Hotărâri adoptate de Consiliul Local al Municipiului Focşani Program de audienţe

Transcrição

1

2 Focşanii Nr. 110 Cuprins Un om de poveste Maior Gheorghe Pastia... 3 Execuţia bugetului general al Municipiului Focşani la 31 ianuarie Activitatea Direcţiei Economice în anul 2012 extras... 8 Programul Galelor Teatrale Focşănene Anghel Saligny (15) CSM Focşani Activitatea Clubului Sportiv Municipal Focşani 2007 în anul 2012 extras Focşani, oraşul subteran Hotărâri adoptate de Consiliul Local al Municipiului Focşani Revistă municipală FOCŞANII Fondata Fondata în 1895 Seria a VI-a, Anul 11 (XI) Nr. 110, Februarie 2013 ISSN ISSN-L Consiliul Local şi Primăria Municipiului Focşani Tel.: , Fax: primarie@focsani.info Web: COLEGIUL DE CONDUCERE Decebal Gabriel Bacinschi Preşedintele colegiului Eduard Corhană Nataşa Maria Nemeş Dan Mihai Cazaciuc REDACŢIA Dan Mihai Cazaciuc Coordonator Nataşa Maria Nemeş Mirela Andrei Marian Mihu Răzvan Necula GRAFICĂ ŞI LAYOUT Valentin Rădulescu Publicaţie realizată de S.C. Euro Print Company S.R.L. Str. Victoriei, Nr. 1, Buzău Tel.&Fax: europrint2006@yahoo.com Problemele ce sunt de competenţa administraţiei publice locale şi nu au fost soluţionate de serviciile de specialitate, pot fi aduse la cunoştin ţa Primarului municipiului Focşani, a celor doi Viceprimari sau a Secretarului. Primarul municipiului Focşani, Decebal Gabriel Bacinschi, acordă audienţe în prima zi de Luni din fiecare lună, începând cu ora 14.00, pentru probleme de urbanism, investiţii, participare cetăţenească. Viceprimarul municipiului Focşani, Gabriel Ionel Necula, acordă audienţe în a doua zi de Luni din fiecare lună, începând cu ora 14.00, pentru pro bleme privind activitatea Direcției de Dezvoltare Servicii Publice întreţinere şi reparaţii străzi, iluminat public, spaţii verzi-, activităţi comerciale, cultură, Program de audienţe proiecte cu finanțare europeană. Viceprimarul municipiului Focşani, Tudorel Daniel Trofin, acordă audienţe în a treia zi de Luni din fiecare lună, începând cu ora 14.00, pentru probleme privind fondul locativ, învăţământ, sanatate, tineret, sport, transport public, caminul pentru persoane vârstnice și cantina de ajutor social. Secretarul municipiului Focşani, Eduard Marian Corhană, acordă audienţe în a patra zi de Luni din fiecare lună, începând cu ora 14.00, pentru probleme privind aspecte juridice, legile proprietăţii, reclamaţii administrative. Pentru a putea participa la audienţe, persoanele interesate trebuie să se prezinte cu buletinul/ cartea de identitate la Centrul de Comunicare al Primăriei Compartimentul Informare Publică, unde beneficiază de consilierea funcţionarului respectiv în completarea unei cereri tip. În momentul depunerii cererii, solicitantul primeşte un număr de înregistrare, cu care trebuie să se prezinte în ziua stabilită. Cerererile sunt înainta te serviciului de specialitate, care trebuie să for muleze un răspuns. Din acest motiv, este foarte important ca solicitantul să precizeze, în mod clar, problemele pentru care doreşte să fie pri mit în audienţă. Solicitanţii pot fi admişi sau respinşi, fiind acceptate doar cererile a căror rezolvare este de competenţa Primăriei municipiului Focşani şi care au fost adresate persoanei cu responsabilităţi în domeniu. Cererile de înscriere în audienţă se primesc până în ziua de Joi din săptămâna premergătoare zilei de audienţă. 2 Focşanii Februarie 2013

3 Arhivele judeţului Vrancea păstrează povestea unuia dintre cei mai mari dăruitori ai ţării, Gheorghe Pastia, fiul lui Dimitrie V. Pastia, zis şi Tache Pastia Cap Bun. Ziarul de dimineaţă Viitorul, ataşat unui dosar relativ la problema ridicării unui lăcaş de artă în oraşul nostru, anunţa la 23 aprilie/6 mai 1908 că maiorul Gh. Pastia, coborâtor din vechea familie Pastia, a cărei obârşie e în oraşul Unirii, a donat Primăriei Focşani o sumă uriaşă pentru acele vremuri, în scopul construirii teatrului din Focşani. Şi pentru că nimic pe lumea asta nu e întâmplător, filantropul nostru a făcut acest gest extraordinar pentru că a văzut astfel de fapte în familia sa. Tatăl, Tache Pastia, a donat bani buni pentru construirea localului Şcolii nr. 2 din Focşani, de pe strada Cuza Vodă, azi anexa liceului Cuza, iar vărul său îndepărtat, Scarlat Pastia, primar al Iaşului în perioada 11 ianuarie ianuarie 1879, a construit pe banii lui fântânile din cartierele Nicolina, Frumoasa şi Socola, pe vremea când în Iaşi nu exista apă potabilă, a făcut donaţii importante Universităţii Al. I. Cuza şi Societăţii Reuniunea Femeilor Române din Iaşi şi a trimis, pe cheltuiala sa, la Paris, tineri pentru studii înalte. În anul 1868, acelaşi Scarlat Pastia a donat un loc generos, în scopul amenajării ca cimitir al urbei, vestitul de azi Cimitir Eternitatea, în condiţiile în care, până atunci, în Iaşi funcţionau doar cimitirele bisericeşti. A vrut să construiască şi un teatru, dar a reuşit doar să transforme un hotel într-un teatru. Cu toate acţiunile lui, ce ar fi înmuiat până şi o piatră, darămite inimile ieşenilor care ar fi trebuit să se îmbulzească a-l ocroti şi a-l adăposti când a devenit neputincios, la 13 decembrie 1900, Scarlat Pastia a murit sărac şi uitat. Pentru a-şi cinsti această rudă îndepărtată, pentru că numele Pastia era respectat în epocă atât în Focşani, cât şi în alte orașe din țară, şi trebuia să rămână ca atare, şi, de ce nu, pentru că a avut resursele materiale necesare, Pastia, nobilul nostru filantrop, Cetăţean de Onoare al oraşului, pedagog al maselor, conform lui Octavian Goga, a ridicat în oraşul nostru două prestigioase lăcaşuri de artă: Teatrul şi Ateneul. Pentru că, de la terminarea construcţiei propriu-zise a teatrului, s-au scurs 100 de ani, ar fi potrivite câteva cuvinte despre viaţa creatorului acestuia. Data naşterii maiorului nu este certă: poate 1847, conform monumentului de la Cimitirul Sudic, sau 1848, conform Muzeului Vrancea, ori 1853, conform ziarului Un om de poveste Maior Gheorghe Pastia Viitorul, sau 1854, conform listelor electorale ale oraşului Focşani din perioada După ce a făcut primele studii la Focşani, în pensionatul Saligny, a mai făcut două clase în pensionatul Codreanu din Bucureşti. A intrat în 1864 la Şcoala Militară şi a ieşit în 1869 ca sublocotenent. Războiul de Independenţă l-a făcut locotenent în Regimentul 5 de linie. Rănit la asediul şi luarea Griviţei, a participat şi la înconjurarea Vidinului. A fost decorat cu Virtutea Militară, Steaua României şi numeroase ordine ruseşti. După război, a făcut parte din Regimentul 9 Dorobanţi Râmnicu Sărat, iar la 1888 s-a retras din armată. A fost subprefect, deputat şi senator şi a locuit în Focşani, Bucureşti şi Râmnicu Sărat. Averea substanţială ce i-a permis nobilele fapte de mai târziu a provenit de la tatăl său, mort în anul 1880, şi de la fratele Vasile Pastia, decedat în aceeaşi perioadă, şi se poate să-i fi moştenit şi pe ceilalţi doi fraţi, Alexandru şi Costică. Averea sa era compusă din moşiile Mitroaia şi Mălcăzoaia din comuna Slobozia Ciorăşti, formate din locuri arabile, fâneaţă şi pădure. Mai avea o casă ruinată aflată în mahalaua Pastieştilor, pe strada Sfântul Neculai Vechi, un han în Focşani, pe Uliţa Sârbească (azi Brăilei), şi un han în Piaţa Sf. Ioan (azi Piaţa Unirii). Cu siguranţă, însă, enormele sume de bani ce au intrat în edificarea teatrului (să nu uităm că era înainte de primul război mondial, iar inflaţia aproape că nu exista), însemnând construcţie, amenajări interioare, decoruri şi altele, ce s-au ridicat la suma de peste de lei (în vreme ce, pentru Ateneu, a donat după război aproape 5 milioane de lei), au provenit mai ales din buna gospodărire a celor două moşii şi din salariile încasate atât ca militar, cât şi ca funcţionar al statului sau parlamentar. A avut grijă să-şi aleagă bine colaboratorii, Gheorghe Rădulescu, administratorul moşiilor Pastia în anii , fiind un om cinstit şi corect cu ţăranii ce lucrau acolo, astfel că răscoala din 1907 nu i-a afectat maiorului Gh. Pastia nici organizarea exploataţiilor, nici producţiile din acei ani tulburi. Chiar şi după donaţia semnificativă pentru construcţia Teatrului, Pastia are la dispoziţie suficiente lichidităţi, astfel că, în anul 1910, a cumpărat moşia Hulea în comuna Fitioneşti, moşie care, chiar dacă nu mare, era de o întindere considerabilă. Toate aceste pământuri au fost transformate de Pastia, după primul război mondial, în bani lichizi, prin vânzare, iar toate sumele obţinute au fost donate aceleiaşi Primării Focşani pentru înălţarea Ateneului Popular, lăcaş construit special din dorinţa donatorului de a aduce banii necesari pentru întreţinerea Teatrului şi a-l feri pe acesta de momentele penibile pe care le ofereau spectatorii la filmele ce rulau în incinta teatrului chiar sub ochii îngroziţi ai Maiorului, ce asista neputincios la aceste barbarii. Pentru a aprecia şi mai mult gestul formidabil al bunului focşănean Gheorghe Pastia, să aruncăm o privire asupra vieţii teatrale la Focşani, înainte de finalizarea operei acestuia, în anul Presupunem că stră-străbunicii noştri, primind influenţele culturale ale timpurilor, au asistat la Jocuri de Umbre, model adus de turci, cu paiaţe, ghiduşarii sau pehlivanii veacurilor trecute, care desfătau privirile şi sufletul localnicilor. În preajma anului 1848, în grădina Raimondi, peste drum de Muzeul Unirii de azi, s-a jucat teatrul de păpuşi, iar înainte de Unire, în vara anului 1851, Matei Millo, genialul actor, înconjurat de o parte a trupei sale, a organizat un turneu în urbea noastră. Prezenţa la Focşani a Comisiei Centrale şi a Curţii de Apel (cu boieri, magistraţi şi avocaţi, dintre care mulţi făcuseră studii prin străinătate) şi boierimea locală au format un public dornic să aprecieze astfel de manifestări artistice. Ioan Lupescu, în trecere prin Focşani, a speculat această dorinţă a burgheziei locale şi acest mediu cultural Aniversare Februarie 2013 Focşanii 3

4 Aniversare prielnic şi, după reprezentaţiile din anii , a inaugurat în oraş teatrul, al treilea ce se ridica în vechea Românie (după cel din Iaşi şi cel Bucureşti). Construcţia, cam ciudată, era localizată în Grădina Publică, cam pe unde se află în prezent Casa de Cultură a Sindicatelor. La această realizare, actorul fusese de toate: arhitect, inginer, antreprenor. Pusese să se facă săpături la marginea Grădinii şi, în acest subsol, montase 2 rânduri de loji şi un parter de 140 de Ateneul renovat Ateneul înainte de renovare locuri, precum şi o galerie. Numai aceasta şi 2 cabine de deasupra ajungeau peste nivelul pământului, restul era la subsol, aşa că publicul cobora pe nişte trepte ca să ajungă la locuri. Lupescu îşi făcuse socoteala că, în felul acesta, vara va fi răcoare în sală, iar iarna nu va mai avea nevoie de lemne. De asemenea, construise 2 camere şi o bucătărie pentru familia sa la intrarea în teatru. În trupa lui Lupescu a jucat şi Vasile Conta, filozof de talie internaţională, fost ministru, coleg de clasă cu Ion Creangă, prieten cu Mihai Eminescu, profesor universitar la Iaşi, una dintre figurile proeminente ale culturii noastre progresiste, gânditor, patriot, statornic ancorat în problematica timpului său, militant al tânărului stat naţional, pentru apărarea şi consolidarea independenţei, pentru dezvoltarea industriei, a comerţului autohton, a învăţământului şi a culturii. După moartea lui Lupescu (1893), soţia lui l-a dat în chirie unui anume Gheorghiu, care l-a chemat să joace la Focşani pe Teodor Popescu, pe vremuri un cunoscut şi apreciat actor şi bariton, iar una din piesele de rezistenţă era Othello. Boierii din Focşani nu prea veneau la teatru din pricina sălii subterane, care mirosea a mucegai şi a putini cu varză acră, dar piesele aveau succes la oamenii de rând, micii burghezi, negustori militari. Câştigurile fiind totuşi modeste, trupa lui Teodor Popescu s-a împrăştiat, dar curând a aparut Al. Ionescu, care l-a adus pe Constantin Nottara să joace în Focşani, apoi a urmat trupa de operete a lui Nicu Poienaru. Şirul actorilor cu turnee prin ţară, trecători prin Focşani, nu s-a oprit aici. S-a schimbat doar locul unde aceştia îşi ţineau reprezentaţiile, teatrul lui Lupescu, şubred şi insalubru, devenind cu totul impropriu unei astfel de îndeletniciri şi fiind demolat de Primărie în anul Trupele s-au mutat prin diferite locuri de petrecere ale oraşului Focşani, dar aceste improvizaţii nu au mulţumit focşănenii şi, mai ales, l-au provocat pe Maiorul Pastia, frecvent spectator la piesele jucate în Focşani, sătul de aşteptările şi promisiunile mai marilor din oraş, să se hotărască, în anul 1908, şi să înceapă şirul donaţiilor care au permis Focşaniului să deţină una dintre cele mai frumoase clădiri de teatru din întreaga ţară. A mai existat un motiv care l-a determinat pe Maior să preia această iniţiativă pe toate planurile, anume exemplul ridicării Teatrului Comunal, în anul 1906, de către Primăria Râmnicu Sărat, oraş unde Pastia a locuit o perioadă şi pe care-l cunoştea bine. Acel teatru nu fusese dorit de toţi locuitorii, în acest sens, prin 1905, un râmnicean semnând în Machina următoarele versuri satirice: De biruri grele şi-angarale / Ne crapă buza-n patru / N-avem nici apă nici canale / Da-n schimb avem un teatru / Nu mai vorbesc de străzi pavate / N-avem decât trei, patru / Şi alea prost iluminate / Da-n schimb avem un teatru / E drept, suntem mult mai prejos / Ca insula Sumatru / Deşi plătim prestaţii gros / Da-n fine avem un teatru. Pentru ca la Focşani să nu existe un astfel de curent de opinie, Maiorul a gândit cu siguranţă că, de va dona el însuşi întreaga sumă, focşănenii nu vor considera Teatrul o povară, iar Primăria va putea să-şi păstreze toate sumele din buget intacte şi pregătite pentru alte investiţii în localitate, acţiuni care, de altfel, s-au şi concretizat: între anii , a fost edificată Uzina Electrică a oraşului, iar în perioada a fost începută canalizarea Focşaniului. Astfel, în acelaşi interval de timp în care se construia Teatrul, integral din banii donatorului Pastia, Primăria a avut mână liberă şi banii necesari pentru 2 proiecte excepţionale şi absolut necesare unei comunităţi urbane. Despre etapele premergătoare ridicării teatrului se poate aminti că, în februarie 4 Focşanii Februarie 2013

5 1908, Pastia a hotărât donarea sumei de lei, pe 16 martie s-a autentificat actul de donaţie, iar pe 12 aprilie Primăria Focşani a publicat anunţul pentru concursul alegerii unui proiect de teatru, acesta fiind tipărit în ziare de răspândire naţională. Apoi, la 15 mai, s-a publicat hotărârea Consiliului Local de cumpărare a casei aflate în proprietatea Sultanei Cincu (loc pe care s-a construit Teatrul), această persoană primind pentru imobil, pe 29 iunie, suma de lei. La 23 mai, a ajuns la primărie coletul sigilat cu proiectul pentru teatru cu motto-ul Despot Vodă, autor Victor G. Stephănescu, profesor la şcoala de Belle Arte. A doua zi, au fost depuse alte 2 proiecte: unul cu motto-ul Sic Cogitur, autor Constantin Giugolea (Ciugolea), şi celălalt cu motto-ul M. G(C). S. În următoarea zi, expirând termenul de depunere a dosarelor proiecte, primăria a desfăcut cele 3 plicuri şi a expus planurile până pe 28 mai, când comisia formată din C. Băicoianu, Ion Mincu şi Constantin Nottara urma să decidă câştigătorul. Însă în ziua stabilită, s-a prezentat la comisia de examinare doar C. Băicoianu, ceilalţi doi membri anunţând din Bucureşti prin telegrame că nu pot ajunge la Focşani şi cerând amânarea. Astfel, pe 3 iunie, cu toate că expirase termenul, s-a mai primit un proiect, având motto-ul ARS, iar autor fiind arhitectul Marcell Kammerer din Viena. A doua zi, Comisia formată din arhitect C. Băicoianu şi Ion Mincu (Nottara lipsind) a înlăturat acest din urmă proiect pentru că s-a înscris prea târziu. Pentru că prezentau oarecare inconveniente, din cele 3 proiecte rămase juriul a considerat că nu se poate acorda locul I şi a acordat locul al II-lea proiectului cu motto Sic Cogitur şi locul al III-lea lui Despot Vodă. Nemulţumit şi grăbit a-şi vedea visul împlinit, pe 11 iunie 1908, Pastia s-a obligat să plăteasca lei pentru locul I, dar a cerut organizarea unui nou concurs. Astfel, pe 1 septembrie, s-a desfăcut plicul cu motto-ul Tosca, iar pe 8 septembrie s-a mai primit un proiect, aparţinând arhitectului Fontana Maria din Gera di Como, din Lombardia Italia. Peste 2 zile, în comisia pentru validarea proiectelor s-a prezentat doar C. Băicoianu, Ion Mincu şi Al. Davila (artist teatral) lipsind. În consecinţă, C Băicoianu şi D. Militianu, inginer desemnat de Primăria Focşani în locul celor doi absenţi, au analizat cele 2 proiecte. După o verificare amănunţită, aceştia sfătuindu-se cu primarul oraşului şi cu Maiorul Pastia, au înlăturat proiectul italian şi l-au stabilit câştigător pe cel cu motto-ul Tosca, a lui Dimitrie I. Sorescu. Tosca avea 637 de locuri şi, de fapt, era tot al lui Giugolea, Dimitrie Sorescu fiind un paravan. Astfel, casa cumpărată de primărie pentru a fi dărâmată şi a se ridica pe locul ei teatrul a fost supusă unei licitaţii de demolare. La a doua participare, Pastia a câştigat antrepriza dărâmării, după ce a oferit un preţ substanţial, pentru a nu mai permite funcţionarilor şi organizatorilor licitaţiei să întârzie la nesfârşit proiectul al cărui iniţiator fusese. Construcţia localului de teatru a fost adjudecată de arhitectul Simion Vasilescu, iar la finele lunii aprile 1909 au demarat Teatrul renovat Teatrul înainte de renovare lucrările de amenajare a terenului oferit de Primăria oraşului. Apoi, la 11 octombrie, s-a pus piatra fundamentală a teatrului, în prezenţa membrilor guvernului aflat în funcţie la acea vreme şi a altor invitaţi de seamă. Construcţia minunatului edificiu s-a încheiat 4 ani mai târziu, cu fix 100 de ani în urmă. Piesele de teatru jucate în acest prestigios lăcaş de artă, manifestările culturale, chiar şi ceremoniile civile desfăşurate în prezent au adus bucurie amatorilor de bun gust şi solemn. Filantropul nostru, artizanul acestei creaţii, poate nepieritoare, s-a stins în anul 1929, nemulţumit de un anumit comportament al contemporanilor săi, dar liniştit că numele său nu va pieri atât timp cât va exista oraşul pe care l-a iubit enorm. Cum putem să-i mulţumim noi, focşănenii de azi? Simplu, doar urmând cele consemnate de Maior în documentele personale: fără să-l lăudăm, fără să-l iubim sau să ne prosternăm lui. A cerut, în schimb, un singur lucru: respect pentru operele sale. Poate îi vom putea îndeplini dorinţa! Florin Dîrdală Serviciul judeţean Vrancea al Arhivelor Naţionale Aniversare Februarie 2013 Focşanii 5

6 Execuţie bugetară EXECUŢIA BUGETULUI GENERAL AL MUNICIPIULUI FOCŞANI LA 31 IANUARIE 2013 Bugetul general al municipiului Focşani pe luna ianuarie 2013 însumează la venituri ,00 mii lei, iar la cheltuieli ,51 mii lei, înregistrându-se un excedent total de 7.823,49 mii lei. Faţă de realizările lunii ianuarie 2012, veniturile totale sunt mai mari cu 8.256,29 mii lei, din care cotele defalcate din impozitul pe venit cu 16,69 mii lei, sumele defalcate din TVA cu 1.234,33 mii lei, subvenţiile cu 8.156,57 mii lei, în timp ce impozitele şi taxele locale, precum şi alte venituri proprii, sunt mai mici cu 1.074,68 mii lei, iar tragerile din împrumut cu 76,62 mii lei. EXECUŢIA BUGETULUI GENERAL AL MUNICIPIULUI FOCŞANI la 31 ianuarie Focşanii Februarie 2013 DENUMIRE INDICATORI A VENITURI TOTALE , ,00 167,57 Venituri curente , ,87 101,25 Venituri fiscale 9.971, ,63 104,63 Impozit pe venit, profit şi câştiguri din capital de la persoane juridice, din care: 42,08 0,00 0,00 Impozit pe profit 42,08 0,00 0,00 Impozit pe venit, profit şi câştiguri din capital de la persoane fizice, din care: 3.808, ,30 100,81 Impozitul pe veniturile din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal 71,64 85,63 0,00 Cote şi sume defalcate din impozitul pe venit 3.736, ,67 100,45 Alte impozite pe venit, profit şi câştiguri din capital 0,00 0,00 0,00 Impozite şi taxe pe proprietate 1.786, ,88 61,00 Impozite şi taxe pe bunuri şi servicii 4.312, ,84 127,28 Sume defalcate din TVA 3.596, ,00 134,32 Alte impozite şi taxe generale pe bunuri şi servicii 0,00 0,00 0,00 Taxe pe servicii specifice 0,00 0,00 0,00 Taxe pe utilizarea bunurilor, autorizarea utilizării bunurilor sau pe desfăşurarea de activităţi 715,72 657,84 91,91 Alte impozite şi taxe fiscale 21,47 14,61 68,05 Venituri nefiscale 1.357, ,24 76,47 Venituri din capital 11,12 45,62 410,25 Operaţiuni financiare 160,21 83,59 0,00 Subvenţii 719, , ,88 Subvenţii de la bugetul de stat 719, ,28 954,23 Sume alocate de la UE 0, ,64 0,00 CHELTUIELI TOTALE , ,51 112,84 Cheltuieli curente , ,79 112,97 Cheltuieli de personal 5.208, ,60 113,84 Bunuri şi servicii 1.967, ,86 122,64 Dobânzi 0,00 0,00 0,00 Subvenţii 3.079, ,00 64,95 Fonduri de rezervă 0,00 0,00 0,00 Transferuri între unităţi ale administraţiei publice 0,00 0,00 0,00 Proiecte cu finanţare din fond european de dezvoltare 506, ,76 0,00 Alte transferuri 0,00 580,79 0,00 Asistenţă socială 379,87 502,78 132,36 Alte cheltuieli 0,00 0,00 0,00 Cheltuieli de capital 29,02 83,59 288,04 Participare la capitalul social 0,00 0,00 0,00 Execuţie ian. 12 Execuţie ian. 13 % mii lei

7 DENUMIRE INDICATORI Execuţie ian. 12 Execuţie ian. 13 A Operaţiuni financiare 42,08 0,00 0,00 Împrumuturi acordate 0,00 0,00 0,00 Rambursări de credite externe şi interne 42,08 0,00 0,00 Plăţi finanţări din anii precedenţi -0,27-17,87 0,00 EXCEDENT (+)/ DEFICIT (-) 1.007, ,49 0,00 DETALIEREA CHELTUIELILOR PE ACŢIUNI , ,51 112,84 Autorităţi executive 411, ,31 246,23 Alte servicii publice generale 26,16 35,62 136,16 Dobânzi 0,00 0,00 0,00 Ordine publică 155,72 238,35 153,06 Învăţământ 4.682, ,86 110,50 Sănătate 168,30 193,06 114,71 Cultură, recreere şi religie 387,30 427,66 110,42 Asigurări şi asistenţă socială 803,80 877,88 109,22 Locuinţe, servicii şi dezvoltare publică 590,36 930,34 157,59 Protecţia mediului 113,56 195,70 172,33 Acţiuni generale economice 42,08 144,16 342,59 Combustibil şi energie 3.805, ,62 89,15 Transporturi 26,05 29,95 114,97 % Execuţie bugetară Având în vedere faptul că, în luna ianuarie, bugetul nu era aprobat, cheltuielile au fost orientate spre plata salariilor, a subvenţiei pentru diferenţă preţ energie termică livrată populaţiei şi plata utilităţilor, sumele cele mai mari regăsindu-se la capitolele Învăţământ (5.173,86 mii lei) şi Combustibili şi energie (3.392,62 mii lei). Pe categorii de cheltuieli, serviciile publice au înregistrat o creştere semnificativă faţă de execuţia lunii ianuarie 2012 (cu 851,04 mii lei), cheltuielile social culturale (incluzând educaţia, sănătatea, asistenţa socială, cultura, religia, activitatea de tineret, sportul şi întreţinerea zonelor verzi) cu 631,01 mii lei, în timp ce serviciul datoriei publice a înregistrat un minus de 42 mii lei, termenele de plată a ratelor şi dobânzilor la împrumuturile contractate fiind în februarie Execuţia cheltuielilor pe acţiuni la 31 ianuarie 2013 Din punct de vedere al clasificaţiei economice, salariile deţin ponderea cea mai mare în execuţie (49%) la 31 ianuarie Ec. Nataşa Maria Nemeş Director Direcţia Economică Februarie 2013 Focşanii 7

8 Administraţie publică ACTIVITATEA DIRECŢIEI ECONOMICE ÎN ANUL 2012 EXTRAS Misiunea şi rolul Direcţiei economice constau în conducerea şi coordonarea eficientă a activităţii financiar-contabile şi fiscale, dezvoltarea şi desfăşurarea activităţilor comerciale în condiţii de legalitate şi calitate. În anul 2012, activitatea Direcţiei Economice s-a desfăşurat prin intermediul celor 2 servicii din subordine, respectiv Serviciul buget-contabilitate, Serviciul impozite şi taxe locale şi a celor 2 compartimente: Compartimentul autorizare agenţi economici şi Compartimentul transport prublic local. Serviciul buget-contabilitate, prin misiunea şi atribuţiile stabilite, a vegheat permanent, prin exercitarea controlului financiar preventiv propriu, la respectarea condiţiilor de legalitate, regularitate, încadrării cheltuielilor în limitele şi destinaţia creditelor bugetare şi de angajament. În anul 2012, Serviciul buget-contabilitate a desfășurat o activitate complexă: A participat la fundamentarea, elaborarea şi urmărirea execuţiei bugetare a bugetului local, bugetului instituţiilor finantate parţial/integral din venituri proprii, bugetul împrumuturilor interne şi externe; A întocmit şi distribuit, împreună cu Serviciul comunicare, chestionare în rândul cetăţenilor, mediului de afaceri, instituiţiilor publice, pentru colectarea datelor despre nevoile comunităţii în vederea fundamentării proiectului de buget pe anul 2013, asigurând participarea cetăţenilor la politica financiară a municipiului; A organizat desfăşurarea dezbaterii publice a proiectului de buget pe anul 2012; A acordat consultanţă financiar-contabilă unităţilor din subordine; A asigurat transparenţa în ceea ce priveşte elaborarea, aprobarea şi execuţia bugetului, acesta fiind afişat trimestrial şi anual la afişierul şi pe website-ul primăriei, precum şi pe pagina de internet a MAI, iar lunar în revista Focşanii; Serviciului Buget contabilitate urmăreşte şi gestionează fondurile pentru un număr de 47 unităţi subordonate; Au fost monitorizate, din punct de vedere financiar, aplicarea următoarelor proiecte: Recalificare urbană Piaţa Unirii cu finanţare PHARE, Reabilitarea şi modernizarea sistemului de energie termică, Reabilitarea sistemului de canalizare, Reabilitarea şi dotarea a două unităţi de învăţământ Şcoala generală Ştefan Cel Mare şi Colegiul Naţional Unirea, trei proiecte din cadrul Programului Integrat de Dezvoltare Urbană în zona de sudest a municipiului, ce cuprind cartierele Sud, Mândreşti şi Laminorul (refacerea spaţiilor verzi, a spaţiilor publice drumuri, asigurarea supravegherii pentru creşterea siguranţei şi prevenirea criminalităţii), cu finanţare din fonduri externe nerambursabile. Pentru anul 2013, Serviciul buget-contabilitate işi propune să aducă îmbunătăţiri modului de evidenţă financiar-contabilă, să atragă la bugetul local surse suplimentare de venit. Serviciul impozite şi taxe locale a contribuit în mod direct la realizarea veniturilor proprii provenind din impozite, taxe şi alte venituri ale bugetului local, prin aplicarea tuturor măsurilor de stabilire şi colectare a creanţelor bugetare, prin efectuarea de inspecţii şi controale fiscale, care au condus la stabilirea de sume suplimentare. În anul 2012, în cadrul Serviciului impozite şi taxe locale au fost efectuate peste operaţiuni. Lunar s-au întocmit conturi de execuţie şi conturi de debite şi încasări a impozitelor şi taxelor locale în baza cărora s-au făcut analize de eficientizare a activităţii de încasare, zilnic s-au efectuat înregistrări contabile a impozitelor şi taxelor locale finalizând cu întocmirea balanţei contabile. Pentru creşterea volumului încasărilor, în cursul anului 2012, prin serviciul de specialitate, acţiunile de colectare a impozitelor şi taxelor locale s-au intensificat, fiind luate mai multe măsuri: s-au efectuat deplasări la domiciliul persoanelor fizice şi la sediul societăţilor comerciale, în vederea înaintării somaţiilor de plată, titlurilor executorii şi a încasării sumelor restante; au fost transmise un număr de 104 popriri, din care s-au încasat peste lei; au fost comunicate somaţii şi titluri executorii către rău platnici în vederea achitării impozitelor şi taxelor locale datorate bugetului local; blocarea conturilor bancare la un număr de 86 societăţi comerciale; au fost efectuate 61 controale fiscale, în urma cărora s-au stabilit debite suplimentare în sumă de lei creanţe principale şi accesorii, din care a fost încasată suma de lei; s-au instituit sechestre pentru un număr de 23 societati comerciale; au fost analizate cererile depuse de contribuabili pentru acordarea de înlesniri la plată. Pentru anul 2013, Serviciul impozite şi taxe locale îşi propune să extindă modul de plată a impozitelor şi taxelor locale online, să participe efectiv la implementarea proiectului privind gestionarea patrimoniului, să intensifice acţiunile de executare silită în vederea recuperării debitelor restante, acţiunile de control fiscal, de identificare a bunurilor nedeclarate, în vederea atragerii de surse suplimentare la bugetul local. Compartimentul autorizare agenţi economici, prin acţiunile întreprinse în anul 2012, a urmărit desfăşurarea unei activităţi comerciale competitive din punct de vedere calitativ, dezvoltarea serviciilor de piaţă cu respectarea principiilor liberei concurenţe, asigurarea protecţiei vieţii, sănătăţii, securităţii şi intereselor economice ale consumatorilor, precum şi a mediului Compartimentul autorizare agenţi economici a derulat, în anul 2012, mai multe activităţi specifice: au fost eliberate autorizaţii din care: autorizaţii de funcţionare a agenţilor economici cu activităţi comerciale cu amănuntul/cu ridicata, alimentaţie publică şi prestări servicii, aceste taxe însumând lei; 68 autorizaţii de comerţ în sistem ambulant tonete, rulote, mese, chioșcuri mobile, aceste taxe însumând lei, reprezentând utilizarea temporară a locurilor publice; 62 autorizaţii de comerţ în sistem ambulant comercializare pepeni, aceste taxe însumând lei, reprezentând utilizarea temporară a locurilor publice; 40 autorizaţii de funcţionare pentru 18 terase sezoniere amplasate pe domeniul public, aceste taxe însumând lei (în perioada de sezon) și lei (în perioada de extrasezon), reprezentând utilizarea temporară a locurilor publice; 26 autorizaţii în vederea desfăşurării de activităţi comerciale sezoniere cu ocazia diverselor evenimente organizate la nivelul municipiului (1 Martie, 8 Martie, Sărbătorile de Paşte etc.), aceste taxe însumând lei, reprezentând utilizarea temporară a locurilor publice; Din activitatea de autorizare a fost în 8 Focşanii Februarie 2013

9 casată suma totală de lei, sumă care se face venit la bugetul local. Compartimentul de transport public local a fost permanent preocupat de îmbunătăţirea calităţii transportului în municipiul Focşani, de desfăşurarea unui transport civilizat, care să satisfacă nevoilor clienţilor. În domeniul transportului public local de călători: A fost întocmit studiul de oportunitate privind dimensionarea şi continuarea serviciului de transport public local de persoane prin curse regulate, corelat cu celelalte tipuri de transport existente. S-a întocmit nota de fundamentare şi raportul de specialitate în vederea iniţierii proiectului de hotărâre privind aprobarea Regulamentului pentru efectuarea serviciului de transport public local de persoane prin curse regulate în municipiului Focşani. A fost urmărit, monitorizat şi controlat modul cum se execută serviciul de transport public local de călători în condiţii de regularitate, siguranţă şi confort. Pentru anul 2013, având în vedere obiectivele prevăzute în strategia de dezvoltare a municipiului, activitatea celor două compartimente va fi direcţionată spre dezvoltarea armonioasă a reţelei de comercializare a produselor şi serviciilor de piaţă, promovarea întreprinderilor mici şi mijlocii, stimularea dezvoltării acestora în scopul creşterii competitivităţii şi gradului de ocupare a forţei de muncă, dezvoltarea şi revigorarea reţelei de distribuţie în zonele limitrofe ale municipiului şi susţinerea cererii de servicii de piaţă în aceste zone. POLITICA FINANCIARĂ A MUNICIPIULUI FOCŞANI Pentru anul 2012 procesul de elaborare şi execuţie a bugetului municipiului Focşani bazat pe atragerea cetăţenilor la actul decizional, a avut în vedere creşterea valorii informaţionale a acestuia, îmbunătăţirea rolului alocativ prin repartizarea transparentă a fondurilor bugetare în funcţie de priorităţile sectoriale, urmărindu-se satisfacerea la un nivel acceptabil a tuturor categoriilor de cheltuieli, iar pe parcursul anului, prin rectificări de buget, acordarea unei mai mari importanţe cheltuielilor din domeniul gospodăriei comunale, învăţământului şi protecţiei sociale a populaţiei. Direcţia economică, prin acţiunile întreprinse privind fundamentarea, elaborarea şi execuţia bugetului, precum şi cele privind gestionarea financiar-contabilă a resurselor materiale şi financiare, a asigurat transpunerea în practică a politicilor fiscale şi bugetare ale municipiului. Politica fiscală în anul 2012 a avut în vedere în primul rând: Evitarea unui grad ridicat de fiscalitate; Îmbunătăţirea sistemului de impunere şi colectare a impozitelor şi taxelor locale; Asigurarea resurselor bugetare pentru realizarea politicilor bugetare; Acordarea de facilităţi fiscale persoanelor fizice cu venituri mici şi persoanelor juridice conform prevederilor legale; Atragerea de surse suplimentare de finanţare; Principalele măsuri fiscale pentru anul 2012 au constat în: Creşterea încasării veniturilor proprii cu 3% faţă de prevederile anului 2011; Intensificarea gradului de colectare a impozitelor şi taxelor locale, prin acordarea unei bonificaţii maxime în cazul persoanelor fizice de 10% şi persoanelor juridice de 5%, care îşi achită integral impozitele pe clădiri, teren şi asupra mijloacelor de transport până la 31 martie anul curent; Continuarea aplicării procedurii de compensare a debitelor agenţilor economici cu datoriile pe care primăria şi celelalte instituţii finanţate de bugetul local le au către aceştia; Întărirea controlului financiar privind stabilirea, urmărirea şi încasarea veniturilor; Analiza periodică privind influenţa dezvoltării economice asupra bazei de impozitare; Analiza periodică a gradului de încasare a impozitelor şi taxelor locale şi recuperarea restanțelor; Promovarea unei politici active de împrumuturi reactualizarea anuală a memorandumului de credibilitate financiară a municipiului Focşani; Dobânzi mici aferente împrumuturilor; Atragerea de surse suplimentare de venituri fonduri structurale, donaţii şi sponsorizări; Îmbunătăţirea sistemului de impunere şi colectare a impozitelor şi taxelor locale prin extinderea plăţilor electronice; Asigurarea resurselor bugetare pentru buna funcţionare a instituţiilor subordonate; Asigurarea fondurilor pentru protecţie socială; Conştientizarea cetăţenilor privind importanţa achitării impozitelor şi taxelor locale pentru dezvoltarea comunităţii prin diferite metode întâlniri zonale, dezbateri publice, pliante, informaţii transmise prin intermediul mass-media; Îmbunătăţirea modului de lucru al funcţionarului public din domeniul fiscal cu cetăţenii, prin perfecţionarea activităţii personale, realizând un ghid de informaţii in domeniu, a manualului veniturilor bugetului local și al pliantelor ca instrumente de lucru; Politica bugetară pentru anul 2012 a avut în vedere realizarea unei distribuţii eficiente şi transparente a fondurilor bugetare, prin stabilirea unui sistem coerent de priorităţi în repartizarea acestora pe sectoare. Bugetul pe anul 2012 a adoptat o viziune programatică, deschisă spre nevoile resimtite ale cetăţenilor, fiind elaborat printr-o largă participare cetăţenească. Restructurarea şi prioritizarea cheltuielilor s-a făcut în raport cu posibilităţile şi reformele pe domenii de activitate. În centrul atenţiei a stat întărirea autonomiei locale şi descentralizarea serviciilor publice. Cheltuielile curente au reprezentat în bugetul general consolidat un procent de 40% din totalul cheltuielilor, iar Investiţiile 60%. PONDEREA CATEGORIILOR DE INVESTIţII REALIZATE ÎN TOTAL PROGRAM INVESTIţIONAL Administraţie publică Februarie 2013 Focşanii 9

10 Galele Teatrale Focşănene MARTIE ATENEUL POPULAR Mr.Gh.Pastia FOCŞANI DUMINICĂ, 24 martie, ora 19:00 Sala ATENEULUI LUNI 25 martie, ora 19:00 Sala TEATRULUI Municipiul Focşani Ateneul Popular Maior Gh. Pastia La TRAVIATA premieră de Giuseppe Verdi Orchestra de Cameră UNIREA şi solişti de operă Teatrul George Ciprian Buzău Sirena şi Victoria de Alecksandr Galin MARŢI 26 martie, ora 10:00 Sala TEATRULUI Teatrul Municipal Maior Gh. Pastia Frumoasa din pădurea adormită după Charles Perrault MARŢI 26 martie, ora 19:00 Sala ATENEULUI Teatrul Naţional Bucureşti Caramitru Mălăele, câte-n lună şi în stele MIERCURI 27 martie, ora 19:00 Sala TEATRULUI Teatrul Municipal Maior Gh. Pastia Hamlet de W. Shakespeare JOI 28 martie, ora 19:00 Sala TEATRULUI Teatrul Municipal Maior Gh. Pastia Rătăciţi în dragoste după Sofia Prokofieva VINERI 29 martie, ora 19:00 Sala TEATRULUI Teatrul Municipal Maior Gh. Pastia Încurcă lume de A. de Herz SÂMBĂTĂ 30 martie, ora 19:00 Sala TEATRULUI Centrul Cultural ARCUB Bucureşti Marfă vie după A.P. Cehov DUMINICĂ 31 martie, ora 19:00 Sala TEATRULUI Teatrul Municipal Maior Gh. Pastia Bolnavul închipuit după Molière Biletele se găsesc la Agenţia Ateneului şi la Agenţia Teatrului 10 Focşanii Februarie 2013

11 Februarie 2013 Focşanii 11 Galele Teatrale Focşănene

12 Cultură Mergând mai departe pe firul proiectelor şi al construcţiilor ce poartă semnătura arhitectului Anghel Saligny, avem de clarificat una dintre cele mai frumoase realizări şi anume Gara de Nord din Bucureşti. Prin anii 20, Gara de Nord, numită Gara Târgovişte, fiind legătura capitalei actuale cu zona fostei cetăţi de scaun a Târgoviştei, abia mai putea face faţă traficului din ce în ce mai mare. S-a întocmit, astfel, un proiect pentru mărirea provizorie a ei, din comisie făcând parte, la acea vreme, inginerul Anghel Saligny şi prietenul său, Elie Radu. Ei şi-ar fi dorit o soluţie mai bună pentru acel moment şi anume reluarea proiectului Gării Centrale, însă, în final, au fost aprobate lucrările de expansiune ale Gării de Nord. Astfel, mărirea actualului amplasament se realizează către Calea Griviţei şi implică demolarea Bisericii Sf. Vineri (1854) şi a podului Basarab. Biserica a fost reconstruită în 1931 pe actualul bulevard Nicolae Titulescu. Biserica Sf. Vineri În proiectul rezultat de expansiunea Gării de Nord, toate liniile se înfundau ca în prezent, cu excepţia liniei I, care se prelungea până în fosta gară acoperită. Scopul acesteia era preluarea trenurilor regale, însă, odată cu construcţia Gării Băneasa (1939), a fost desfiinţată. Capitolul de istorie al Gării de Nord ne spune că a fost începută în 1869, pe terenul aflat până în Piaţa Matache Macelaru, şi finalizată în Gara de Nord avea în apropiere Atelierele, ea fiind în prelungirea lor, în sensul spre Anghel Saligny (15) Ploieşti Târgovişte. Terenul a aparţinut boierului Dinicu Golescu, iar după moartea acestuia, a devenit moştenirea fiicei sale Zoe, căsătorită cu Effingham Grant (numele poate vă sună cunoscut). Spre sfârşitul celui deal 8-lea deceniu al secolului XIX, Gara de Nord devenise deja un real punct de interes, având un rol de tranzit între Occident şi Orient, culminând cu plecarea primului tren fulger P (5 iunie 1883) pe direcţia Strasbourg Munchen Salzburg Viena Vîrciorova Bucureşti Giurgiu Ruse Varna Cons t a nt i n o p o l, tren ce avea să devină renumitul Orient-Expres. Gara de Nord semăna foarte bine cu gara din Paris. Iniţial, nu s-a dorit nici pe departe să devină o gară principală de călători, însă, datorită investiţiilor pe parcursul a peste 100 de ani de existenţă, şi-a căpătat acest renume. Problema este că din vechea gară nu a rămas mai nimic... Imagine din Trenul Regal În epocă, majoritatea gărilor erau construite tip terminus. Aşa arătau şi cele din Paris, Torino, Viena sau Budapesta. Modelul folosit era mai ieftin de implementat şi puteai pătrunde cu liniile cât mai adânc în oraş, fără exproprieri costisitoare. Lucrările au fost concesionate de către statul român companiei Strussberg, care a ales un teren din nordul capitalei, lângă o legătură importantă a oraşului cu Târgovişte, Calea Târgoviştei (Calea Griviţei de astăzi). Dincolo de strada Basarab (actualul bulevard Nicolae Titulescu) se cam termina oraşul. Un plan cadastral al zonei arată configuraţia gării. Gara a fost Plan cadastral cu Gara de Nord Peron acoperit cu metal şi sticlă (Gara de Nord) proiectată în formă de U, similară cu cea a Filaretului, partea dinspre Calea Griviţei fiind destinată călătorilor. Un lucru interesant pentru noi în momentul acesta dar, se pare, normal atunci, era existenţa peronului acoperit cu o structură metalică şi sticlă. Gara de Nord Bucureşti Intrarea principală Clădirea avea 5 linii înfundate, dintre care 2 destinate sosirii trenurilor, iar restul plecărilor. Prin parterul aripii dinspre Dinicu Golescu trecea o linie ce făcea legătura cu Atelierele, amplasate pe locul actual al Ministerului Transporturilor, iar intrarea principală a gării era spre actualul bulevard Gh. Duca. va urma Carmen Corina Cazaciuc, Ateneul Popular Mr. Gh. Pastia 12 Focşanii Februarie 2013

13 Nici în ultima perioadă, sportivii de la CSM Focşani nu s-au lăsat şi au reuşit să obţină câteva rezultate importante în competiţiile la care au participat. CSM Focşani 2007 Astfel, la atletism, ziua a doua a Campionatului Naţional al juniorilor I a avut din nou o focşăneancă printre sportivii de prim plan: Ana Roberta Anghel, atleta pregătită de profesorul Ştefan Munteanu, a obţinut bronz naţional la 60 metri garduri, cursă pe care a terminat-o în 9,27 secunde. Concurând cu o problemă de sănătate, ea s-a mai clasat a cincea la săritura în înălţime, cu 1,65 m, ca şi sportiva de pe locul 4. Totodată, Ana Roberta şi colega sa de club, Valentina Tănase, au luat startul la probe combinate, având şanse să urce foarte sus în clasamentul final. rezolvarea temei meciului ar fi fost mai simplu de îndeplinit... Pe de altă parte, baschetbaliştii focşăneni au câştigat două partide în două zile. La Mediaş, juniorii U 18 ai CSM Sport La handbal, divizia A, focşănenii au reuşit unul dintre cele mai bune jocuri ale lor din actuala ediţie de campionat şi meritau să câştige în faţa unei echipe foarte puternice CSM Focşani 2007 CSM Bacău 2010: (12-12). Elevii profesorului Viorel Ciubotaru au şi condus până aproape de final. Arbitrii Marius Brebu şi Bogdan Ciobea din Curtea 2007 LPS Focşani au dispus cu de CSS Mediaş şi sunt calificaţi, matematic, în faza următoare a competiţiei. În aceaşi situaţie este şi formaţia CSM 2007 LPS Focşani, care evoluează în Campionatul Naţional de seniori, Liga a II-a. Elevii profesorilor Petruţ Mihai şi Mircea Petrişor au dispus de CSM CNAV Bucureşti în ultima etapă a seriei a 2-a, de Argeş au decis, însă, că învingători trebuie să fie oaspeţii şi au făcut tot ceau putut în acest sens. Relevant pentru maniera de arbitraj a argeşenilor este şi faptul că, numai în repriza a doua, leau dat oaspeţilor 7 lovituri de la 7 metri. Dacă senzaţionalul Viorel Ciubotaru nu apăra 4 dintre ele, diferenţa de scor ar fi fost mai mare, iar misiunea arbitrilor în cu 78-66, după prelungiri (la finalul timpului regulamentar, scorul era egal la 59). De remarcat este faptul că aproape toţi jucătorii formaţiei de seniori sunt juniori U 18 sau U 16, iar patru sunt juniori U 19. Petrică Butuc Ofiţer de presă CSM Focşani 2007 Februarie 2013 Focşanii 13

14 Sport Activitatea Clubului Sportiv Municipal Focşani 2007 în anul 2012 EXTRAS Anul 2012 a fost şi pentru Clubul Sportiv Municipal Focşani 2007 o perioadă a constrângerilor determinate de criza economico-financiară. Comitetul director a luat măsurile ce se impuneau pentru a asigura îndeplinirea obiectivelor prevăzute în hotărârea de înfiinţare din decembrie 2006, în celelalte hotărâri ale Consiliului Local al Municipiului Focşani şi în legislaţia ce reglementează activitatea sportivă. Astfel, au fost reduse la minimum cheltuielile de funcţionare a clubului, au fost reduse, în urma negocierii, contractele de prestări servicii cu sportivii, au fost făcute economii la organizarea competiţiilor şi participarea sportivilor la acestea. Nivelul cheltuielilor a fost redus şi prin desfiinţarea secţiilor de fotbal şi futsal ca urmare a aplicării unei decizii a Federaţiei Române de Fotbal şi a Hotărârii Consilului Local din iulie La desfăşurarea normală a activităţii Clubului Sportiv Municipal Focşani 2007 a contribuit, în mod esenţial, şi suplimentarea de fonduri acordată de Consiliul Local al municipiului Focşani, care a înţeles nevoile reale de finanţare a clubului. Dacă bugetul iniaţial pentru 2012 a fost de lei, pe parcursul anului, începând cu luna septembrie, clubului i-au mai fost alocaţi lei. Suplimentarea acordată a permis achitarea datoriilor către furnizori, a salariilor personalului C.S.M. Focşani 2007 şi a contractelor de prestări servicii cu sportivii. A fost respectat calendarul competiţional al tuturor secţiilor clubului, ai cărui sportivi au reuşit multe rezultate remarcabile la întrecerile interne şi internaţionale la care au participat. Reţin, în mod special, atenţia, titlurile şi medaliile obţinute de sportivii de la arte marţiale la competiţiile mondiale, europene şi naţionale, de sportivii de la atletism, futsal, judo, şah la competiţiile naţionale. C.S.M. Focşani 2007 a colaborat la organizarea unor competiţii în programul Sportul pentru Toţi, în care au fost cuprinşi numeroşi copii şi tineri din municipiul Focşani. În 2012, a avut loc o bună colaborare cu Direcţia Judeţeană pentru Sport şi Tineret Vrancea, cu Liceul cu Program Sportiv, cu celelalte cluburi din municipiu. Această colaborare a permis atragerea unor sportivi, în principal de la L.P.S., către secţiile clubului, ca şi soluţionarea unor probleme legate de asigurarea spaţiilor de pregătire pentru echipele şi sportivii clubului. Comitetul director a funcţionat în conformitate cu prevederile regulamentare. S-a întrunit lunar şi de câte ori a fost nevoie, a discutat şi aprobat programele de activitate ale secţiilor sau problemele aflate la ordinea zilei şi a decis măsurile corespunzătoare. Săptămânal, au avut loc analize cu participarea antrenorilor de la fiecare disciplină sportivă, prilej cu care au fost stabilite măsurile care să asigure îndeplinirea programului de activitate pentru săptămîna în curs. O asemenea manieră de organizare şi desfăşurare a activităţii clubului s-a regăsit în rezultatele secţiilor, astfel: PROMOVAREA SPORTULUI DE PERFORMANŢĂ Arte marţiale Antrenorul Daniel Fusaru a asigurat o foarte bună pregătire pentru concurs, ceea ce a determinat evoluţia de excepţie a sportivilor clubului, care au obţinut rezultate remarcabile la competiţii mondiale, europene, naţionale. Campionatul European: cadeţi Bogdan Alpreotesei locul I la kumite echipe mixt, locul III la kumite individual şi locul III la kumite echipe masculin, George Panciu locul I la kumite echipe masculin, George Dochioiu locul I la kumite echipe masculin; seniori Fănică Apărece locul III la kumite individual; Cupa Europei: copii II Irina Paraschiv locul I kumite individual; minicadeţi Bogdan Postolache locul I kumite individual; copii III Gabriela Popovici locul III kumite individual; Campionatul Mondial de karate SKDUN din Italia: Bogdan Alpreotesei o medalie de aur la kumite individual cadeţi, o medalie de argint la echipe masculin, medalie de argint la echipe mixt; Andreea Arginteanu medalie de aur la kumite echipe mixt, medalie de bronz la echipe feminin şi medalie de bronz la kumite individual 55 kg.; locul 4 la individual kata Dragoş Pantazică; Cupa Mondială de karate SKDUN din Italia: Irina Paraschiv medalie de bronz la kumite +35 kg Atletism Secţia de atletism antrenor, Ștefan Munteanu, a obţinut rezultate remarcabile prin Ana Roberta Anghel, care se pregăteşte pentru calificarea la Jocurile Olimpice din Campionatul Naţional al juniorilor II sală: Ana Roberta Anghel locul II la pentatlon, locul II la 60 metri garduri, 14 Focşanii Februarie 2013

15 locul III la înălţime; Campionatul Naţional al juniorilor II în aer liber: Ana Roberta Anghel locul II la înălţime; Campionatul Naţional de tineret: Ana Roberta Anghel locul III la înălţime; Futsal Campionatul Naţional, Liga I: locul V, echipa de seniori a CSM Focsani 2007; Cupa României calificarea în sferturile de finală. Judo Școala de campioni de la Focşani, condusă de antrenorul Stănică Grosu, continuă să se impună pe plan naţional şi internaţional. Campionatul European, juniori II: Daniela Zghera, locul IX; Campionatul Naţional seniori: echipa CSM 2007, locul V la masculin şi locul V la feminin; Campionatul Naţional de tineret: Alexandru Munteanu, locul I; Campionatul naţional de seniori; Maria Paraschiv, locul III; Campionatul Naţional de Kata pe echipe, la seniori echipa alcătuită din Răzvan Lazăr şi Dănuţ Stănescu s-a clasat pe primul loc şi a primit medaliile de aur; la senioare, Emilia Dragomir şi Doina Coman au câştigat două medalii de bronz. Medalii de aur şi titluri de campioni naţionali au câştigat şi Mircea Tomescu şi Claudiu Neagu, care au alcătuit echipa de juniori. Şah Sub coordonarea preşedintelui de secţie, Aurelian Grigore, şi a antrenorului Mihai Strâmbu, şahul a adus clubului şi municipiului Focşani rezultate de excepţie, consolidând performanţele din 2011, astfel: Campionatele Naţionale de Şah pe echipe pentru copii, juniori şi tineret: fete 14 ani şah clasic, locul III, şah rapid, locul III, blitz, locul III pe echipe; la fete 18 ani şah clasic, locul III, şah rapid, locul III, blitz, locul IV pe echipe; băieţi 14 ani şah clasic, locul III, şah rapid, locul III pe echipe; Campiontele Naţionale diviziile A şi B (seniori), masculin şi feminin: Divizia B, masculin, seria Est, locul V din 10 participante. Campionatele Naţionale, divizia A feminin: locul I şi promovarea în Superliga feminin; Campionatul Naţional pentru Echipe mixte Juniori, formaţia de 12 ani, alcătuită din Cosmin-Dragoş Ion, Aurelian-Gabriel Cristea, Teodora Avădani şi Alexandra-Ioana Banciu, a câştigat titlul naţional şi medaliile de aur, iar formaţia de 14 ani, în componenţă Cătălin-Lucian Pătraşcu, Cosmin Vasiliu, Andra-Viviana Mihăilă şi Ana-Maria Banciu s-a clasat a doua şi primit medaliile de argint. SPORTUL PENTRU TOŢI În colaborare cu Asociaţia Judeţeană,,Sportul pentru toţi, Colegiul Edmond Nicolau, s-au organizat o serie de competiţii la disciplinele baschet, fotbal, tenis de câmp, şah, volei. De asemenea, clubul nostru a ajutat la organizarea competiţiilor desfăşurate cu ocazia zilei de 1 Iunie şi a Zilelor Municipiului Focşani. Sport ÎNTREŢINEREA ŞI FUNCŢIONAREA BAZEI MATERIALE La baza sportivă Milcovul Sud au fost făcute lucrări de reabilitare a terenului principal al stadionului, al cărui gazon a fost readus la calitatea sa iniţială. La sediul clubului din Parcul N. Bălcescu a continuat repararea celor doua terenuri de tenis de câmp, care acum se prezintă în condiţii bune. Prof. Marian Rădulescu Director Februarie 2013 Focşanii 15

16 Istorie Focşani, oraşul subteran Începând cu epoca marilor demolări ce au urmat seismului din 1977, curiozitatea focşănenilor a fost stârnită de existenţa a numeroase construcţii de adâncime dezvăluite în urma săpăturilor executate, în special pentru fundaţiile blocurilor muncitoreşti ale vechiului regim comunist. Aceste încăperi subterane sunt descoperite chiar şi în zilele noastre, ca urmare a unor lucrări mai mult sau mai puţin importante. Din relatările presei locale aflăm că, pe locul unde se află astăzi hotelul Unirea, era un beci imens, pe care echipele de lucru l-au dinamitat, pentru că nu au reuşit să-l dărâme. Un tunel a că lucrul lângă Catedrală, acolo unde se proiectase o parcare, tocmai din pricina unui astfel de beci. Ecaterina Duca, o bătrâna din Focşani care a avut în acea zona casă, a povestit reprezentanţilor culturii de existenţa unor galerii subterane încă dinainte de cel de-al doilea război mondial. La începutul anilor 2000, când a intrat în reabilitare Colegiul Naţional Al. I. Cuza, muncitorii care reparau podelele liceului au dat peste un astfel de beci. Acesta era chiar sub o sală de curs. Nu s-au făcut cercetări amănunţite, iar descoperirea a fost îngropată. De asemenea, în zona Ateneului Popular Mr. Gh. Pastia, în timpul modernizărilor, au ieşit la iveală alte galerii secrete. Iată câteva exemple din nenumăratele descoperiri care au avut darul de a aprinde imaginaţia actualilor locuitori ai municipiului. Aceştia cred că trăiesc deasupra unui legendar oraş subteran, o complicată şi bogată reţea de catacombe, beciuri, pivniţe şi hrube, unite prin galerii subpământene. Faptele, în schimb, nu stau chiar aşa. Oraşul a fost, se pare, plin de asemenea beciuri care, conform unei corespondenţe purtate între Primăria oraşului Focşani şi Cercul de Recrutare Judeţean Putna, în anul 1934, erau în număr de fost găsit şi la construcţia complexului Zimbru. De asemenea, în faţa fostei biserici Domneasca, pe locul Farmaciei din pasajul Milcov Piaţa Moldovei, au fost descoperite 6 beciuri, fiecare cu lungimea de 12 m, lăţimea de 8 m şi înălţimea de 2,80 m. Acestea comunicau între ele şi cu exteriorul printr-un gang. Tot aici, pe sub dughenele care înconjurau biserica, exista un tunel boltit care ieşea într-un gang asemănător, ce mergea până la biserica Sf. Dumitru, iar de acolo, după cum spune tradiţia, pe sub gârla de hotar, până la mănăstirea Sf. Ioan din Muntenia. În urma altor săpături la unele lucrări de construcţii, au fost descoperite mai multe adăposturi subterane. O dezvăluire de acest gen a avut loc lângă Sinagogă, în timp ce se săpa la fundaţia unei case, iar un alt beci a fost descoperit în zona Ceasului din Centru. De asemenea, angajaţii municipalităţii au excavat în zona Teatrului Municipal Mr. Gh. Pastia, pentru a vedea de ce este lăsat trotuarul pe partea cu fosta Prefectură. Nu mică le-a fost mirarea când, la câţiva metri în pământ, au dat peste un beci, o galerie subterană construită din cărămidă roşie. Intrigaţi de descoperire, aceştia au anunţat oficialităţile. Primăria Focşani a fost nevoită pentru câteva zile să opreas aproximativ 280 încăperi. La acest calcul intrau, conform documentelor timpului, beciurile de mari dimensiuni, băşcile, mult mai mici, precum şi subsolurile de instituţii şi alte stabilimente publice. Ce anume a determinat Cercul de Recrutare Putna să ceară o astfel de evidenţă? Nimic mai simplu: Comisia Superioară de Apărare Pasivă a României a solicitat, încă din anul 1933, întocmirea de către organismele abilitate din întreaga ţară a regulamentelor de apărare pasivă care prevedeau, printre altele, şi indicarea obligatorie a numărului, dimensiunilor şi locurilor unde sunt amplasate adăposturile subterane din 16 Focşanii Februarie 2013

17 întreaga ţară, de orice fel ar fi acestea. Mai mult decât atât, s-au întocmit hărţi ale oraşelor, în care aceste locuri subterane erau marcate cu puncte de diverse culori, în funcţie de capacitatea lor de a adăposti la nevoie un anume număr de persoane. În hârtiile vremii, s-a calculat şi numărul persoanelor care se vor putea refugia în aceste adăposturi, în cuprinsul oraşului Focşani fiind posibilă protejarea a aproximativ de locuitori. Asta în condiţiile în care, la acea dată, oraşul avea un număr dublu de locuitori. Cele mai multe asemenea adăposturi se găseau pe strada Brăilei (în număr de 25), 24 de beciuri erau amplasate pe strada Mare a Unirii, 18 pe strada Cuza Vodă şi tot atâtea pe strada Carol I (azi B-dul Unirii), 10 pe strada I. C. Brătianu (azi Republicii), 9 pe strada Grigore Bălănescu (azi strada Oituz), 7 pe strada Regina Elisabeta (azi parţial strada Independenţei) şi alte 7 pe strada sublocotenent Madgearu (azi parţial strada Argeş) şi 8 pe strada Vrancei. Restul adăposturilor se găseau împrăştiate în întreg oraşul, pe următoarele străzi: Amorţitu 4 beciuri, Arion 1, Asanache 4, Bateriei 1, Biserica Jelaboi 1, Lascăr Catargiu 6, Mihail Sturza 2, P.P. Carp 2, Canalul Halei 1, Călieni 3, Cazărmei 1, Câmpului 1, Comisia Centrală 2, Cărăuşi 3, Concordia 5, Coteşti 6, Crângu 1, Dr. Nicolaide 8, Dr. Sturza 1, Dr. Kremnizer 3, Doi Nuci 1, Dogăriei 4, Dulgheri 1, Duliu Zamfirescu 4, Gheorghiu 1, Ghica-Vodă 1, Gh. Apostoleanu 1, Grădinari 2, Griviţa 3, Iordache Călcîi 4, Intrarea Ştirbei 1, Lt. Vasiliu 4, Lt. Negoiţă 1, V. Tomescu 3, C. Racoviţă 1, Lt. Dumitriu 2, Maior Romano 2, Popescu 2, Tutoveanu 1, Magazia Garei 1, Mălureni 1, Miron Costin 1, Mihail Kogălniceanu 7, Mitropolit Varlaam 5, Perjoiu 1, Nicolae Săveanu 5, Odobeşti 1, Ovidenia Tăbăcari 1, Pescăria Veche 2, Piaţa Moldovei 5, Piaţa Munteni 6, Pielari 3, Pichet 1, Profetu Samoil 2, Precista 2, Primăverii 3, Puţu Gherasim 2, Sfântu Dumitru 3, Sfântu Nicolae Tăbăcari 1, Stupilor 2, Spiridon 1, Sublocotenent Madgearu 7, Sublocotenent Ionescu 3, Tăbăcari 5, Vasile Chilian 1 şi Vâlcele 2. Dacă am putea pune la un loc toate aceste beciuri din Focşani, ar rezulta o încăpere subterană imensă de circa 3 km lungime şi aproximativ 1000 metri lăţime, o treime din însăşi suprafaţa actuală a oraşului, lucru care ar explica într-o oarecare măsură imaginaţia bogată a localnicilor cu privire la un oraş subteran şi secret, un adevărat labirint accesibil doar cunoscătorilor. Explicaţiile pe care le dau istoricii în legătură cu vechimea şi rostul acestor beciuri sunt că acestea serveau la adăpostirea bunurilor, contrabanda cu alcool şi apărarea propriilor vieţi. Aici era un oraş negustoresc, de graniţă, cu vamă între Focşanii Moldoveni şi Focşanii Munteni, unde această adevărată reţea subterană, veche de câteva sute de ani, era folosită la comerţul ilicit cu alcool între Moldova şi Muntenia. În felul acesta, oamenii evitau taxa de graniţă impusă între cele două ţări. De asemenea, zona oraşului, fiind locuită de negustori bogaţi, mulţi dintre ei evrei, le servea acestora la adăpostirea averilor în beciuri. Pentru a-i deruta pe hoţi şi năvălitori, beciurile erau construite pe diferite niveluri. Se făceau beciuri unul peste altul, primul era gol şi în restul se puneau valorile, iar, la nevoie, se puteau ascunde şi oamenii. Ca dimensiune, cel mai lung beci avea 40 de metri şi a aparţinut unui anume Nică Tătaru, fiind situat pe strada Mare a Unirii la nr. 386, urmat de cel al lui Dima Enache, situat pe strada Vasile Chilian la nr. 17, şi subsolul de la clădirea Gării, cu 31 de metri fiecare. Ca lăţime, subsolul de la Gară avea 41 de metri, urmat de beciurile lui Zalman Sneer din strada Pescăria Veche nr. 6 (azi strada Piaţa Moldovei), Neculai Madgiaru din strada Mare a Unirii nr. 24 şi Andrei Simionescu din strada Brăilei nr. 56, toate cu câte 10 metri. Cel mai înalt astfel de adăpost avea 6 metri şi a aparţinut d-nei Maria Marinescu, fiind situat pe strada Coteşti, urmat de alte 10 cu câte 5-5,5 metri înălţime, precum cele deţinute de Lazăr Lazarovici pe str. Carol I, Sava Neagu pe str. Lascăr Catargiu, Vasile Dumitru pe str. Coteşti, Ioan Zărnescu pe str. Doi Nuci, Inginer Alimănescu şi Ioan P. Vasile pe str. Locotenent Vasiliu, Neculai Magiaru pe str. Mare a Unirii şi Avram Zigner pe str. Puţu Gherasim. Ca număr de persoane ce puteau fi adăpostite la nevoie în aceste construcţii subterane, pe primul loc se afla subsolul de la staţia CFR Focşani, ce putea găzdui 650 de persoane, urmat de beciul lui Nică Tătaru (240 de persoane), Neculai Magiaru (150), Zalman Sneer (140), Maria Marinescu (135), Dima Enache (132) şi alte 7 cu capacitate cuprinsă între 95 şi 113 persoane. Ce a conservat Focşaniul din toată această zestre subterană? Foarte puţin. S-a păstrat un beci situat pe strada Tăbăcari, ce a aparţinut casei lui Vasile Nistor şi a fost construit de familia Popescu la sfârşitul secolului al XIX-lea, pe două nivele, fiind bine conservat şi având guri de aerisire. Bolta beciului este în arce de cerc, iar zidurile sunt din cărămidă. Fiind de mici dimensiuni (10 metri lungime, 3 metri lăţime, 3 metri înălţime şi 90 de metri cubi) beciul putea adăposti 23 de persoane. În ultimii ani, după o recalificare substanţială a zonei Piaţa Unirii, au fost identificate, delimitate şi conservate adecvat părţi din vechea organizare subterană a mănăstirii Sfântul Ioan, unde a fost amenajat un interesant loc cu mărturii arheologice datând din perioada de funcţionare a celebrului lăcaş de cult. Acest punct a primit o denumire sugestivă Trepte de Istorie şi ar putea reprezenta un punct de plecare în dezvoltarea unei strategii de regăsire a şi mai multor urme din vechea reţea subterană a oraşului. S-ar putea naşte astfel o posibilă atracţie turistică şi, poate în felul acesta, comunitatea noastră va fi ceva mai conştientă şi mai mândră de existenţa dovezilor ce privesc vechimea şi stabilitatea ei în acest spaţiu geografic. Chiar dacă resursele momentului fac din această iniţiativă un proiect greu de realizat, trebuie doar să ne amintim câteva exemple din istoria noastră recentă, când visuri irealizabile ca Mica Unire de la Focşani sau Marea Unire de la Alba Iulia au devenit posibile pentru că cei care le-au înfăptuit au crezut cu adevărat în ele, iar piedicile momentului au fost un motiv de luptă şi în nici un caz un argument de resemnare. Florin Dîrdală Serviciul Judeţean Vrancea al Arhivelor Naţionale Istorie Februarie 2013 Focşanii 17

18 Administraţie publică HOTĂRÂRI ADOPTATE DE CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI FOCŞANI în şedinţa de îndată din 11 ianuarie 2012 A fost aprobată modificarea anexei nr. 1 din HCL nr. 133/ privind stabilirea nivelurilor pentru valorile impozabile, impozitele şi taxele locale şi alte taxe asimilate acestora, în şedinţa ordinară din 31 ianuarie 2012 precum şi pentru amenzile aplicabile în anul fiscal 2013; S-a aprobat cofinanţarea de către Municipiul Focşani, în calitate de partener, prin Serviciul Public Local de Asistenţă Socială Focşani, a unui adăpost de noapte temporar amenajat în cadrul Cantinei Masa pe Roţi, derulat de către Societatea Naţională de Cruce Roşie din România filiala Vrancea. A fost aprobată acoperirea definitivă a deficitului secţiunii de dezvoltare (rezultat la încheierea exerciţiului bugetar al Bugetului Local al Municipiului Focşani pe anul 2012) din excedentul bugetului local al anului precedent; S-a aprobat alocarea sumei de 335 lei pentru organizarea de către Consiliul Local al Tinerilor Focşani a proiectului Căsătorii de Dragobete, precum şi a sumei de lei pentru reeditarea într-un singur volum a unor lucrări din istoria oraşului Focşani (scrise de Dimitrie F. Caian şi I. M. Dimitrescu) şi achiziţionarea a 500 de exemplare în vederea lansării volumului cu ocazia Zilelor Municipiului Focşani; A fost aprobată reţeaua şcolară a unităţilor de învăţământ preuniversitar din municipiul Focşani pentru anul şcolar ; S-a aprobat schimbarea încadrării Ansamblului Folcloric Ţara Vrancei din aşezământ cultural în instituţie de spectacole; A fost completată anexa la HCL nr. 131/2011 privind aprobarea Planului strategic de dezvoltare a serviciilor sociale furnizate de Cantina de Ajutor Social Focşani pentru perioada ; S-a aprobat costul mediu lunar de întreţinere datorat de asistaţii din Căminul pentru Persoane Vârstnice Focşani pentru 2013; A fost modificat art. 2 din HCL nr. 205/2009 privind aprobarea depunerii proiectului Reabilitare, modernizare şi dotări Şcoala nr. 1 Nicolae Iorga şi a cofinanţării cheltuielilor legate de proiect modificată prin HCL nr. 69/248 din ; S-a aprobat lista nominală cu persoanele cărora li se repartizează locuinţe pentru tineri destinate închirierii, conform Normelor metodologice de punere în aplicare a prevederilor Legii nr. 152/1998 republicată şi modificată şi a HCL nr. 86/ privind aprobarea listei de priorităţi; A fost aprobat un schimb de locuinţe ANL situate în Focşani, Cartierul Tineretului Sud, solicitat de titularii contractelor de închiriere în conformitate cu Codul Civil; A fost aprobată împuternicirea Primarului municipiului Focşani să încheie contracte de vânzare-cumpărare pentru locuinţele din fondul locativ de stat situate în blocurile L1, bdul. Bucureşti nr. 27, Focşani, în baza prevederilor Legii locuinţei nr. 114/1996, republicată şi modificată, a Decretului lege 61/1990 şi a Legii nr. 85/1992; S-a aprobat încredinţarea în folosinţă gratuită, pe perioada existenţei construcţiei, a terenului situat în Focşani, Aleea 1 Iunie nr. 21A, aparţinând domeniului privat al municipiului Focşani, către Parohia Înălţarea Domnului, în vederea construirii unei case mortuare; S-a aprobat încredinţarea în folosinţă gratuită către Cantina de Ajutor Social Focşani, pe perioada , a imobilului (construcţie şi teren aferent) situat în Focşani, str. Maior Gh. Sava nr. 11 B, în vederea construirii unei săli de mese; A fost modificat art. 1 din HCL nr. 343/ privind aprobarea închirierii prin licitaţie publică a spaţiilor situate în Perimetrul Istoric Piaţa Unirii şi Grădina Publică din Focşani; S-a aprobat concesionarea fără licitaţie publică a unor terenuri aparţinând domeniului privat al municipiului Focşani, adiacente construcţiilor existente, pentru extinderea acestora; S-a modificat anexa nr. 1 la HCL nr. 89/2012 privind atribuirea de denumiri unor străzi noi din municipiului Focşani, în ansamblul rezidenţial DJ 204E, Focşani-Petreşti, în sensul că se schimbă denumirea la străzile din poziţiile 6 şi 10; A fost aprobată alocarea sumei de lei, de către Consiliul local al municipiului Focşani, în calitate de partener, Asociaţiei Partida Romilor Pro Europa Filiala Vrancea, pentru organizarea manifestărilor prilejuite de sărbătorirea Zilei Dezrobirii Romilor, care se va desfăşura în data de 20 februarie 2013; S-a aprobat alocarea sumei de lei pentru organizarea în perioada februarie 2013, de către Colegiul Naţional Unirea Focşani, a Concursului Interjudeţean de Matematică Unirea 2013 Ediţia a XII-a. 18 Focşanii Februarie 2013

19 PROGRAM DE LUCRU CU PUBLICUL Luni Marţi Miercuri Joi Vineri Personalul care asigură relaţia cu publicul trebuie să adopte o atitudine pozitivă, să fie calm, politicos şi respectuos, să folosească un limbaj adecvat şi civilizat, să păstreze confidenţialitatea informaţiilor obţinute de la cetăţean şi să formuleze răspunsuri legale, complete şi corecte, pe înţelesul fiecărui cetăţean. CENTRUL DE COMUNICARE AL PRIMĂRIEI MUNICIPIULUI FOCŞANI Cei ce lucrează zilnic în Centrul de Comunicare sunt: Daniela Grozavu Informare Publică şi Fond Locativ Elena Vişan Registratură Lucia Caloian Urbanism şi Investiţii Ligia Bulboacă Juridic Violeta Asanache Taxe şi Impozite Eduard Bernovici / Valentin Agafiţei Cadastru şi Agricultură Informaţii utile 1 Cabinet Primar Decebal Bacinschi Cabinet Viceprimar GABRIEL IONEL NECULA Cabinet Viceprimar TUDOREL DANIEL TROFIN Cabinet Secretar Centrul de Comunicare Cadastru şi agricultură Centrul de Comunicare Impozite şi taxe Centrul de Comunicare Informaţii generale Centrul de Comunicare Juridic Centrul de Comunicare Registratură Centrul de Comunicare Urbanism Compartiment Audit Compartiment Contracte, Achiziţii Compartiment Proiecte Compartiment Rromi Compartiment autorizare agenţi economici Compartiment transport public local Compartiment monitorizare servicii comunitare Compartiment Securitatea muncii Consiliul Local Aparat Tehnic 217 Numerele de telefon (interioare) din Primăria Municipiului Focşani 20 Direcţia Resurse Umane şi Coordonare Unităţi Subordonate Direcţia Resurse Umane şi Coordonare Unităţi Subordonate Director Direcţia Administraţie Publică Locală Director Direcţia Economică, Birou Contabilitate Direcţia Economică Director Direcţia Economică, Serviciul Buget Şef serviciu Serviciul Fond Locativ, Asociaţii de proprietari (Cam. 2) Şef serviciu Serviciul Administraţie Publică Locală Şef serviciu Serviciul Administrativ Şef serviciu Serviciul Comunicare Serviciul Comunicare Serviciul Comunicare Şef serviciu Serviciul Comunitar de Cadastru şi Agricultură (Cam. 04) Serviciul Comunitar de Cadastru şi Agricultură (Cam. 05) Şef serviciu Serviciul Impozite şi taxe Şef serviciu Serviciul Impozite şi taxe (Cam. 09) Serviciul Impozite şi taxe (Cam. 10) Serviciul Impozite şi taxe (Cam. 11) Serviciul Investiţii Şef serviciu Serviciul Juridic, Contencios, Domeniul Public şi Privat Şef serviciu Serviciul Urbanism (Cam. 07) Şef serviciu Serviciul Urbanism (Cam. 08) 308 TELEFOANE UTILE Telefonul cetăţeanului: Centrala telefonică: Fax: Interioare: 417 Informare Publică, Fond Locativ 416 Registratură 419 Urbanism, Investiţii 418 Juridic 412 Taxe şi impozite 411 Cadastru şi agricultură primarie@focsani.info Februarie 2013 Focşanii 19

20