CONSIDERA II PRIVIND RELA IA DINTRE TURISM }I MEDIUL #NCONJUR{TOR

Transcrição

1 CONSIDERA II PRIVIND RELA IA DINTRE TURISM }I MEDIUL #NCONJUR{TOR Conf. univ. dr. Anca Ileana Du]c[ 1. Defini\ie ]i premise. Turismul ca activitate individual[ - de a spa\iu pe o anumit[ distan\[ ]i cu anumite mijloace de transport - sau se bucur[ de o multitudine de defini\ii. Iat[ c`teva dintre ele. #ntr-una din primele defini\ii se spunea c[ turismul "@n sensul modern al cuv`ntului, este u fenomen al timpurilor noastre, bazat pe cre]terea necesit[\ii de refacere a s[n[t[\ii ]i chimbarea mediului de via\[, pe cre]terea ]i dezvoltarea sentimentului de receptivitate pentru frumuse\ile naturii 1 (1905). Mai lucrare sugestic intitulat[ "industria c[l[torului" turismul se definea ca "...ansamblul organelor ]i func\iilor lor, nu numai din punct de vedere al celui ce se deaplaseaz[, al c[l[torului propriu-zis, principal din punctul de vedere al valorilor pe care c[l[torul le ia cu el ]i al celor \[rile unde sose]te cu portofelul doldora, profit[ direct (@n primul r`nd hotelierii) ]i indirect de cheltuielile pe care le face spre a-]i satisface nevoile de cuno]tin\e sau de pl[cere" (1910) 2. Dic\ionarul enciclopedic rom`n, define]te turismul ca fiind activitatea cu caracter recreativ sau sportiv, const`nd din parcurgerea, pe jos sau cu diferite mijloace de transport a unor distan\e, pentru vizitarea regiunilor pitore]ti, a localit[\ilor, a obiectivelor culturale, economice, sitorice etc. 3 Dic\ionarul turistic interna\ional define]te turismul ca "ansamblul de m[suri aplicare pentru organizarea ]i desf[]rarea unor c[l[torii de agrement alte scopuri, realizate prin intermediul unor organiza\ii, societ[\i sau agen\ii specvializate, fie pe cont propriu, pe odurat[ limitat[ de timp, precum ]i industria care concur[ la nevoile turi]tilor 4. Nu departe de defini\iile mai sus men\ionate este ]i defini\ia legal[. Astfel art. 2 lit. a din Oedonan\a Guvernului nr. 58/1998 (privind organizarea ]i desf[]urarea activit[\ii de Rom`nia prevede c[ turismul este "o ramur[ a economiei na\ionale, cu func\ii complexe ce reune]te un ansamblu de bunuri ]i servicii oferite spre consum persoanelor care afara mediului lor obi]nuit pe o perioad[ mai mic[ de un an ]i al c[ror motiv principal nu este altul dec`t exercitarea unei activit[\i interesul locului vizitat". Rezult[ din toate defini\iile precizate mai sus c[ turismul reprezint[ ansamblul de activit[\i prin care petrece timpul liber alt[ localitate sau \ar[ pentru a vizita oameni ]i locuri, monumente culturii generale, pentru a se distra ori a face sport, pentru relaxare sau tratament terapeutic... ]i mai apoi este industria anume creat[ pentru satisfacerea tuturor bunurilor ]i serviciilor solicitate 1 Defini\ia apar\ine lui Gryer: "Hondbuchder SchureizerisdenValtswirtsdeaft". A se vedea I. Istrate, Fl. Bron, A.G. Ro]u, Economia turismului ]i Editura Economic[, 1996, p Defini\ia apar\ine lui P. Picard: a se vedea F. Bron, D. Marin, T. Simon, Economia turismului ]i Editura Economic[, 1998, p Disc\ionarul enciclopedic rom`n, Editura Politic[, Bucure]ti, 1966, vol IV, Q-Z, p A se vedea Fl. Braun, D. Marin, T. Simon, op. cit., p. 11.

2 Revista de }tiin\e Juridice de turi]ti la locul de destina\ie, al nivel calitativ condi\iile protec\iei ]i conserv[rii resurselor special, ]i general 5. acela]i timp turismul este un fenomen actual, o realitate a zilelor noastre, marcat[ de cre]terea veniturilor ]i a puterii de cump[rare a oamenilor, sporirea duratei timpului liber, reducerea zilei ]i a s[pt[m`nii de lucru, m[rirea concediilor, cre]terea speran\ei medii de via\[, dezvoltarea ]i modernizarea mijloacelor de informare, maladiile frecvente, stresul psihic, constr`ngerile din via\a social[ ]i profesional[ etc. Datorit[ acestora tursmul a r[spuns nevoii acute a oamenilor de cunoa]tere, pe de o parte (a altor locuri dec`t cele de na]tere) ]i de relaxare, de revigorare a for\elor fizice ]i psihice Turismul - ramur[ a geografiei economice. Exist[ \[ri (Elve\ia, care se vorbe]te de "industria turismului" sau "industria hotelier[". Evident c[ turismul nu este industrie 7 pentru c[ nu creaz[ noi valori, doresc s[ sublinieze o alt[ realitate ]i anume c[ turismul - ramur[ a economiei na\ionale - a f[cut, at`t la nivel na\ional, c`t ]i la nivel interna\ional ca "sute de mii de persaone s[ serveasc[ milioanele de persoane" 8 ce se scopuri recreative aduc`nd astfel \[rilor venituri deosebit de importante. Turismul - ca ramur[ a economiei na\ionale - este studiat deopotriv[ de ]tiin\ele economice, ]i vorbim astfel de economia turismului, c`t ]i de geografie 9 func\ie de poten\ialul turistic (al fiec[rei \[ri) se poate vorbi de mai multe tipuri de turism (toate acestea r[spunz`nd diferitelor nevoi ale oamenilor). Este vorba despre: turismul balnearmaritim care este practicat pentru cura helioterm[, cura climateric[, b[i de mare ]i n[mol; turismul montan ]i de sporturi de iarn[ care cuprinde turismul de drume\ie, turismul climateric subalpin ]i alpin, turismul de sporturi de iarn[; turismul de cur[ balnear[ care se sta\iunile cu izvoare tremale ]i minerale cu virti\i terapeutice; turismul cultural care prive]te vizitarea monumentelor de artp[ veche, a muzeelor, caselor memoriale etc.; turismul comercial expozi\ional legat de fenomenul de shoping al[turi de 5 Idem. 6 "Cum num[rul \[rilor a crescut considerabil, iar influen\a factorului distan\[ - trup a fost diminuat[ sim\itor prin modernizarea mijloacelor de transport, turismul - ca modalitate de petrecere pl[cut[ ]i util[ a timpului liber - a cunoscut o "explozie" f[r[ precedent, constituind una dintre cele mai remarcabile tr[s[turi ale epocii contemporane, dar mai ales a deceniilor ]apte, opt ]i nou[ ale secolului XX". A se vedea I. Istrate, Fl. Bron, A.G. Ro]u, Economia turismului ]i Editura Economic[, 1996, p Conform Micului dic\ionar enciclopedic (1972) indistria este "o ramur[ a produc\iei materiale (]i a economiei cadrul c[reia au loc (pe scar[ larg[) activit[\ile din natur[ a unor obiecte ale muncii (existente independent de activitatea omului) ]i de transformare a acetora, precum ]i a altora (ex. a unor produse ale mijloace de produc\ie ]i bunuri de consum; activit[\ile industriei se fabrici, uzine, mine, ateliere, centrale electrice etc., p I. Le\ea, A. Ungureanu, Geografie economic[ mondial[, Editura Didactic[ ]i Pedagogic[, Bucure]ti, 1979, p "Economia turismului ]i studiaz[ fenomenul organizarea??? ]i na\ional[, pia\a manifert[rile componentelor sale, industria ansamblul hoteliere ]i de alimenta\ie, a celor de agrement, tratamentul balnear ]i pentru transportul turi]tilor, prestatoare de servicii turistice c[tre popula\ie, activitatea tuturor agen\ilor economici care se ocup[ de preg[tirea, procurarea ]i realizarea produselor condi\iile protec\iei ]i convers[rii A se vedea Fl. Bron, D. Marin, T. Simion, op. cit., p

3 Drept privat vizitarea de t`rguri ]i expozi\ii de mostre; turismul festivalier este legat de desf[]urarea diferitelor festivaluri culturale -artistice na\ionale sau interna\ionale; turismul evenimentele sportive de la cele mai m[runte la cele de anvergur[ mondial[(olimpiadele de ex.);turismul de v`n[toare sau safari (cu dezvoltare mai Africa) O.M.T. (Organiza\ia Mondial[ a Turismului). Organiza\ia Mondial[ a Turismului, are ca precursor Uniunea Interna\iona[ a Organiza\iilor Oficiale de Turism (IUOOT) 1-4 octombrie 1946, la Londra (@n sediul Sonth Bank). La ultima Adunare General[ Extraordinar[ a IUOOT (de la Ciudad de Mexico) din septembrie 1975 s-a creat OMT. Obiectivul fundamental al OMT este "promovarea ]i dezvoltarea dorin\a de a contribui la explansiunea economic[, interna\ioanl[, pacea ]i prosperitatea, ca ]i promovarea respectului universal ]i la sus\inerea drepturilor ]i libert[\ilor umane dundamnetale, f[r[ distinc\ie de ras[, sex, limb[ sau religie" (art. B din Statut). Pentru realizarea acestui obiectiv (deosebit de vast) OMT are mai multe competen\e: inventarierea resurselor turistice, elaborarea master planurilor la nivel na\ional, stabilirea politicilor de planurilor ]i programelor de dezvoltare a turismului de mas[; acordarea de consultan\[ ]i know-how pentru structurile administrative na\ionale sau pentru dezvoltarea corpora\ilor legislative, regulamente; evaluarea impactului produs de turism asupra economiilor na\ionale ]i a ob\inerea ]i schimbul de date statistice, analize statistice, analize ]i cercet[ri de marketing, rela\ii publice ]i publicitate; studii de evaluare, fezabilitate pentru turism ]i hoteluri, managementul dezvolt[rii; planificarea ]i managementul bunurilor de interes na\ional, social, cultural cu valen\e turistice; analiza ariilor de dezvoltare, sus\inerea noilor obiective turistice, dezvoltarea produselor originale (sporturi acvatice ]i marine, sporturi de iarn[, parcuri de odihn[ ]i recreere, rezerva\ii s[lbatice, parcuri na\ionale, forme de turism cultural ]i ecoturism; analiza structurilor turistice (planificare, spa\ialitate, dezvoltare a hotelurilor, campingurilor de vacan\[, pensiuni ]i ferme, moteluri, popasuri ].a.) sisteme de clasificare a hotelurilor; prezentarea surselor ]i metodelor de finan\are a turism, studii de fezabilitate, precum ]i pre-investi\ie, proiecte de investi\ii, analize de cost, beneficii; siguran\a turi]tilor ]i facilit[\ile turistice auxiliare 11. #n structura OMT intr[: Adunarea General[ ]i Comitetele regionale reprezinbt[ principalul organism al OMT componen\[ at`t membri obi]nui\i c`t ]i delega\i ]i membri afilia\i), de dou[ ori pe an pentru adoptarea recomand[rilor ]i bugetului general; Secretariatul General care are sediul la Madrid, este con dus de un secretar ales de Consiliu prin votul a dou[ treimi din membri (pe o durat[ de 4 ani) ]i are atribu\ii specifice oric[rui serviciu de secretariat, stabile]te agenda de lucru, \ine leg[tura cu \[rile membre, \ine eviden\a dosarelor ]i arhiva OMT; Consiliul Executiv ]i Comitetele 10 I. Le\ea, A. Ungureanu, Geografie economic[ mondial[, Editura Didactic[ ]i Pedagogic[, Bucure]ti, 1979, p Cu privire la istoricul fenomenului turistic a Se vedea Fl. Bron, I. Istrate, A.G. Ro]u, Economie politic[, 1996, Bucure]ti, p. 238 ]i urm. 11 Fl. Bron, D. Marin, T. Simion, op. cit., p. 28. Cu privire la bazinele turistice ale Terrei (anume: zona mediteranean[, zonele din Spania, Fran\a, Italia, Grecia, zona Atlanticului de Nord, zona arcului alpin, zona turistic[ din Europa de Est, zona turistic[ din America de Nord, zona turistic[ din lumea a treia) a se vedea Fl. Bron, I. Istrate, A.G. Ro]u, Economie politic[, 1996, Bucure]ti, p

4 Revista de }tiin\e Juridice oficiale sunt alese de Adunarea General[ principal, atribu\ii administrative, executive (ex. administreaz[ ]i controleaz[ bugetul organiza\iei). Pentru o mai bun[ organizare a activit[\ii pe diferite domenii de activitate exist[: Comitetul de coordonare Tehnic[ ]i Programe, Comitetul pentru Buget ]i Finan\e, Comitetul pentru Comitetul de facilit[\i; Comitetul Membrilor \Afilia\i este alc[tuit din grupuri de lucru pe domenii specifice (turism ]i tineret, turism ]i s[n[tate ori tehnologia informa\iei ]i turismul. Rela\ia dintre turism ]i este una evident[ de dubl[ influen\are ]i condi\ionare deoarece: turismul este intom dependent de mediu pentru c[ se mediu; prin urmare mediul este condi\ia de a fi a turismului: (turismul se mediu ]i prin mediu, calitatea mediului put`nd favoriza ori defavoriza activit[\ile turistice) 13. Elementele naturale ale mediului (p[durile, lacurile, mun\ii) acela]i timp resurse ]i \inte turistice care favorizeaz[ desf[]urarea turismului de odihn[, recreere, tratament, deci cu c`t aceste resurse sunt mai variate ]i mai nealterate, cu at`t intersul lor turistic e mai mare r[spunz`nd astfel unor motiva\ii variate 14 ; turismul prin exigen\ele pe care le cere reprezint[ o solu\ie ]i o motiva\ie pentru p[strarea nealterat[ a mediului; fondurile ob\inute din turism put`nd fi folosite pentru refacerea naturii (de aceea se ]i spune c[ ocrotirea naturii ]i conservarea calit[\ilor sale reprezint[ pentru turism o acest sens concur`nd la protec\ia poten\ialului turistic 15. Mai pe scurt putem spune c[ poluarea mediului afecteaz[ turismul dar adc[ e incorect realizat ]i turismul afecteaz[ mediul ]i iat[ cum: 1) poluarea factorilor de mediu afecteaz[ turismul astfel - prin poluarea aerului produs[ de industrie (energetic[, metalurgic[, chimic[, petrochimic[, a materialelor de construc\ie, prelucrarea lemnului, alimentar[), anume prin pulberi, substan\e iritante, mitositoare, tixice, se pot polua resursele ce stau la baza desf[]ur[rii de activit[\i specifice turismului balnear, de odihn[ ]i recreere 16, cu consecin\a direct[ ]i imediat[ a izgonirii ori neatragerii de turi]ti; - prin poluarea apelor mari, lacurilor, r`urilor ]i Deltei, se ajunge la reducerea efectelor relaxante ]i o sc[dere a efectelor bioterapeutice sau biostimulatori ale 12 Prin intermediul lor se realizeaz[ seminarele, contractele dintre profesioni]ti, ca de exemplu. Asocia\ia Mondial[ a Agen\iilor de Voiaj (MAVA cu sediul la Geneva); Federa\ia Universal[ a Asocia\iilor Agen\iilor de Turism (UFTAA din Monaco), Consiliul Interna\ional al Agen\iilor de Voiaj (ICTA din Londra), Asocia\ia Interna\ional[ pentru obiective turistice ]i excursii (ISTA cu sediul la Viena), Asocia\ia interna\ioanl[ a managerilor de cirante (IATM din Londra), Grupul Na\ional al Agen\iilor de Voiaj (Milano), Asocia\ia Interna\ional[ de Transport Aerian (IATA cu sediile la Montreal ]i Geneva), Asocia\ia Regional[ European[ pentru Zboruri Aeriene (EPAA din Marea Britanie); Consiliul Interna\ional al Asocia\iilor de Aeroporturi (AACC din Geneva), Asocia\ia Institu\iilor de Management pentru Hoteluri ]i Alimenta\ie (HCIMA din Londra), Asocia\ia Interna\ional[ Hotelier[ (Paris), Asocia\ia Hotelurilor din Caraibe (CHA). A se vedea Fl. Bron, D. Marin, T. Simion, op. cit., p Idem, p Idem. 15 A se vedea I. Istrate, Fl. Bron, A.G. Ro]u, Economia turismului ]i Editura Economic[, 1996, p Idem. A se vedea M. Du\u, Dreptul mediului. Tratat. Abordare integral[, vol. II, Editura Economic[, 2003, p

5 Drept privat acestora 17 ; - poluarea solului prin de]euri, chimice sau prin ploile acide ori datorit[ p[]unatului necontrolat (cum este cazul paji]tilor alpine sau montane din mun\ii Bucegi, Ceahl[u, Rodnei, Par`ng, Ciuca]) are consecin\e nefaste asupra turismului 18 ; - poluarea fonic[ reprezint[ un factor care poate sta\iunile balneoclimaterice prezen\a sa put`nd duce chiar p`n[ la anularea eficacit[\ii tratamentelor balneare realizate de turi]ti 19 ;- poluarea vizual[ (cum e cazul defri][rilor, excor[rii versan\ilor 20, carierelor de calcar 21, holdelor de steril). 2) la r`ndul s[u turismul, fiind un consumator de spa\iu ]i de resurse duce la degradarea mediului fie prin ac\iunea direct[ a turi]tilor asupra peisajului,florei, faunei sau altor obiecte turistice pe care le pot deteriora, fie prin concep\ia eronat[ de valorificare a unor zone sau obiective turistice. Activit[\ile turistice cu impact negativ asupra mediului sunt:"- circula\ia turistic[ zonele sau obiectivele turistice afara traseelor marcate, duce la distrugerea vegeta\iei ]i a florei, la ruperea copacilor, puie\ilor, desprinderea de roci, btaconaj ]i tulburarea biofagurilor specifice v`natului general faunei, merg`nd p`n[ la distrugerea unor specii 22 ; - circula\ia sta\iunile balneoclimaterece ]i intensificarea circula\iei zone devenite de cur`nd accesibile au ca efect nu doar poluarea aerului dar ]i alterarea, datorit[ gazelor de a]apament, a florei din zonele respective; - valorificarea nera\ional[ a substan\elor minerale balneare sau a n[molurilor terapeutice a dus la sc[derea poten\ialului resurselor, diminuarea cantit[\ii de CO2 (cum este cazul z[c[mintelor hidrominerale Covasna ]i Buzia]) ]i la deprecierea z[c[mintelor de n[moluri terapeutice (cum la Techirghiol, alcurile Negru ]i Ursu din Sovata ]i S[celu-Golj); - dezvoltarea nesistematizat[ a localit[\ilor - cu deosebire a celor socotite sta\iuni balneare - localit[\ii cu obiective turistice a dus la urbanizarea sta\iunii (cazul B[ile Felix sau Sovata), ceea ce a afectat echilibrul ecologic al sta\iunii; - construirea unor de poteci, drumuri ]i mijloace de urcat (telescaun, teleferic) a dus la defri][ri masive afect`nd ]i 17 Exemple acest sens fiin lacurile Techirghiol, Amara, Balta Alb[ a apoelor freatice dulci sau minerale etc. Fl. Bron, D. Marin, T. Simion, op. cit., p Idem. 19 Idem, p mun\ii Apuseni, Mun\ii Cozia, Bucegi, rezerva\ia B`la-Lala din mun\ik Rodnei etc. Idem. 21 cazul Cheilor Corcoaia, monument al naturii ]i obiectiv turistic cu carcter de unicat al zonei turistice Por\ile de Fier, de la Pecini]ca, de la B[ile Herculane ]i de la Pietreni - Coste]ti (jud. V`lcea) zon[ de mare circula\ie turistic[, sau cariera de la Valea Ilvei din mun\ii B`rg[ului. A se vedea Fl. Bron, D. Marin, T. Simion, op. cit., p Tot asemenea pentru a sublinia interdependen\a turism mediu putem spune ceea ce prive]te fauna, caprele dintr-o zon[ montan[ (cu deosebire cele negre) d[uneaz[ p[durilor dar reprezint[ o atrac\ie pentru turismul cinegetic ]i un element de peisaj ]i de valoare ecologic[; bovinele (sau m[garii pentru c[rat asigur[ aprovizionarea cu o parte a produselor alimentare perisabile ]i reprezint[ un element pitoresc pentru vizitatorii proveni\i din mediul urban; func\ie de densitatea la hectarul de p]une, contribuie la eroziunea solului, p[sc`nd stratul vegetal al acestuia, caii, considera\i ca animale de lux, constituie o atrac\ie turistic[ suplimentar[ (sporturi ecvestre, circuite c[lare etc.) dar num[rul lor func\ie de posibilit[\ile locale de furaje". A se vedea V. Ioanid, Urbanism ]i mediu, Editura Tehnic[, Bucure]ti, 1991, p Acesta este motivul pentru care floarea de col\ ]i garofi\a de munte (cu varianta sa endenic[ "Garofi\a de Piatra Craiului") se afl[ de cale de dispari\ie. Idem, p

6 Revista de }tiin\e Juridice frumuse\ea peisajului); - amenaj[rile pentru vizitarea pe]terilor dac[ sunt executate f[r[ a respecta tehnica specific[ unor astfel de lucr[ri pot duce la degradarea total[ sau apr\ial[ a acestora (cazul pe]terilor Muierii din mun\ii Par`ng, Ialomi\ei din mun\ii Bucegi ]i Ionel din mun\ii Bihor) Ecoturismul ]i turismul durabil. Ecoturismul 24 sau turismul ecologic "verde" 25 presupune ac\iune: - activit[\i mediu propice s[n[t[\ii oamenilor; - genera\iile viitoare trebuie s[ aib[ posibilitatea de a se bucura de acelea]i calit[\i ale mediului ceea ce presupune un management al mediului adoptat al acestei cerin\e; - crearea unei con]tiin\e ecologice a indivizilor parte ]i to\i la un loc ceea ce presupune o activitate concret[ la nivel na\ional ]i interna\ional 26. Dezvoltarea turismului pe baze armonie cu mediul pentru refacerea, protec\ia ]i conservarea poten\ialului turistic ]i respectiv, combaterea polu[rii din orice surs[ este parte integrant[ a strategiei de dezvoltare a turismului, UE mai presupun`nd ]i elaborarea unui cod al comportamentului turi]tilor care s[ con\in[ reguli ecologice ]i etice. #n fine, elaborarea unui ghid practic pentru folosin\a agen\ilor economici de turism, con\in`nd recomand[ri care vor face mult mai u]oar[ evvaluarea factorilor naturali; ]i mediului la distribuirea produselor turistice ]i facilit[\ilor 27. Turismul durabil este definit ca fiind "dezvoltarea tuturor formelor de turism, amnagementul ]i marketingul turistic care s[ respecte integritatea natural[, social[ ]i economic[ a mediului, cu asigurarea exploat[rii resurselor naturale ]i culturale ]i pentru genera\iile viitoare" (anual 1991). Conceptul a fost astfel definit de c[tre: UICN - Uniunea Interna\ional[ de Conservare a Narurii; WFM - Federa\ia Mondial[ pentru ocrotirea naturii; PMABE - Federa\ia European[ a Parcurilor Na\ionale. Turismul durabil presupune o ac\iune to\i cei chema\i s[ ia acest domeniu, dezvoltarea durabil[ a turismului implic`nd rezolvarea urm[toarelor probleme: identificarea tuturor valorilor ]i g[sirea tuturor posibilit[\ilor ce pot sta la baza turismului zone naturale turistice; analiza pie\ei interne, neinterna\ionale ]i a cerin\elor turistice pentru dezvoltarea ]i diversificarea activit[\ilor turistice; analiza 23 Idem. p N[scut relativ recent - anii America de Nord ecoturismul a fost socotit de Societatea American[ de Ecoturism, ca fiind arii virtual neperturbate de fiin\ele umane ]i care trebuie s[ contribuie la conservarea naturii ]i la bun[starea popula\iei locale". Realitatea a demnostrat c[ dintre cele dou[ domenii (conservarea naturii ]i bun[starea popula\iei care turismul trebuia s[-]i aduc[ o conservarea naturii a avut de suferit astfel c[ dup[ o perioad[ a urmat declinul - determinat ]i de organiza\iile ecologice care - prin presiunile f[cute - au cerut ca o parte din banii urma activit[\ii de turism s[ fie utilizat[ pentru sus\inerea eforturilor de conservare a siturilor ]i culturilor indigene. A se vedea M. Du\u, Dreptul mediului. Tratat. Abordare integral[, vol. II, Editura Economic[, 2003, p Turismul rural s-a n[scut ]i mai aproape de zilele noastre anii '90 fiind considerat ca ecoturism ]i turismul durabil deoarece se realizeaz[ prin acceptarea ]i respectarea exigen\elor unui mod de via\[ mai pliat cerin\elor sistemului natural. Turismul verde numit ]i "turism dulce" datorit[ impactului mai redus asupra mediului ambiant reprezint[ un concept no\iunile mai importante precizate (ecoturism ]i turism rural) fiind ]i alternativ[ la turismul tradi\ional. Idem, p A se vedea I. Istrate, Fl. Bron, A.G. Ro]u, op. cit., p Idem, Fl. Bron, D. Marin, T. Simion, op. cit., p

7 Drept privat gradului de exploatare a resurselor naturale ]i cu considera\ie a cerin\elor de protec\ie 28. Un an mai t`rziu 1992 (iunie) la Conferin\a ONU privind mediul (de la Rio de janeiro) s-a prev[zut imperativul promov[rii ini\iativelor viz`nd dezvoltarea turismului durabil la nivel interna\ional. Mai 1995: Programul Na\iunilor Unite pentru Mediu (UMEP/PNUE a publicat pentru prima dat[) o colec\ie a liniilor directoare de dezvoltare a turismului mondial cu semnifica\ii notabile privin\a turismului durabil; s-a desf[]urat, la Lanzarote (aprilie Spania) sub auspiciile UNESCO o conferin\[ mondial[ privind turismul durabil, ocazie cu care s-a adoptat o Cart[ a turismului 18 puncte; s-a desf[]urat la Jakarta (noiembrie Indonezia) a doua conferin\[ a p[r\ilor la Conven\ia privind biodiversitatea unde s-a propus ca acest document s[ fie folosit drept baz[ pentru dezvoltarea principiilor ]i a reglement[rilor interna\ionale referitoare la compatibilizarea activit[\ilor turistice cu cerin\ele protec\iei mediului 29. Nu trebuie uitate nici documentele cadrul Sumith-ului verde de la Johannesurgs (2000) cadrul Anului Interna\ional al Ecoturismului (2002) care au contribuit la aplicarea conceptului de "turism durabil" ]i la formularea unor reguli acest sens. #n ce prive]te legisla\ia intern[ trebuie amintit c[ Legea nr. 137/95: anexa 1, ecoturismul ca fiind zonele naturale relativ neatinse, practicat s[ nu aduc[ daune mediului ]i s[ contribuie direct la protec\ia ]i gospod[rirea permanent[ a zonelor respective; prevede c[ "autoritatea public[ central[ pentru turism urm[re]te protejarea patrimoniului natural, inclusiv prin m[suri impuse unit[\ilor care desf[]oar[ acest domeniu aplicarea principiilor ecoturismului" (art. 76 astfel cuma fost modificat de Ordonan\a de Urgen\[ nr. 91 din 20 iunie 2002) Idem (17 noiembrie) a fost semnat[ ]i Conven\ia privind protec\ia Alpilor vigoare la 6 martie 1995) ea viz`nd armonizarea intereselor economice cu cele masivul alpin (printre p[r\ile semnatare s-a aflat ]i Comunitatea European[). Conven\ia prevedea obliga\ia statelor p[r\i de a promova o strategie general[ de prezervare, observare ]i materiile urm[toare: amenajarea teritoriului, calit[\ii aerului, protec\iei solului, regimului apelor, protec\iei naturii peisajului, de]eurilor. La aceast[ Conven\ie s-a timp o serie de protocoale privind p[durile (1996), turismul (1998) etc. A se vedea vedea M. Du\u, Dreptul mediului. Tratat. Abordare integral[, vol. II, Editura Economic[, 2003, p Cu toate c[ aceast[ conven\ie nu se refer[ direct ]i special la turism, prin regulile privind conservarea speciilor de plante ]i animale prezint[ implica\ii turism. Idem, p Monitorul Oficial nr. 465 din 28 iunie #nainte de modificare art. 76 prevedea: "Autoritatea Na\ional[ pentru Turism ]i Ministerul Tineretului ]i Sportului elaboreaz[ programe scopul form[rii unui comportament responsabil fa\[ de mediu aplicarea principiilor ecoturismului". 93