RAPORT LA STUDIU DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI DEZAFECTARE FURNAL NR. 1 DIN CADRUL CSR S.A. REŞIȚA. Cod: SI-SW-01 Pag.

Transcrição

1 SC SWISS TRADE SRL HUNEDOARA RAPORT LA STUDIU DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA DEZAFECTARE FURNAL NR. 1 DIN CADRUL CSR S.A. REŞIȚA Cod: SI-SW / 138 OBIECTIVUL: PENTRU REPRODUCȚIE BENEFICIAR: S.C. SUINPROD PIG, JUD. SATU MARE F-01/SI-SP-11

2 S.C. MEDANA Company S.R.L. Satu Mare LISTA DE SEMNĂTURI DIRECTOR ING. GYŐRI Francisc RESPONSABIL PROIECT CERC. ST. ING. PANAITE Sorin F-02/SI-SP-11

3 1 3 / 75 CUPRINS 1. INFORMATII GENERALE PROCESE TEHNOLOGICE DESEURI IMPACTUL POTENTIAL, INCLUSIV CEL TRANSFRONTIERA, ASUPRA COMPONENTELOR ŞI MASURI DE REDUCERE A ACESTORA ANALIZA ALTERNATIVELOR MONITORIZAREA SITUAȚII DE RISC DESCRIEREA DIFICULTATILOR REZUMAT FĂRĂ CARACTER TEHNIC...74 ANEXE

4 1 4 / INFORMATII GENERALE Informatii despre titularul proiectului: numele și adresa companiei titularului, numele, telefonul si faxul persoanei de contact. Numele companiei SC SUINPROD PIG SRL CUI: RC: J30/154/2008 Adresa poştală Loc. Racşa Nr. 619, cod poştal Județul Satu Mare Numărul de telefon, de fax şi adresa de , adresa paginii de internet Telefon/fax: 0262/ suinprodpig@yahoo.com Numele persoanelor de contact Administrator: Cozma Irina Floare tel/fax: 0262/ Responsabil mediu: Cozma Ioan tel: Informatii despre autorul atestat al studiului de evaluare a impactului asupra mediului si al raportului la acest studiu: numele si adresa (persoanei fizice sau juridice, numele, telefonul si faxul persoanei de contact) Numele companiei S.C. MEDANA Company S.R.L. Adresa poştală B-dul Sănătății K28/ Satu Mare Județul Satu Mare Numărul de telefon, de fax şi adresa de Tel/Fax : medanaro@yahoo.com Denumirea proiectului şi beneficiarul lucrărilor MODERNIZARE FERMĂ DE PORCI LOCALITATEA PIR, JUDEȚUL SATU MARE

5 1 5 / 75 S.C. SUINPROD PIG S.R.L. LOCALITATEA RACȘA, Nr. 619, JUDEȚUL SATU MARE Descrierea proiectului si descrierea etapelor acestuia (constructie, functionare, demontare / dezafectare / inchidere / post-inchidere) Situația existentă: Pe amplasament a funcționat o fermă de suine. Activitatea a fost sistată în anul După sistarea activității s-a produs o degradare continuă a stării construcțiilor și rețelelor. Situația proiectată: Capacitatea fermei este de scroafe productive. Prin proiect se propune reabilitarea construcțiilor aferente fermei de creştere a porcilor şi dotarea cu instalații corespunzătoare, conform normelor sanitarveterinare şi de protecția mediului. Principalele lucrări propuse sunt: o refacerea pardoselilor din hale o izolarea termică a pereților cu polistiren o reabilitarea acoperişurilor o refacerea rețelei de evacuare a dejecțiilor o refacerea rețelei de alimentare cu apă o reabilitarea şi amplasarea subteran a rețelei electrice o realizarea unui hol comun pentru accesul în hale o reabilitarea drumului dintre fermă și bazinele de dejecții o reabilitarea şi impermeabilizarea bazinelor de stocare a dejecțiilor Suprafețele halelor sunt: o Hala mp o Hala mp o Hala mp o Hala mp o Hala mp o Hala mp o Hala mp

6 1 6 / 75 Conform adeverinței nr din eliberată de Primăria comunei Pir, titularul deține în proprietate suprafața de mp, având ca folosință Curți construcții, conform CF nr cu număr cadastral 3830 respectiv CF nr cu număr cadastral 3873, care se regăsesc în intravilanul comunei Pir. În planul general al Complexului de suine reabilitat vor fi cuprinse, pe zone funcționale, rațional amplasate, toate obiectivele şi utilitățile necesare, atât zonificarea planului general, cât şi amplasamentele din diferite zone sunt subordonate procesului tehnologic şi fluxurilor tehnologice de producție. Principalele zone funcționale ale amplasamentului sunt: o Bucătăria furajeră spațiul în care se produce furajul, conform rețetelor specifice o Halele de porci: o Hala nr. 1 Creşa (8 20 kg) o Hala nr. 2 (parțial) Scrofițe o Hala nr. 2 (parțial) şi Hala nr. 4 Fătare o Hala nr. 4 Vieri o Halele nr. 5 şi nr. 6 Gestație o Hala nr. 7 - Însămânțare o Clădire administrativă cu filtru sanitar o Spațiu pentru necropsie şi cameră cu lăzi frigorifice pentru depozitarea temporară a mortalităților o Bazine stocare dejecții: 5 bazine a mc fiecare Construcțiile sunt sistematizate în planul general astfel încât să asigure: o izolarea în spațiu, o flux tehnologic optim, specific fermei, o respectarea distanțelor dintre construcții pentru realizarea cerințelor igienice şi paza contra incendiilor, o orientarea corectă şi adaptarea în teren, o eficiență tehnico-economică. La toate aceste zone se adaugă: rețele de apă, canalizare, electrice, gaze, drumuri, împrejmuiri şi plantații cu rol de protecție. Realizarea proiectului nu implică lucrări de demolare. Se vor reabilita construcțiile existente și se vor reface rețelele (apă, energie electrică, evacuare dejecții).

7 1 7 / 75 Măsurile propuse la încetarea activității sunt: o solicitarea autorizației integrate de mediu pentru încetarea activității o colectarea şi evacuarea din incintă a tuturor deşeurilor menajere şi industriale o spălarea şi dezinfectarea halelor de creştere a porcilor o spălarea şi dezinfectarea instalațiilor de colectare a dejecțiilor, apelor uzate şi a canalizărilor o evacuarea din incintă a tuturor instalațiilor care au deservit activitatea de creştere a porcilor o testarea solului şi a apei subterane pentru a constata gradul de poluare cauzat de activitate şi necesitatea oricărei remedieri în vederea redării zonei pentru utilizări ulterioare 1.1. Informatii privind producția care se va realiza și resursele folosite în scopul producerii energiei necesare asigurării producției Sistem de creştere Destinația halelor este următoarea: - Hala 1: creșa (8 20 kg) - Hala 2: scrofițe ; fătare - Hala 3: fătare - Hala 4: fătare + vieri - Hala 5: așteptare (gestație) - Hala 6: așteptare (gestație) - Hala 7: însămânțare Exceptând maternitățile și zona unde se execută monta sau însămânțarea artificială (dotate cu boxe individuale), porcii din toate sectoarele se întrețin în boxe comune, care au pardoseală din grătar pe toată suprafața sau parțial, pardoseala continuă ocupând o zonă îngustă în fața hrănitoarelor. Sistemul de furajare este următorul: - Hala 1 pastă - Halele 2,3,4 lichid - Halele 5,6 uscat (se amentecă cu apă) - Hala 7 lichid

8 1 8 / 75 Producția estimată Efectivele anuale ale porcilor pe categorii sunt: o scroafe reproducție capete o vieri capete o scrofițe capete o purcei capete Caracteristicile sistemului tehnologic de creştere sunt prezentate mai jos: o consum specific furaj... 2,4 2,6 kg/kg o spor mediu zilnic grame o greutate valorificare purcei kg o fătări/scroafă/an...2,38 o purcei fătați vii/scfoafă/an...27,2 o purcei înțărcați/scfoafă/an...24,7 Tabel 1.1. INFORMAȚII PRIVIND PRODUCȚIA ŞI NECESARUL RESURSELOR ENERGETICE Producția Resurse folosite în scopul asigurării producției Denumirea Cantitatea anuală Denumirea Cantitatea anuală Furnizor purcei cap. Petrol / păcură. Gaze naturale G.P.L. Cărbune Cocs de furnal Gaz de furnal Gaze de rafinărie Benzine - Energie electrică kwh Sist Național Energie termică KWh Turbosuflante Motorină 3800 l Stații distrib. Biogaz Altele : tone Fabrica furaj Furaj Apă mc Sursă proprie Dezinfectante 0,20 to Furnizori din țară Medicamente 0,15 to Farmacii din țară

9 1 9 / Informatii despre materiile prime, substantele sau preparatele chimice utilizate, tipuri de poluări Pentru dezinfecția halelor de creştere a porcilor se preconizează a se utiliza următoarele produse chimice : Tabel 1.2. Informații despre materiile prime şi despre substanțele sau preparatele chimice Denumirea materiei prime, a substanței sau preparatului chimic Cantitatea anuală / existentă în stoc Clasificarea şi etichetarea substanțelor sau preparatelor chimice Categorie Periculozitate Fraze de risc VIROCID ALDEZIN HIPOCLORIT DE SODIU 90 kg/ 10 kg 15 kg/ 10 kg 300 l/ 20 l Periculoase Periculoase Periculoase Xn- nociv T- toxic Xn- nociv T- toxic Xn- nociv T- toxic C - coroziv R 20/21/22 R 34 R42/43 R 20/21/22 R 34 R42/43 R 31 R 37 R 34 R 50 SURSE ŞI PROTECȚIA ÎMPOTRIVA ZGOMOTULUI ŞI VIBRAȚIILOR Sursele de zgomot şi vibrații - ventilatoarele de exhaustare aer; - motoarele electrice din dotare; - mijloacele de transport Sursele enumerate mai sus după gradul de zgomot pe care îl produc se consideră cu zgomot mediu 70 db(a) Nivelul zgomotului exterior : Având în vedere că utilajele generatoare de zgomot sunt amplasate în aer liber se va considera estimativ nivelul maxim de zgomot produs de acestea ca fiind : 70 db(a) La cel mai apropiat receptor protejat : La o disanță r 2 de sursă, avem : intensitatea sunetului descreşte invers proporțional cu pătratul distanței față de sursă ; apreciind valorile nivelului maxim de zgomot exterior şi neglijând efectul absorbției în aer, se poate calcula nivelul maxim de zgomot la limita incintei pe baza relației : r 1 L 2 = L log ; [ db (A) ] r 2

10 1 10 / 75 unde : L 1 nivelul de zgomot la distanța r 1 față de sursă L 1 = 70 db (A) r 1 = 1 m r 2 distanța de la sursă până la limita fermei : r 2 = 10 m L 2 = 70 db (A) - 20 = 50 db (A) Nivelul zgomotului se încadrează în limitele admise de STAS Ferma nu va crea disconfort la nivelul receptorilor protejați datorită zgomotului produs. Vecinătați, din imediata apropiere : terenuri agricole.

11 S.C. SUINPROD PIG S.R.L. RACȘA 1 11 / 77 Tabel 1.3 Informații despre poluarea fizică şi biologică generată de activitate Tipul poluării Zgomot Sursa de poluare ventilatoare -motoare electrice -mijloace de transport Nr. surse de poluare 90 ventilatoare - 1 mijloc. transp. Poluare maximă permisă (limita maximă admisă pentru om şi mediu) 65 db (A) nivel de zgomot admis la limita incintei industriale 50 db (A) nivel de zgomot admis la limitea zonei de locuit cf. STAS Poluare de fond Nesemnificativă Poluare calculată produsă de activitate şi măsuri de eliminare/reducere Pe zona obiectivului Pe zone de protectie / restricție aferente obiectivului conform legislației Pe zone rezidențiale, de recreere sau alte zone protejate cu luarea în considerare a poluării de fond Fără măsuri de eliminare / reducere a poluării Cu măsuri de eliminare/red ucere a poluării Măsuri de eliminare / reducere a poluării 70 db(a) 50 db (A) imperceptibil - Nu se impun măsuri speciale

12 1 12 / 77 SURSE ŞI PROTECȚIA ÎMPOTRIVA RADIAȚIILOR Activitatea de creştere a porcilor nu implică utilizarea de surse de radiații. ALTE TIPURI DE POLUARE FIZICA SAU BIOLOGICĂ Datorită sistemelor de canalizare noi și a bazinelor de stocare etanșe a dejecțiilor, nu sunt alterate calitatea solului şi a apelor freatice din zona de amplasare a fermei iar riscul de poluare cu microorganisme este redus. Se va respecta codul bunelor practici agricole în fermă. Benefiaciarul va realiza Planul de Management al Deșeurilor organice (cu perioade de interdicție). Descrierea principalelor alternative studiate de titularul proiectului și indicarea motivelor alegerii uneia dintre ele Alternative luate în considerare: Alternativa 0 nerealizarea proiectului: Nerealizarea proiectului implică degradarea prin neutilizare a unor construcții existente Alternativa realizării proiectului propus: Avantajele acestei alternative: orientarea spre activități cu valoare adăugată ridicată utilizarea potențialului ridicat al zonei, atât pentru producția de bază, cât şi pentru materiile prime pentru furaje integrarea proiectului cu celelalte obiective deținute de titular Localizare geografică şi administrativă a amplasamentelor pentru alternativele la proiect Amplasarea geografică a elementelor proiectului propus: Ferma: N: 47,4733 E: 22,3720 Platforma de dejecții: N: 47,4772 E: 22,3697 Distanțele minime respectate dintre complexul de suine şi drumuri sunt: 20 m față de drum județean se respectă; 22 m față de căi ferate se respectă;

13 1 13 / 77 Distanța minimă de protecție sanitară între localități şi complexul de porci este: m (pentru complexul de porci cu peste capete) se respectă. Distanța minimă de protecție sanitară între localități şi platforme de depozitare a gunoiului de grajd porcin: m Informatii despre utilizarea curentă a terenului, infrastructura existentă, despre modalitățile propuse pentru conectare la infrastructura existentă Suprafata si situatia juridica ale terenului care urmeaza sa fie ocupat (definitiv si/sau temporar) de lucrare Suprafața totală: mp Caracteristicile geofizice ale terenului din amplasament Locul fermei se află amplasat într-o zonă de gradul VII de intensitate seismică. În conformitate cu normativul P100/1992, este cuprinsă în zona seismică E, având următorii parametrii: - coeficient de seismicitate : Ks = 0,2 - perioada de colț : Tc = 0,70 s - grad seismic echivalent : VII Infrastructura existentă şi cea proiectată SITUAȚIA EXISTENTĂ: Pe amplasament a funcționat o fermă de creştere a porcilor. Aceasta şi-a încetat activitatea în anul 1998, iar ulterior au fost dezafectate instalațiile. În prezent nu se desfăşoară activități pe amplasament. SITUAȚIA PROIECTATĂ: Prin proiect se propune reabilitarea construcțiilor aferente fermei de creştere a porcilor şi dotarea cu instalații corespunzătoare, conform normelor sanitarveterinare şi de protecția mediului. Principalele lucrări propuse sunt: o refacerea pardoselilor din hale o izolarea termică a pereților cu polistiren o reabilitarea acoperişurilor o refacerea rețelei de evacuare a dejecțiilor

14 1 14 / 77 o refacerea rețelei de alimentare cu apă o reabilitarea şi amplasarea subteran a rețelei electrice o realizarea unui hol comun pentru accesul în hale o reabilitarea drumului dintre fermă și bazinele de dejecții o reabilitarea şi impermeabilizarea bazinelor de stocare a dejecțiilor Construcțiile sunt sistematizate în planul general astfel încât să asigure: izolarea în spațiu, un flux tehnologic optim, specific complexului, respectarea distanțelor dintre construcții pentru realizarea cerințelor igienice şi paza contra incendiilor, orientarea corectă şi adaptarea în teren, eficiență tehnico-economică. S-au respectat indicii privind gradul de ocupare a terenului în complexul zootehnic, după cum urmează: o spații construite < 90% o spații de protecție cultivate < 5% o gradul de ocupare a terenului < 95% ORGANIZAREA FLUXULUI DE PRODUCȚIE Elementele tehnologice sau de organizare sunt: o furajarea animalelor cu furaje lichide sau solide conform tehnologiei o evacuarea dejecțiilor o asigurarea microclimatului adăposturilor, ventilație mecanică şi încălzire o soluționarea compartimentărilor şi boxelor de creștere o execuția pardoselilor, a izolației termice o valorificarea dejecțiilor şi evacuarea apelor reziduale printr-un complex de instalații care să nu genereze vicierea factorilor de mediu o Monumente ale naturii şi istorice, valori ale patrimoniului cultural, istoric şi natural, arii protejate, zone de protecție sanitară În apropierea obiectivului studiat nu sunt amplasate monumente ale naturii şi istorice, valori ale patrimoniului cultural, istoric şi natural Amplasamentul proiectului este situat la limita estică a siturilor Natura 2000, este inclus în totalitate în situl Natura 2000 ROSCI0021 Câmpia Ierului (la o distanță de 120 m de limita acestuia) şi se află exact la marginea exterioară a sitului ROSPA0016 Câmpia Nirului Valea Ierului. Proiectul propus nu are legătură directă sau nu este necesar pentru managementul conservării ariilor naturale protejate de interes comunitar, nu există motive imperative de interes public major (inclusiv cele de natură socială şi economică) pentru realizarea acestuia.

15 1 15 / 77 Tabel 1.3. Sursa de poluare Utilizarea dejecțiilor de porci pentru fertilizarea terenurilor agricole Pe zona obiectivului Nu se depozitează pe sol dejecții. Bazinele de depozitare sunt realizate din beton și impermeabilizate Poluare calculată şi produsă de activitate şi măsuri de eliminare / reducere Pe zone rezidențiale, de recreere sau alte zone protejate cu luarea în Pe zone de protecție / restricție 2 Terenuri agricole considerare a poluării de fond Fără măsuri de eliminare/reducere a poluării Aplicat in exces fata de capacitatea solului si de necesarul recoltelor devine o sursa majora de emisii 2 aferente obiectivului, conform legislației în vigoare Cu implementarea măsurilor de eliminare/reducere a poluării 210 kgn/ha Monitorizare, cartare agrochimică şi studiul pedologic. Măsuri de eliminare / reducere a poluării Reducerea acestui risc prin reducerea si limitarea aplicarii de azot pe hectarul de teren arabil 2. PROCESE TEHNOLOGICE 2.1. Descrierea proceselor tehnologice Modul de operare în cadrul instalației analizate Principalele zone funcționale ale amplasamentului sunt: o Bucătăria furajeră spațiul în care se produce furajul, conform rețetelor specifice o Halele de porci: o Hala nr. 1 Creşa (8 20 kg) o Hala nr. 2 (parțial) Scrofițe o Hala nr. 2 (parțial) şi Hala nr. 4 Fătare o Hala nr. 4 Vieri o Halele nr. 5 şi nr. 6 Gestație o Hala nr. 7 - Însămânțare o Clădire administrativă cu filtru sanitar o Spațiu pentru necropsie şi cameră cu lăzi frigorifice pentru depozitarea temporară a mortalităților o Bazine stocare dejecții: 5 bazine a mc fiecare

16 1 16 / 77 Construcțiile sunt sistematizate în planul general astfel încât să asigure: o izolarea în spațiu, o flux tehnologic optim, specific fermei, o respectarea distanțelor dintre construcții pentru realizarea cerințelor igienice şi paza contra incendiilor, o orientarea corectă şi adaptarea în teren, o eficiență tehnico-economică. Exceptând maternitățile și zona unde se execută monta sau însămânțarea artificială (dotate cu boxe individuale), porcii din toate sectoarele se întrețin în boxe comune, care au pardoseală din grătar pe toată suprafața sau parțial, pardoseala continuă ocupând o zonă îngustă în fața hrănitoarelor. Dejecțiile urmează a fi colectate sub halele de creștere, conținutul acestora urmând a se evacua periodic în bazine din beton impermeabilizate (5 bazine a mc fiecare) amplasate la distanța de cca. 380 m de fermă. Ventilația halelor se va face forțat. S-a prevăzut un sistem de încălzire pentru asigurarea temperaturii necesare în funcție de vârsta animalelor. Mod de operare recomandat de BREF (EUROPEAN COMMISSION, Integrated Pollution Prevention and Control (IPPC), Reference Document on Best Available Techniques for Intensive Rearing of Poultry and Pigs, July 2003) Informatiile existente despre cresterea intensiva de pasari si porci confirma concluziile despre inventarul sistemelor de crestere a porcilor in Europa. Inventarul, efectuat in 1997, arata ca sunt diferente mari intre sistemele de crestere a porcilor intre tari ca si in cadrul aceleiasi tari [31, EAAP, 1998]. Factorii responsabili pentru aceasta variatie sunt: - conditiile de clima - problemele socio-economice si de legislatie - valoarea economica a sectorului de porci si profitul - structura fermelor si a propietarilor - cercetarile din domendiu - resursele financiare - traditiile zonei de amplasare Se asteapta ca aceste variatii sa scada o data cu cresterea cerintelor impuse de directivele cu privire la grija fata de sanatatea si de modul de viata al animalelor, percum si datorita cresterii cererilor pietei si preocuparii publice fata de productia de alimente.

17 1 17 / 77 In cresterea intensiva a porcilor se aplica diferite metode functie de stadiul de productie. Diferitele grupe ce se intalnesc necesita conditii diferite (temperatura si ingrijire). Se disting urmatoarele sisteme de cresterea scroafelor si a porcilor: - sisteme pentru scroafe de imperechere - sisteme pentru scroafe gestante - sisteme individuale pentru scroafe care alapteaza - sisteme pentru purcei intarcati (pana la kg greutate in viu) - sisteme pentru porci de ingrasare maturizare (de la kg. pana la kg. in viu) La cresterea intensiva de porci aplica sistemul totul-intra/totul iese. De asemenea, pentru a preveni bolile infectioase, animalele care sunt aduse din afara se pun in carantina pentru o perioada minima necesara. Pentru toate sistemele, variatiile podelei constau in complet-pardosite (FS), partial-pardosite (PS) sau podele solide de beton (SCF) si folosirea de paie pentru asternut. Placile de pardoseala pot fi din beton, metal sau plastic si au diferite forme (de obicei triunghiulare). Suprafata deschisa este aproximativ 20-30% din suprafata pardosita. In sistemele de crestere a scoafelor acestea sunt tinute individual sau in grup, pe cata vreme purceii si porcii mari sunt tinuti intotdeauna in grup. Modul de indepartare a balegarului si urinei este functie de tipul de podea, variind de la gropi adanci cu o perioada mare de strangere, la gropi mici si canale de balegar prin care acesta este indepartat frecvent cu ajutorul gravitatiei si a unor valve sau prin fluidizare. O alta diferentiere intre sisteme se poate face dupa ventialtie : ventilate natural sau cu climat controlat si ventilatie fortata cu ventilatoare. Din punct de vedere constructiv exista de asemenea variatii. Sunt grajduri construite din materiale durabile si cladite din caramizi pentru a preintampina temperaturile reci sau altele sunt constructii deschise din materiale usoare. In unele state membre incalzirea se aplica in mod obisnuit pentru toate categoriile de porci.

18 1 18 / 77 Tehnologia de îngrășare în instalația analizată Instalațiile tehnologice pe faze de creștere sunt prezentate în tabelul următor: Hala Destinație Echipare Hala 1 Creşa 8 20 kg 6 compartimente ; 24 boxe/compartiment Hala 2 0,25 mp/purcel ; 47 purcei/boxă ; purcei/compartiment ; purcei/hală Furajare SPOTMIX (pastă) Exhaustare aer: pe sector: 3 ventilatoare 6D82Q a mc/h ; admisia prin tavane perforate Podele: grătare din plastic Scrofițe/parțial 1 compartiment cu 26 boxe ; spațiu: 1,1 mp/scrofiță ; 25 scrofițe/boxă ; 650 scrofițe/compartiment Fătare/parțial Furajare lichidă ; Exhaustare (pe sector): 4 ventilatoare 6D82Q a mc/h ; admisia (pe sector): 18 clapete de admisie TPI 2500-VFR Podele: grătare din beton 2 compartimente ; 120 boxe fătare/compartiment ; total 240 boxe fătare Hala 3 Fătare 1 sector ; 120 boxe fătare ; furajare lichidă ; Exhaustare (pe sector): 3 ventilatoare 6D82Q a mc/h ; admisia (pe sector): tavane perforate ; podele: grătare plastic Hala 4 Hala 5 Hala 6 Fătare/parțial Vieri/parțial Aşteptare (gestație) 2 compartimente ; 120 boxe fătare/compartiment ; total 240 boxe fătare ; furajare lichidă ; Exhaustare (pe sector): 3 ventilatoare 6D82Q a mc/h ; admisia (pe sector): tavane perforate ; podele: grătare plastic 1 compartiment ; 30 boxe individuale ; furajare lichidă Exhaustare/sector: 1 ventilator FC040 de mc/h; 4 clapete de admisie TPI 135-VFR ; grătare de beton 12 compartimente pe 2 stațiuni ; pe compartiment: 126 scroafe ; pe hală: 756 scroafe ; total: scroafe ; furajare uscată Dryfeed Dm50 ; Exhaustare/compartiment: 2 ventilatoare 6E82Q a mc/h ; Admisie/sector: 6 clapete laterale TPI 2500-VFR ; podele: grătare din beton Hala 7 Însămânțare 3 compartimente cu 149 boxe/compartiment 2 compartimente cu 151 boxe/compartiment 749 boxe/hală 15 boxe pentru vierii stimulatori

19 1 19 / 77 Hala Destinație Echipare Furajare lichidă Exhaustare/sector: 2 ventilatoare 6E82Q a mc/h ; Admisia prin tavane perforate Podele: grătare din beton Tehnologia de îngrășare recomandată de BREF De la aproximativ 30kg in viu (25 35 kg.) porcii sunt mutati in sectiuni separate pentru a fi crescuti si ingrasati pentru taiere. Nu este neobisnuit sa se tina porcii maturi (pana la 60 kg) si cei de ingrasare (de la 60 kg in sus) in sectoare separate, dar grajdurile sunt asemanatoare. Sistemul poate fi comparat cu cel pentru purcei intarcati cu deosebirea ca porcii de ingrasat sunt tinuti cu paie putine sau deloc. Podelele partial sau complet pavate sunt la fel de des utilizate dar exista tendinta sa se foloseasca mai mult cele complet pavate, exceptie facand Belgia, Danemarca si UK. Grajdul pentru porci mari este o constructie din caramizi, deschisa sau inchisa, izolata, pentru 100 pana la 200 porci. De obicei este impartita in compartimente pentru porci (grupuri mici) sau pana la 24 porci (grupuri mari). Separeurile sunt aranjate fie cu coridoare de o parte sau de ambele parti, fie cu coridorul pe centru. In separeurile cu podea din beton sunt folosite acoperitori Sisteme de adăpostire Betonul, fierul si plasticul sunt utilizate in construcția podelelor perforate. Vorbind in general si având aceeași mărime a perforației, gunoiul căzut pe perforațiile de beton necesita un timp mai îndelungat de cădere in groapa decât utilizându-se un grătar de fier sau plastic, acest aspect asociindu-se cu emisii ridicate de amoniac. Aici trebuie sa se menționeze faptul ca grătarul de fier nu este permis in unele State Membre. Sistemele de adăpostire pentru scroafele de împerechere/gestante Sistemele de adăpostire aplicate actualmente pentru scroafele de împerechere/gestante sunt: - podelele perforate complet, ventilația artificială și groapă de colectare adâncă de sub podea (nota: acesta este sistemul de referință) - podelele complet sau parțial perforate cu sistem de vacuum la partea inferioara, sub podea, pentru eliminarea frecventa a nămolului cu canale de spalare pe sub podea si când spălarea este finalizata, cu nămol proaspăt sau cu nămol care este aerat. - Podea complet sau parțial perforata cu rigole/tuburi de spalare la baza inferioara, si acolo unde spălarea s-a finalizat, cu nămol proaspăt sau namol aerat

20 1 20 / 77 - Podea parțial perforata, cu o groapa de dejecții la baza - Podea parțial perforata, cu nervuri de răcire a suprafeței de dejecții - Podea parțial perforata, cu racleta pentru bălegar - Podea solida de beton cu strat complet de absorbant - Podea de beton solida cu alimentatoare de paie Purcelele gestante si de împerechere pot fi adăpostite fie individual fie in grup. Oricum, legislația UE asupra protecției porcilor (91/630/EEC) ofera minimul de standarde pentru protecția porcilor si solicita ca scroafele si scroafele tinere sa fie tinute in grupuri, de la 4 săptămâni după service si pana la 1 saptamana înainte de timpul preconizat de fătare, in vigoare pentru adăposturile noi sau reconstruite de la 1 ianuarie 2003 si din 1 ianuarie 2013 pentru adăposturile existente. Sistemele de grup necesita sisteme diferite de alimentare (de ex. alimentatoare electronice pentru scroafe) pana la sistemele individuale de adăpostire, de asemenea ca proiect al boxei care influențează comportamentul scroafei (de ex. utilizarea zonelor de dejectii si a celor de așternut). Oricum, din punct de vedere a mediului, datele înregistrate par a indica faptul ca sistemele de adăpostire in grup a nivelurilor de emisie sunt similare pana la sisteme de adăpostire, daca se aplica tehnici similare de reducere a emisiilor. In aceeași legislație UE asupra protecției porcilor, asa cum este mentionat mai sus (Directiva Consiliului 2001/88/EC amendand 91/630/EEC), sunt incluse cerintele pentru suprafețele podelelor. Pentru scroafe tinere si gestante, o parte specificata a ariei podelei trebuie sa fie podea solida continua din care un maxim de 15% este rezervata pentru deschizaturile de drenare. Aceste conditii noi se aplica tuturor facilităților noi construite sau reconstruite incepand cu 1 ianuarie 2003 si tuturor facilităților aparute din 1 ianuarie Efectul acestui aranjament al podelelor noi asupra emisiilor in comparatie cu o podea tipica perforata complet, existenta (care este sistemul de referinta) nu a fost cercetat. Maximul de 15% deschideri pentru drenaj in aria podelei solide, continue, in noile conditii, este mai mic decat spatiul gol de 20% din zona de podea de beton cu perforatii (un maxim de 20 mm gaura si un minim de 80 mm latime a perforatiei pentru scroafe si scroafe tinere). De aceea efectul per ansamblu este de a reduce spatiul gol. In determinarea BAT asupra sistemelor de adapostire, tehnicile sunt comparate fata de sistemul de referinta utilizat pentru adapostirea scroafelor de imperechere si gestante, acesta fiind o groapa adanca aflata sub o podea complet perforata cu grilaj de beton. Namolul este indepartat in intervaluri frecvente sau nefrecvente. Sistemul a fost aplicat in mod uzual in Europa. Referitor la sitemele de adapostire pentru scroafele de imperechere/gestante, BAT inseamna: - Podele complet sau partial perforate cu sistem de vacuum pentru eliminarea frecventa a dejecțiilor sau - Podele partial perforate si o groapa micsorata pentru dejectii.

21 1 21 / 77 Este acceptat in general faptul ca grilajul de beton provoaca mai multe emisii de amoniac decat grilajul de metal sau plastic. Oricum, pentru BAT mentioant mai sus nu este disponibila nici o informatie asupra efectului diferitelor grilaje asupra emisiilor sau costurilor. Un sistem de adapostire cu nervuri de racire a suprafetei de dejectii utilizand un sistem inchis cu pompe de incalzire, lucreaza bine insa este un sistem foarte costisitor. De aceea nervurile de racire a suprafetei de dejectii nu sunt BAT pentru sistemele de adapostire noi de construit, dar acolo unde exista deja construite, se considera BAT. In sistuatiile retrofite, aceasta tehnica poate fi viabila din punct de vedere economic si astfel si BAT, insa aceasta trebuie sa se decida de la caz la caz. Sistemele de podea partial perforate cu racleta pentru dejectii asazata la baza actioneaza bine, insa operabilitatea este dificila. De aceea racleta de dejectii nu este BAT pentru sistemele noi de adapostire, insa se considera BAT daca tehnica este deja implementata. Sistemele de podele complet sau partial perforate si grilajele de spalare sau tuburile de la baza cu spalare aplicate cu lichid ne-aerat, asa cum s-a mentionat, este BAT daca a fost amplasata deja. Aceeasi tehnica operata cu lichid aerat nu este BAT pentru noile sisteme de adapostire construite ca urmare a maximelor de miros, consumului energetic si operabilitate. Sistemele de adapostire pentru scroafele cu purcei Sistemele de adapostire actualmente utilizate pentru scroafele cu purcei sunt: - boxa cu podea complet perforata cu bazin de colectare adanc, pe sub podea (fiind referinta) - boxa cu podea complet perforata cu podele complet perforate cu o supratata inclinata pe sub podea - boxa cu podele complet perforate cu o combinatie de apa si canal pentru dejectii pe sub podea - boxa cu podele complet perforate si un sistem de spalare cu rigole pentru dejectii pe sub podea - boxa cu podele complet perforate si bazin pentru dejectii la inferior - boxa cu pardosele complet perforate cu nervuri de racire a suprafetei pentru dejectii - boxa cu pardosele partial perforate - boxa cu pardosele partial perforate si racleta pentru dejectii Scroafele cu purcei in Europa sunt in general adapostite in boxe cu podele de fier si/sau plastic, in majoritatea adaposturilor, scroafele limitate in miscarea lor cu purceii lasati in jurul lor, liberi. Majoritatea adaposturilor au o ventilatie controlata si deseori o zona incalzita pentru purcei in timpul primelor catorva zile. Acest sistem cu bazin de dejectii adanca pe sub podea este sistemul de referinta.

22 1 22 / 77 Diferenta intre podelele perforate partial si total nu se distinge foarte bine in cazul scroafelor cu purcei, unde scroafa este limitata in miscare. In ambele cazuri, eliminarea de catre scroafa a dejectiilor se face in aceeasi zona perforata. Tehnicile de reducere se concentreaza astfel predominant asupra schimbarilor catre bazinul de dejectii. BAT este o boxa cu un fier complet perforat si cu o: - combinatie a canalului de apa si dejectii, sau - sistem de spalare cu rigole de dejectii, sau - canal de dejectii pe sub podea. Un sistem de adapostire cu nervuri de racire a suprafetei de dejectie utilizand un sistem inchis de pompe de incalzire, lucreaza bine insa este un sistem foarte costisitor. De aceea nervurile de racire a suprafetei de dejectie nu sunt BAT pentru sistemele de adapostire ce se vor construi insa daca acestea deja au fost montate, atunci se considera BAT. In situatiile de retehnologizare, aceasta tehnica poate fi viabila economic si astfel poate fi de asemenea BAT insa aceasta trebuie decisa de la caz la caz. Boxele cu podea partial perforata si racleta de dejectii pe sub podea lucreaza in general bine insa operabilitatea este dificila. De aceea racleta de dejectii nu este BAT pentru sistemele noi de adapostire, insa este BAT daca tehnica este deja existenta. Pentru instalatiile noi, urmatoarele tehnici nu sunt BAT: - boxele cu podea partial perforate si bazin de dejectii redus, si - boxele cu podea complet perforata si inclinata. Oricum, daca aceste tehnici deja sunt implementate, atunci se va considera BAT. Trebuie sa se mentioneze faptul ca prin ultimul sistem pot apare mustele daca nu se iau masuri pentru a se evita aceasta. Sistemele de adapostire pentru purcei Sistemele aplicate actualmente pentru purcei sunt: - boxe sau flatdeck cu podele complet perforate si bazine de colectare adanci pe sub podea (referinta) - boxe sau flatdeck cu podele complet sau partial perforate si un sistem de vacuum pentru eliminarea frecventa a namolului - boxele sau flatdeck cu podele complet perforate si o podea inclinata de beton pentru a separara fecalele de urina - boxele sau flatdeck cu podele complet perforate si cu un bazin pentru dejectii cu racleta - boxele sau flatdeck cu podele complet perforate si rigole de spalat/tuburi la partea inferioara, unde spalarea este facuta cu namol proaspat sau namol care este aerat - boxele cu podea partial perforata; sistem cu doua climaturi

23 1 23 / 77 - boxe cu podea partial perforata si cu podea solida inclinata sau convexa - boxe cu podele partial perforate si bazin pe dejectii si canal pentru apa uzata - boxe cu podele partial perforate cu grilaj de fier si canal de dejectii cu grilaje - boxe cu podele perforate partial si racleda de dejectii - boxe cu podele partial perforate si cu grilaj de fier si canal de dejectii si pereti laterali inclinati - boxele cu podele partial perforate si nervuri de racire a suprafetei - podele partial perforate cu grilaj triangular si boxa acoperita - podele solide de beton, ventilatie naturala si cu paie. - Purceii sunt adapostiti in boxe flatdeck. In principiu, eliminarea dejectiilor este echivalenta pentru o boxa si pentru un flatdeck (boxa inaltata). Sistemul de referinta este o boxa sau un flatdeck cu o podea complet perforate facuta din grilaj de plastic sau metal si cu un bazin adanc de dejectii. Se presupune ca, in principiu, masurile de reducere aplicabile la boxele conventionale pentru purcei, poate fi de asemenea aplicata la un flatdeck, insa nu s-a raportat inca experienta cu o astfel de modificare. BAT este: - o boxa sau flatdeck cu o podea complet sau partial perforate cu un sistem de vacuum pentru o eliminare frecventa a namolului, sau - flatdeck cu o podea complet perforata pe sub care exista o podea inclinata de beton pentru a separa fecalele de urina, sau - cu podea partial perforata (sistem cu doua climate), sau - cu podea partial perforata de fier sau plastic si podea solida inclinata sau convexa, sau - cu podea partial perforata cu grilaj de metal sau plastic si un bazin plat pentru dejectii si canal pentru apa uzata, sau - cu podea partial perforata cu grilaj triangular si canal de dejectii cu pereti despartitor Sistemele noi de construit cu podea complet perforata si rigole de spalare sau tuburi pe sub podea si unde spalarea este aplicata cu lichid ne-aerat, sunt BAT conditionat. In cazurile in care maximul de miros, ca urmare a spalarii, nu este preconizat a crea disconfort, atunci aceste tehnici sunt BAT pentru sistemele noi. In cazurile in care aceasta tehnica este deja implementata, este BAT (fara conditie). Un sistem de adapostire cu nervuri de racire a suprafetei de dejectii utilizand un sistem inchis cu pomple de incalzire, lucreaza bine insa este un sistem foarte

24 1 24 / 77 costisitor. De aceea nervurile de racire a suprafetei de dejectare nu sunt BAT pentru sistemele de adapostire ce se vor construi, insa acolo unde este deja implementat, se va considera BAT. In situatiile de retehnologizare, aceasta tehnica poate fi economic viabila si astfel poate fi de asemenea BAT, insa acest lucru trebuie decis de la caz la caz. Sistemele complet perforate sau partial perforate cu racleta pentru dejectii, lucreaza in general bine insa operarea este dificila. De aceea o racleta pentru dejectii nu este BAT pentru sistemele de adapostire noi de construit, insa este BAT acolo unde BAT este deja implementata. Porcii sunt tinuti de asemenea pe podele solide de ciment cu absorbant partial sau complet. Nu a fost raportata nici o data a emisiilor de amoniac pentru aceste sisteme. Urmatorul sistem este un exemplu pentru ceea ce inseamna BAT: o boxa ventilata natural cu podea acoperita complet cu absorbant. Controlul climatului din adăposturile pentru porcine în instalația analizată Controlul microclimatului se va face cu un computer de climatizare. Aerul proaspăt intră în hală prin intermediul uno clapete de admisie montate pe pereții laterali și acționate de către un servomotor prin intermediul unor cabluri și scripeți. Caracteristici: - material: PUR 20 mm - dimensiuni: mm Climatizarea se face cu sistemul de presiune înaltă, pe principiul pulverizării apei la presiune de 70 bari prin diuze din bronz, care formează o ceață fină. Acest sistem poate duce la scăderea temperaturii aerului cu până la 10 C. Apa care intră în instalație este filtrată cu ajutorul unui grup de 4 filtre. Sistemul este comandat de computerul de ventilație și aerisire. Controlul climatului din adăposturile pentru porcine recomandat de BREF Climatul intern din sistemele de adăpostire a porcilor este foarte important deoarece amoniacul, combinat cu praful, reprezintă o cauză frecventă a bolilor respiratorii la porci, inclusiv rinita atrofică şi pneumonia enzootică. Din moment ce înşişi muncitorii care lucrează în aceste adăposturi pot contacta o serie de afecțiuni respiratorii datorită acestor factori toxici, este foarte important ca adăposturile porcinelor să fie suficient ventilate. Cerințele (calitative) minime sunt statuate prin Directiva 91/630/EEC [132,EC,1991] pentru controlul climatului din adăposturile de porcine.

25 1 25 / 77 Temperatura şi umiditatea aerului, nivelele de praf, circulația aerului şi concentrațiile de gaz trebuie să fie sub nivelele dăunătoare. De exemplu, concentrațiile valorilor limită prevăzute în tabelul următor, sunt prezentate în Directivă, dar aceste valori pot varia între statele membre. O bună atmosferă în adăpost poate fi obținută prin : - izolarea clădirilor - încălzire - ventilare Nivelele generale indicate pentru mediile închise la porci Factori din mediile interne Nivel/ eveniment CO Sub valoarea măsurabilă H 2 S Sub valoarea măsurabilă H umiditate relativă Porci până la 25 kg: % Porci mai mari de 25 kg: % NH 3 Max. 10 ppm Viteza aerului Padocuri cu purcei (fătați,înțărcați)<0,15 m/s Scroafe de împerechere şi gestante <0,20 m/s CO 2 Volum max. 0,20% Eficiența sistemului aplicat este afectată de : - design-ul şi construcția clădirii, - poziția clădirii în raport cu direcția vântului şi obiectivele din zona înconjurătoare. - aplicarea sistemelor de control. - vârsta şi etapa de producție a porcilor aflați în adăpost. Sistemul de furajare adăpare în instalația analizată Furajarea se face integral cu nutrețuri combinate şi concentrate având în compoziție: - porumb - orz - grâu - șrot soia - șrot floarea soarelui - premix Pentru adăpare s-a prevăzut un sistem cu suzete din INOX.

26 1 26 / 77 Sistemul de furajare adăpare recomandat de BREF Pentru porci strategia de furajare si compoziția furajelor este in raport de mai multi factori precum: greutatea in viu, stagiul de productie-reproductie. Trebuie facuta o distinctie intre furajarea scroafelor tinere, scroafelor matca si scroafele gestante pe de o parte si fata de scroafele fatate pe de alta parte. Cantitatile de furaje sunt exprimate in kg/zi in continut energetic per kg de furaj. Scopul hrăniri porcilor este acela de a furniza o cantitate suficientă de energie, aminoacizi esențiali, minerale, microelemente şi vitamine pentru creştere, îngrăsare sau reproducere. Compoziția şi aportul hranei porcinelor este un factor cheie pentru reducerea emisiilor nocive în mediul înconjurător din procesul de creştere a acestora. Hrana porcilor este complexă, ea combinând numeroase elemente în modul cel mai economic. Diverşi factori influențează compoziția unei hrane. Componentele folosite în formula administrării hranei sunt determinate funcție de localizare. De exemplu în Spania, cerealele sunt folosite frecvent în zonele centrale, pentru ca în arealele de coastă, acestea să fie înlocuite de tapioca. În prezent, un lucru obisnuit îl reprezintă aplicarea diverselor formule de hrănire în strânsă legătură cu necesitățile porcilor. De ex., pentru scroafe, se foloseste hrănirea în 2 faze, iar pentru adulții de sacrificat cea în 3 faze. O importantă trăsătură a hranei este conținutul în energie, mai ales cantitatea de energie cu adevărat disponibilă animalului, denumită energia netă. Energia netă a unei hrane indică maximum de energie care poate fi înmagazinată sub forma țesutului gras şi care se exprima în MJ/kg. Porcilor le trebuie administrați aminoacizi esențiali, din moment ce propriul metabolism al acestora nu poate furniza. Aceştia sunt: arginina, histidina, izoleucina, leucina, lisina, methionina, (+cistina), fenilalanina (tirozina) thereonina, triptofan si valina. În ceea ce priveşte ultimii 2 aminoacizi care conțin sulf, methionina şi cistina, cel din urmă nu este esențial, dar din moment ce metionina este un precursor al cistinei (2 molecule de cistină produc una de metionină) acestea sunt tot timpul independente. Primii aminoacizi limitați sunt: lisina, metionina, (+cistina), thereonina şi triptofan. Prentru prevenirea carențelor, hrana porcilor trebuie să îndeplinească un minim de cerințe, prin selectarea componentelor adecvate sau prin adăugarea de aminoacizi sintetici [172, Danemarca, 2001], [2001, Portugalia, 2001 ]. Necesitățile porcilor în ceea ce priveşte mineralele şi elementele detectabile reprezintă un subiect complex, cu atât mai important cu cât ele interacționează. Dozarea lor în hrană se măsoară în g/kg (mineralele) sau în mg/kg (elementele dectectabile). Cele mai importante sunt Ca şi P (digerabil) pentru țesutul osos. Ca este important şi pentru lactație, iar P pentru sistemul energetic. Adesea funcționalitățile acestora sunt relaționate unele de celelalte, în acest sens fiind necesară acordarea unei atenții deosebite proporțiilor incluse în hrană. Minimul de cerințe variază funcție de stadiile producției şi scopurile urmărite. Pentru dezvoltarea timpurie (inclusiv pentru purceii înțărcați) şi perioada de lactație, sunt necesare cantități de Ca si P mai mari decât în cazul porcilor în creştere sau

27 1 27 / 77 adulților de sacrificat. Nivelele atribuite de Mg, P, Na, şi Cl sunt de obicei suficiente şi întrunesc cerințele internaționale. Necesarul de elemente detectabile este definit sub forma unor nivele maxim şi minim, deoarece elementele respective devin toxice atunci când depăşesc anumite concentrații. Elementele detectabile importante sunt : Fe, Zn, Mn, Cu, Se şi I. Aportul necesar din toate aceste componente este de obicei atins, dar în cazul Fe, acesta este administrat purceilor prin injectare. Cu şi Zn pot fi adăugate în cantități mai mari decât cele necesare producției pentru scopuri farmaceutice, dar şi pentru efectele pozitive pe care le au asupra performanței producției (efectul auxinic). La nivel european şi național a fost adoptat un pachet de măsuri (ex. în Italia) privind aditivii din hrană, impunându-se restricții referitor la adăugarea Cu şi Zn, în scopul reducerii cantității acestora din dejecțiile animalelor. Vitaminele sunt substanțe organice importante pentru majoritatea proceselor fiziologice, dar care de obicei nu pot fi produse (ori sunt produse în cantități insuficiente) de organismul animalului, de aceea fiind necesară adăugarea lor în hrana porcilor. Există 2 tipuri de vitamine : - vitamine solubile în grăsime A, D, E, K ] - vitamine solubile în apă B, H, (biotoni) şi C Vitaminele A, D, E şi K sunt furnizate la intervale regulate, însă complexul de vitamine B, H şi C trebuie adăugate zilnic, deoarece animalul nu le poate înmagazina (exceptie făcând B12). Necesarul de vitamine în hrana porcilor este minim, dar el este afectat de mai mulți factori, ca de ex. stresul, bolile sau variațiile climatice. Pentru a veni în întâmpinarea cerințelor de variație, producătorii de hrană impun o limită de siguranță care se traduce prin faptul că, de obicei, sunt incluse mai multe vitamine decât este necesar. Şi alte substanțe se pot adăuga în hrana porcilor în scopul îmbunătățirii: - Nivelelor de producție (creştere, FCR): ex. antibiotice şi stimulatori de creştere. - Calității hranei: ex. vitaminele şi elementele detectabile. - Caracteristicilor tehnologice ale hranei (gust, compozitie). Pot fi adăugati si acizi organici sau saruri acide pentru efectul lor benefic asupra digestiei dar si pentru a permite utilizarea mai eficientă a energiei provenite din hrană. În ceea ce priveşte impactul pe care aditivii din hrana animală îl au asupra mediului înconjurător, o importanță deosebită este acordată folosirii antibioticelor, şi riscului potențial pe care îl reprezintă dezvoltarea unor bacterii rezistente la tratamentul medicamentos. Utilizarea antibioticelor este astfel monitorizată îndeaproape, iar înregistrarea acestor substanțe se organizează la nivel european.

28 1 28 / 77 Antibiotice autorizate şi stimulatori de creştere pot fi utilizați pe întreaga perioada de creştere, din moment ce se consideră că acestea nu lasă elemente reziduale în organism deoarece metaboliții substanțelor respective nu trec de bariera intestinală. Comisia Europeană [ 36 EC1999]a întocmit un raport cuprinzând aspecte referitoare la utilizarea antibioticelor în sectorul de producție animală, raport al cărui rezultat a fost realizat de Dijkmamo [32 Vilo, 199). Lucrarea statuează următorul fapt ştiințific: o problemă stringentă pentru medicina umană o reprezintă rezistența tot mai accentuată a bacteriilor (responsabile cu declanşarea bolilor) la o gamă deosebit de variată de antibiotice. Această rezistență se datorează utilizării din ce în ce mai frecvente a antibioticelor în medicina umană, veterinară, dar şi ca aditivi alimentari în procesul de creştere animală, uneori chiar şi pentru protecția plantelor. Datorită folosirii antibioticelor în hrană, microorganismele rezistente la acest tip de tratament se pot dezvolta în tractul gastro- intestinal al animalelor. Bacteriile potențial rezistente la antibiotice pot infecta oamenii de la ferme sau din vecinătatea acestora. Materialul genetic (ADN) poate fi preluat de alți agenți patogeni sub formă bacteriană şi specifici organismului. La oameni, posibile căi de infectare sunt: consumul de carme contaminată ori de apă, hrană contaminată cu dejecții animale. Cei care locuiesc în apropierea fermelor sunt şi ei expuşi unui risc deosebit de infestare. În mai multe țări, hrănirea porcilor de realizează fără utilizarea antibioticelor, ca de ex. în Suedia şi Danemarca, unde folosirea acestora este prohibită (în Suedia această interdicție se referă inclusiv la antibiotice autorizate de UE). Chiar şi în unele propuneri ale statelor membre, propuneri aflate în discuție, se solicită interzicerea uzului de antibiotice. Adevăratele efecte ale antibioticelor asupra FCR urilor şi producției de bălegar nu au fost armonizate la nivel internațional. Efectele similare pe care le au produsele antimicrobiene asupra mediului sunt necunoscute, ca de ex. rezistența solului şi a apei, respectiv consecințele pe care le implică la nivelul ecologiei solului şi apei. Totuşi, antibioticele mai pot fi administrate în mod direct animalelor în toate statele membre, chiar dacă ele nu sunt folosite în hrană [ 183, NFU/NPA, 2001]. Sisteme de hrănire Pentru hrănirea porcilor nu există sisteme uniforme practicate în toată Europa. Sistemele de hrănire sunt legate de practica de hrănire, aceasta din urmă depinzând de tipul producției. De ex. în Marea Britanie, există producători de purcei înțărcați, care produc porci de 30 kg de la scroafele proprii, fermieri care cumpără porcii de 30 kg şi îi îngraşă până la 90 kg, şi fermieri care hrănesc şi cresc animalele, au scroafe proprii, produc purcei şi apoi îi cresc pentru sacrificare ( la aprox. 50 kg) [ 131, FORUM, 2001]. Design-ul instalației de hrănire este dependent de compoziția (structura) hranei administrate porcilor.

29 1 29 / 77 Hrana lichidă este cea mai utilizată, dar de ex. în Spania, se foloseşte hrana uscată, în 98% din ferme, aplicându-se totodată şi mixturile. Dieta este ad. libitum sau restricționată. De ex. în Italia este utilizată următoarea variație [ 127, Italia, 2001]: - scroafelor de împerechere/gestante: 80% din ferme dau hrană lichidă, 20% uscată; - scroafelor fătate şi purceilor înțărcați li se dă hrană uscată; - porcilor în creştere/celor adulți de sacrificat: 80 % din ferme dau hrana lichidă, 5% hrană umectată, hrană uscată plus apă 5%, şi hrană uscată 15%. În ceea ce priveşte sistemele de administrare a hranei, descrieri şi detaliate sunt prezentate în [27, IKC Veehouderij, 1993] şi [125, Finlanda, 2001]. Sistemul de hrănire este alcătuit din următoarele părți : - hrănirea propriu-zisă, - facilități de depozitare, - prepararea, - sistem de transport, - sistem de dozare. Procesul de hrănire poate varia de la cel manual la sistemele complet mecanizate şi automatizate. Se utilizează diferite modele de trocuri şi se fac provizii pentru a preveni şederea porcilor în troc. Hrana este adeseori dată spre consum sub formă uscată sau amestecată cu apă. Diferite tipuri de hrană uscată sunt mixate pentru a se ajunge la conținutul nutritiv adecvat. De obicei hrana uscată este transportată din depozit către aparatele de mixtare prin intermediul unui melc. Aparatele de alimentare cu hrană lichidă constau dintr-un container de amestec unde hrana este mixtată cu apa şi distribuită animalelor printr-un sistem de tuburi. Raționalizarea mixturilor se poate realiza automat prin cântărirea exactă a cantităților administrate ori poate fi controlată computerizat; mixarea se desfăşoară conform unui plan de hrănire care include, atunci când este necesar, şi hrană de substituție. Hrănirea lichidă se poate desfăşura şi manual prin cântărirea şi amestecul cantităților corespunzătoare. În unele adăposturi libere pentru scroafe de împerechere sau gestante, maşinile de hrănire sunt alcătuite dintr-o stație centrală care detectează o centură de identificare prinsă la gâtul scroafei. Aparatul identifică animalul şi îi furnizează cantitatea de hrană necesară. Cantitatea şi aprovizionarea sunt reglate astfel încât scroafa să mănânce cât de des şi cât de mult doreşte. Distribuția variază în funcție tipul de hrănire. Hrana uscată poate fi transportată de un cart sau mecanic prin tuburi ori spirale în acelaşi mod ca şi hrana lichidă. Hrana lichida este introdusă adesea într-un sistem de tuburi din plastic prin interiorul cărora se crează presiune datorită unui sistem de pompare.