dat de către un angajat în îndeplinirea sarcinilor. Cu alte cuvinte, se referă la întregul proces productiv al lucrătorului. Ergonomia studiază sarcina şi activitatea de lucru împreună. 3.3 Poziţiile de lucru Există trei tipuri de poziţii: poziţia așezat, semiașezat şi în picioare. Alegerea posturii așezat, semiașezat şi în picioare depinde de mai mulţi factori, de la poziţia materialelor, la tipul de manevre care urmează să fie executate, intensitatea, direcţia şi sensul forţelor de lucru, de la frecvența mișcărilor la spaţiul disponibil pentru genunchi. Tipul de poziție