Agenda Anului Dialogului Intercultural...p8. Sprijin gratuit pentru afacerile europene...p9

Transcrição

1 ATITUDINI Ediþia 4/2008

2 Atitudini Din cuprins: EUROPE DIRECT Anul European al Dialogului Intercultural...p3 Dialogul Intercultural - un exerciþiu de încredere...p5 Facts &Figures: Un program al Uniunii Europene...p6 Agenda Anului Dialogului Intercultural...p8 Director onorific: Dorin Tudoran Sprijin gratuit pentru afacerile europene...p9 Coordonator de proiect: Ion Olteanu Redactor ºef: Cristina Mastacan Redactori: Sorana Stãnescu, Oana Vuculescu, Cristina Mastacan, Dragoº Davidescu, Feodor Barbu CENTRAS Bd. Mareºal Averescu nr.17, corp.f, et.3, sector 1, Bucureºti - România Telefon: Fax: office@centras.ro Cont CENTRAS RO82 MIND RO01 deschis la ATE Bank România Ambasadorii români ai Anului Dialogului Intercultural...p10 Ambasadorii europeni ai Anului Dialogului Intercultural...p11 Cãtre instituþiile publice ºi organizaþiile neguvernamentale...p12 Studiu naþional privind dialogul intercultural în Rom nia realizat de Institutul Intercultural Român...p13 Dialogul intercultural european...p14 Programul Puzzle p16 Fãrã toleranþã faþã de diversitatea culturalã nu putem vorbi despre o Europã unitã...p18 Bruxelles: celebrarea diversitãþii împreunã cu Ambasadorii Anului Dialogului Intercultural...p20

3 EUROPE DIRECT Atitudini Anul European al Dialogului Intercultural Societatea în care trãim devine din ce în ce mai multiculturalã. Unii vãd aceastã nouã realitate ca pe o comunitate interculturalã în care diversitatea etnicã ºi religioasã reprezintã un adevãrat tezaur. Alþii considerã cã Europa se transformã într-un turn Babel, un spaþiu în care domneºte confuzia, unde prea mulþi vorbesc ºi prea puþini ascultã. Indiferent ce credem despre Europa ºi despre cei din jurul nostru, istoria a dovedit cã dialogul dintre oameni aparþinând unor culturi diferite este foarte important a fost desemnat Anul european al dialogului intercultural. Nevoia de a-i cunoaºte ºi de a-i înþelege pe cei de lângã noi este cu atât mai imperioasã, cu cât activitatea fiecãruia dintre noi devine din ce în ce mai complexã ºi presune interacþiunea cu persoane ºi organizaþii care depãºesc spaþiul tradiþional de comunicare - fie cã vorbim de graniþele statale, fie de graniþele culturale, religioase sau lingvistice. În derularea normalã a muncii noastre de zi cu zi, avem nevoie sã contactãm o organizaþie neguvernamentalã din Maroc, sã stabilim detaliile unei întâlniri cu cineva din Georgia sau sã lucrãm, interactiv, în spa-þiul virtual, cu cineva din India. Toate acestea înainte de a participa, fireºte, la o conferinþã internaþionalã care reuneºte oficiali de pe tot globul. În astfel de momente, abilitatea de a dialoga "intercultural" se dovedeºte crucialã, iar cunoaºterea ºi respectul pentru modul de lucru al partenerilor noºtri - mod de lucru impus, de multe ori, de tradiþia religioasã sau etnicã - pot fi decisive pentru semnarea - sau nu - a contractului pe care l-am aºteptat în ultimul an. Funcþionând ca o comunitate care încearcã sã desfiinþeze graniþele - de orice fel - dintre membrii sãi, Uniunea Europeanã, a deschis, în mod susþinut, calea dialogului intercultural ºi s-a preocupat sã punã problema multiculturalismului ºi a dialogului intercultural pe agenda fiecãruia dintre noi. Diferenþele culturale se fac simþite în numeroase domenii, fie cã este vorba despre libertatea presei, lupta împotriva discriminãrii ºi a rasismului, integrarea imigranþilor sau politica în domeniul educaþiei. De aceea, la iniþiativa Parlamentului European ºi a Consiliului European, Uniunea Europeanã a decis încã din 2006 ca anul 2008 sã fie Anul european al dialogului intercultural. Obiectivele acestui demers au fost: - sensibilizarea europenilor faþã de importanþa dialogului; - promovarea valorilor comune ºi a noþiunii de respect reciproc; - încurajarea schimburilor culturale ºi a dezbaterilor Bugetul alocat de Uniunea Europeanã activitãþilor dedicate Anului European al Dialogului Intercultural a fost de 10 milioane de euro. 3

4 Atitudini EUROPE DIRECT Reprezentanþii Uniunii au venit astfel în întâmpinarea nevoii crescute de comunicare, pe care oportunitãþile legate de liberalizarea pieþei muncii sau de accesibilizarea condiþiilor de studiu ºi de cãlãtorie în spaþiul comunitar au creat-o. Oportunitãþi ca acestea au fãcut posibil ca într-o capitalã precum Bruxelles sau - recent, ºi Bucureºti - sã întâlneºti un melanj de religii, etnii ºi culturi, fiecare cu particularitãþile ei. Toate acestea în contextul eforturilor susþinute de a crea ºi promova conceptul "cetãþeniei europene", cu toate implicaþiile sale, în rândul populaþiei fiecãruia dintre cele 27 de state membre. Toleranþa ºi respectul nu se pot naºte decât din cunoaºterea ºi înþelegerea celuilalt. De aceea, populaþia tânãrã a reprezentat unul dintre segmentele þintã de public pe care specialiºtii Uniunii Europene l-au avut în vedere, cu atât mai mult, cu cât numãrul interacþiunilor "interculturale" în rândul celor tineri tinde sã fie mai ridicat decât în rândul celorlalte categorii de populaþie. La aceastã realitate au contribuit mai ales numeroasele programe europene în domeniul educaþiei, programe care au presupus schimburi de experienþã sau vizite de lucru. Dobândirea abilitãþilor ºi a cunoºtintelor pe care le presupune dialogul intercultural se va dovedi utilã tinerilor într-un mediu atât de complex, de dinamic ºi de competitiv precum cel actual. Conform portalului baza conceptualã a Anului European al Dialogului Intercultural rezidã în Tratatul de la Maastricht ºi în Tratatul de la Amsterdam, care presupun respectarea diversitãþii culturale naþionale ºi culturale ºi, în acelaºi timp, consolidarea moºtenirii culturale comune. Încã din 1990, Comisia Europeanã a implementat o serie întreagã de mãsuri care au stimulat dialogul intercultural: conferinþe academice, proiecte culturale sau educaþionale în beneficiul muncitorilor care pleacã sã lucreze întrun alt stat membru, programele Erasmus, Leonardo da Vinci, Jean Monnet sau Cultura 2000, spre exemplu. Tema dialogului intercultural va fi continuatã anul viitor prin tema "Creativitate ºi Inovaþie", care constituie urmãtorul obiectiv de comunicare al Uniunii Europene. Tematici ale Anului Dialogului Intercultural Dialogul intercultural reprezintã o prioritate transversalã a Uniunii Europene. Pentru a ilustra în mod concret domeniile acoperite în contextul AEDI 2008, au fost selectate opt tematici principale: Culturã ºi media Educatþie /ºtiinþã Migraþie Minoritãþi Multilingvism Religie Locul de muncã Tineret 4

5 EUROPE DIRECT Atitudini Dialogul intercultural - un exerciþiu de încredere Raluca Pop raluca.pop@eurocult.ro Coordonatorul campaniei naþionale pentru Anul European al Dialogului Intercultural Centrul de Consultanþã pentru Programe Culturale Europene Ideea de a avea un program dedicat dialogului intercultural bântuia de ceva timp spaþiile administraþiei de la Bruxelles. Prioritate transversalã, care vãdeºte diversitatea contextelor ce alcãtuiesc comunitatea europeanã, s-a considerat potrivit ca în 2008 aceastã temã sã pãtrundã mai hotãrât pe agenda dezbaterilor publice ºi în conºtiinþa cetãþenilor. Cu un buget mic, preponderent alocat activitãþilor de comunicare ºi promovare, programul Anul European al Dialogului Intercultural este un semnal. Un semnal care poate fi tradus în diferite alfabete, fiecare un alt cod de citire a prioritãþilor europene ºi a perspectivei ce urmãreºte relaþia dintre individ ºi comunitate. Pentru organizaþiile neguvernamentale, aceste orientãri nu pot fi indiferente, fie pentru a fi supuse unei analize critice, fie pentru a ghida proiectele viitoare. Dacã e sã privim programele de finanþare care au printre obiective sau criterii de acordare a finanþãrii promovarea dialogului intercultural, harta astfel desenatã va indica cultura, educaþia ºi relaþiile internaþionale ca domenii prioritare. Aruncând o ocheadã ºi politicilor culturale europene, promovarea diversitãþii culturale ºi a dialogului intercultural este unul dintre cele trei obiective ale Agendei europene pentru culturã. Metoda deschisã de coordonare a iniþiativelor statelor membre ale UE pentru atingerea acestor obiective, conform prioritãþilor stabilite de Consiliul Uniunii Europene implicã o profundã ancorare în realitãþile naþionale. În acest sens, programe precum Anul European al Dialogului Intercultural sunt reprezentative. Fondurile relativ limitate sunt acordate unui numãr restrâns de proiecte emblematice, fiecare stat urmând a desemna resursele umane ºi financiare pe care le considerã necesare, conform propriilor prioritãþi. ªi poate mai mult decât în cazul altor teme, atunci când vine vorba despre dialog intercultural, societatea civilã româneascã are o seamã de cuvinte de spus. Este un teren extrem de propice pentru o bunã colaborare, o provocare pentru o colaborare realã, un exerciþiu de încredere în instituþiile publice care sunt desemnate sã administreze, sã culeagã ºi sã sintetizeze iniþiativele societãþii civile. 5

6 Atitudini EUROPE DIRECT Sperãm sincer ca la sfârºitul lui 2008 sã putem prezenta Uniunii Europene o imagine cât mai fidelã a nevoii de dialog a societãþii noastre, a preocupãrilor organizaþiilor neguvernamentale ºi a iniþiativelor sale de succes.. În acest sens, Institutul Intercultural din Timiºoara realizeazã un studiu, iar noi vã invitãm cãlduros sã contribuiþi trimiþând informaþii despre proiectele pe care le desfãºuraþi. Iar dacã proiectul este în desfãºurare, Centrul de Consultanþã vã poate susþine ºi în promovarea acestuia la nivel naþional ºi european. Centrul de Consultanþã pentru Programe Culturale Europene (CCPCE) este o instituþie publicã subordonatã Ministerului Culturii ºi Cultelor. CCPCE gãzduieºte activitatea Punctului de Contact Cultural al României pentru Programul Cultura ( ) al Uniunii Europene, Media-Desk al Programului Media ( ) al Uniunii Europene ºi este Organismul Naþional de Coordonare al României pentru Programul Uniunii Europene Anul European al Dialogului Intercultural. Citiþi mai multe despre program pe Internet, ºi (pentru România). Facts & figures: Un program al Uniunii Europene Buget: 10 milioane euro Parteneri strategici: Consiliul Europei, UNESCO State participante: statele membre ale Uniunii Europene Obiective generale - Promovarea dialogului intercultural ca proces prin care toþi cei care trãiesc în Uniunea Europeanã pot sã-ºi îmbunãtãþeascã abilitatea de a acþiona într-un mediu cultural din ce în ce mai complex, atât în ceea ce priveºte relaþiile care se formeazã între Statele Membre, cât ºi în cadrul fiecãruia, din punctul de vedere al coabitãrii unor persoane sau grupuri ce au identitãþi culturale sau credinþe diferite; - Evidenþierea dialogului intercultural ca oportunitate de a contribui ºi de a beneficia de pe urma unei societãþi dinamice ºi diverse, nu doar în ceea ce priveºte spaþiul european, ci ºi alte pãrþi ale lumii; - Creºterea nivelului de conºtientizare al tuturor locuitorilor din spaþiul Uniunii Europene ºi în special al tinerilor cu privire la importanþa dezvoltãrii unei cetãþenii europene active, deschisã contactului cu cei ce provin din afara spaþiului european, cetãþenie ce respectã diversitatea culturalã ºi se bazeazã pe valorile comune ale Uniunii Europene, aºa cum sunt acestea precizate în Articolul 6 al Tratatului UE ºi în Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene; - Evidenþierea contribuþiei diferitelor culturi ºi expresii ale diversitãþii culturale la patrimoniul ºi la stilul de viaþã al cetãþenilor din Statele Membre. 6

7 EUROPE DIRECT Atitudini Proiecte finanþate - 7 proiecte transnaþionale, 27 de proiecte naþionale; Mod de funcþionare DG Educaþie Culturã administreazã programul la nivel european; Organisme Naþionale de Coordonare în fiecare stat membru; Media Consulta are contract cu CE pentru partea de promovare a activitãþilor europene ºi naþionale, inclusiv administrarea conþinutului sitului Programului Imaginea Programului - Au fost numiþi ambasadori europeni ºi ambasadori naþionali ai Programului, perso-nalitãþi implicate în sprijinirea dialogului intercultural în domeniul lor de expertizã; Activitãþi - Dezbateri la Bruxelles, concurs de fotografie, studii; Comunicare - Situl oficial al Programului: În România: Coordonarea activitãþilor - Centrul de Consultanþã pentru Programe Culturale Europene (CCPCE); Strategia naþionalã - Ministerul Culturii ºi Cultelor a identificat prioritãþile naþionale pentru Anul European al Dialogului Intercultural 2008 Prioritãþi naþionale: - Intensificarea dialogului între diferite grupuri din societate ºi între generaþii; - Implicarea minoritãþilor tradiþionale ºi a noilor minoritãþi din România în proiecte ºi dezbateri pe teme de interes comunitar; - Stimularea reflecþiei comune a autoritãþilor guvernamentale ºi a organizaþiilor societãþii civile asupra importanþei dialogului intercultural; - Încurajarea participãrii tinerilor ºi a operatorilor culturali în programe comunitare ºi în scheme internaþionale de mobilitate; - Atragerea atenþiei asupra importanþei dialogului intercultural în viaþa de zi cu zi a publicului larg, a tinerei generaþii în special; - Încurajarea reflecþiei asupra nucleului de semnificaþie al conceptului de dialog intercultural. Finanþãri naþionale Ministerul Culturii ºi Cultelor a acordat o sumã totalã de 4 milioane lei proiectelor care au demonstrat cã sprijinã dialogul intercultural ºi diversitatea culturalã. 99 de proiecte ce se desfãºoarã în 2008 au fost în acest fel susþinute. Lista acestor proiecte este disponibilã pe Principali parteneri La iniþiativa CCPCE s-a format un Grup de lucru pentru AEDI 2008 în România, grup din care fac parte: Ministerul Culturii ºi Cultelor, Reprezentanþa CE în România, Biroul de Informare al Parlamentului European în România, Departamentul pentru Relaþii Interetnice, Agenþia Naþionalã pentru Programe Comunitare în Domeniul Educaþiei ºi Formãrii Profesionale, Oficiul Român pentru Imigrãri, Institutul Intercultural Timiºoara, Comisia Naþionalã UNESCO, Centrul Educaþia 2000+, Centrul de Resurse pentru Diversitate Etnoculturalã; Ambasadorii naþionali - Sandra Pralong, Damian Drãghici, Ovidiu Pecican, Andor Horvath Proiectul naþional - PUZZLE, coordonat de CCPCE în parteneriat cu Fundaþia Toaca, Reþeaua Naþionalã a Muzeelor din România, Muzeul Þãranului Român, Centrul Geomedia din Universitatea Bucureºti, Jeunesses Musicales România. Proiectul se desfãþoarã cu sprijinul financiar al Uniunii Europene ºi al Ministerului Culturii ºi Cultelor: Mai multe informaþii pe Implicare - Organizaþiile care desfãºoarã proiecte care sprijinã dialogul intercultural pot sã înscrie iniþiativa sub egida AEDI 2008; Follow-up - La cererea CCPCE, Institutul Intercultural Timiºoara realizeazã un studiu privind dialogul intercultural în România, studiu care sã reflecte cu adevãrat situaþia actualã ºi sã permitã orientarea eforturilor viitoare în acest domeniu. Comunicare - Situl oficial al activitãþilor dedicate Programului în România: 7

8 Atitudini EUROPE DIRECT Agenda Anului Dialogului Intercultural septembrie - decembrie septembrie A cincea dezbatere de la Bruxeles - "Multilingvismul" A cincea dintr-o serie de 7 dezbateri va avea ca subiect multilingvismul. Întâlnirea va fi prezidatã de jurnalistul Shada Islam. Locaþia: Sala Polonezã, Palatul Rezidenþial Oraº: Bruxelles Organizator: Comisia Europeanã info@dialogue2008.eu Website: 26 septembrie Ziua Dialogului Intercultural În Ziua Dialogului Intercultural, voluntari cu experienþã ai organizaþiilor membre ale Federaþiei Europene pentru Educaþie Interculturalã vor colabora pentru a promova ideea dialogului intercultural prin organizarea de dezbateri simultane în aproape 400 de comunitãþi locale. O serie de metode interactive ºi de educaþie participativã (filme, texte, muzicã, jocuri) vor fi folosite pentru a stimula reflecþia ºi discuþiile pe tema dialogului intercultural în ºcoli, spaþii publice ºi instituþii locale. Un site interactiv, lansat în luna mai 2008, încearcã sã încurajeze voluntarii sã schimbe idei, sã conecteze activitãþile individuale ºi sã creeze premisele cooperãrii. Ziua Dialogului Intercultural va fi sãrbãtoritã în Austria, Belgia, Cehia, Egipt, Finlanda, Franþa, Germania, Ungaria, Islanda, Italia, Lituania, Norvegia, Portugalia, Rusia, Slovacia, Spania, Suedia, Elveþia, Tunisia, Turcia. 1 octombrie A ºasea dezbatere de la Bruxeles - "Educaþia" Locaþia: Sala Polonezã, Palatul Rezidenþial Oraº: Bruxelles Organizator: Comisia Europeanã info@dialogue2008.eu Website: octombrie Conferinþa Internaþionalã Educaþionalã "Dincolo de mobilitate: educaþia interculturalã prin intermediul schimburilor între tineri" Locaþie: Berlin - Academia de ªtiinþe Brandenburg Organizator: Federaþia Europeanã pentru Educaþie Interculturalã, AFS ºi Institutul de Cercetare pentru Dezvolare Interculturalã. Website: La conferinþã sunt aºteptaþi cercetãtori, practicieni ºi experþi în ceea ce priveºte schimbul intercultural între tineri ºi educaþia interculturalã. Se vor dezbate impactul educaþional, poveºti de succes ºi obstacole în ce priveºte programele de schimb A ºaptea conferinþã de la Bruxelles - "Media" Locaþia: Sala Polonezã, Palatul Rezidenþial Oraº: Bruxelles Organizator: Comisia Europeanã info@dialogue2008.eu Website: 8

9 EUROPE DIRECT Atitudini Sprijin gratuit pentru afacerile europene Interviu cu Mãdãlina Paxaman - coordonator Centrul de Informare EUROPE DIRECT CENTRAS Bucureºti Paula Safta - redactor Informaþiile se regãsesc în articolul Sprijin gratuit pentru afacerile europene,pe site-ul 1. Cu ce se ocupã Europe Direct Centras? Centrul de informare EUROPE DIRECT CEN- TRAS Bucureºti oferã rãspunsuri la întrebãrile cetãþenilor legate de politicile ºi programele Uniunii Europene, informaþii practice cu privire la numeroase aspecte care þin de viaþa într-o þarã membrã a UE (cãlãtoria dintr-un stat al UE în altul, demersurile pentru recunoaºterea studiilor, introducerea unei plângeri împotriva produselor periculoase), numele, adresele ºi numerele de telefon ale organizaþiilor la care cetãþenii pot face apel, susþinerea unor proiecte de tip "reþea", ajutor pentru stabilirea parteneriatelor transfrontaliere. De asemenea, pentru a avea o cât mai bunã comunicare cu cetãþenii, Centrul de Informare EUROPE DIRECT CENTRAS organizeazã diferite evenimente (cum a fost, de exemplu Caravana Zilele Europei). 2. Unde se gãsesc centrele? În Bucureºti, în þarã? Centrele de Informare EUROPE DIRECT se gãsesc în Bucureºti (Centrul de Informare EUROPE DIRECT CENTRAS) ºi în alte 26 de locaþii (Alba Iulia, Arad, Bacãu, Baia Mare, Bistriþa, Braºov, Cluj, Comãneºti, Constanþa, Craiova, Fãgãraº, Galaþi, Iaºi, Lacul Sãrat, Mediaº, Mizil, Odorheiul secuiesc, Piatra Neamþ, Râmnicu Vâlcea, Rodna, Sângeorgiu de Pãdure, Sfântul Gheorghe, Simeria, Târgu Mureº, Timiºoara, Vaslui). Mai multe informaþii despre reþeaua Europe Direct din fiecare stat membru pot fi gãsite accesând 3. Cum pot accesa companiile centrul de informare europeanã? Companiile se pot adresa Centrului de informare EUROPE DRECT CENTRAS prin la: europe.direct@centras.ro, la telefon fax , vizitând pagina noastrã de web ( sau direct la sediul nostru din Bd. Mareºal Averescu, nr. 17, corp F, etaj Cum ajutã/ consiliazã/ promoveazã Europe Direct Centras afacerile companiilor/ persoanelor fizice care vor sã-ºi deschidã un business? Centrul de Informare EUROPE DIRECT CEN- TRAS are ca principal beneficiar cetãþeanul ºi nu este axat, în special, pe comunicarea cu companiile din zona Bucureºti/ Ilfov, prin urmare nu are ca principal obiectiv promovarea companiilor sau persoanelor care doresc sã îºi deschidã o afacere. EUROPE DIRECT CENTRAS oferã informaþii generale cu privire la achiziþionarea sau vânzarea unei întreprinderi, închiderea activitãþii, posibilitãþile de finanþare, gestiunea întreprinderilor, dezvoltarea activitãþii. 6.De ce fel de domenii/ probleme/ segmente ale businessului european sunt interesate firmele romanesti? Firmele româneºti au fost, pânã acum, interesate de accesarea fondurilor structurale, de legislaþia industrialã ºi comercialã, de gestiunea resurselor umane. 9

10 Atitudini EUROPE DIRECT Ambasadorii români ai Anului Dialogului Intercultural În anul 2008, o serie de presonalitãþi ale vieþii culturale ºi artistice europene s-au reunit întrun demers de endorsare a evenimentelor ce se desfaºoarã sub egida Anului European al Dialogului Intercultural. România s-a alãturat ºi ea acestui demers. Patru personalitãþi au decis sã îºi asume rolul de ambasadori naþionali ai Anului Dialogului Intercultural. Damian Draghici - este maestru al naiului ºi compozitor, partener al unor artiºti renumiþi ca James Brown, Joe Cocker, The Pointer Sisters. În 2006 a înfiinþat grupul "Damian & Brothers, Filarmonika Rromanes". În 2007 a fost desemnat ambasador naþional pentru Anul European al Egalitãþii de ªanse pentru Toþi. Sandra Pralong - este expert în drept internaþional, diplomaþie, ºtiinþe politice, relaþii internaþionale ºi artã. Preºedinte din 2006 al Fundaþiei Synergy Communications. Fost consilier regional al Programului de Dezvoltare al Naþiunilor Unite, fost consilier al Preºedintelui României. Autor de studii ºi analize în domeniul ºtiinþelor politice ºi al relaþiilor internaþionale. Horvath Andor - este doctor în filozofie, autor de studii ºi eseuri, conferenþiar universitar la Universitatea Babes Bolyai, Facultatea de Litere, Catedra de Literaturã Maghiarã, redactor-ºef adjunct al revistei KORUNK, fost secretar de stat în Ministerul Culturii. Ovidiu Pecican - este doctor în istorie, prozator ºi eseist, istoric, publicist ºi traducãtor, profesor la Facultatea de studii Europene a Universitãþii Babeº Bolyai din Cluj-Napoca. Este membru al Team Europe România. 10

11 EUROPE DIRECT Atitudini Ambasadorii europeni ai Anului Dialogului Intercultural Ambasadorii din acest an sunt personalitãþi marcante din toate sectoarele de activitate, care împãrtãºesc scopurile Anului European al Dialogului Intercultural 2008 ºi care s-au angajat sã susþinã acest proiect. Aceºti ambasadori îºi acordã sprijinul pentru a face ca acest an sã fie un succes. Printre cei 15 ambasadori europeni se aflã ºi Radu Mihãileanu, regizor ºi scenarist francez de origine românã ºi Paulo Coelho, scriitor ºi liric brazilian. Paulo Coelho - Scriitorul ºi liricul brazilian s-a nãscut la Rio de Janeiro pe 24 august În tinereþe, a început prin a fi actor într-un grup teatral de tineret, iar mai târziu a ales activitatea de jurnalist. În anul 1987, în urma unei cãlãtorii, Coelho scrie volumul "Pelerinajul", descriind experienþa extraordinarului în viaþa obiºnuitã. Dupã acest volum, Coelho a atras atenþia presei ºi criticilor în mod constant, cãrþile sale devenind best seller-uri. Coelho a vândut peste 100 de milioane de volume în aproape 150 de þãri din întreaga lume, iar opera sa a fost tradusã în 66 de limbi. A primit numeroase premii literare în multe dintre aceste þãri. Nu este apreciat doar în Brazilia, ci ºi în întreaga Americã ºi în Europa. "În prezent, dialogul cultural este de o importanþã vitalã. Comunicarea cu ceilalþi ne deschide ochii asupra bogãþiei ºi pluralitãþii societãþilor noastre, ºi de asemenea dã mai multã însemnãtate propriei culturi ºi identitãþi. "Lumea modernã se confruntã cu provocãri din ce în ce mai importante. Pe de o parte, oportunitãþile de a comunica informaþia sunt mai multe acum decât în trecut - dar reprezintã fluxul acesta de informaþie o plusvaloare pentru cunoºtinþele reale pe care le avem? Pe de altã parte, omenirea nu a fost niciodatã mai aproape de prãpastie. Experþii declarã în studiile lor cã singura modalitate de a depãºi aceastã situaþie, singurul mod de a garanta sau ºi mai simplu de a spera la un viitor mai bun este "civilizarea umanã": îmbunãtãþirea gândirii ºi a atitudinii noastre. Sunt convins cã aceastã schimbare nu poate fi atinsã decât prin "dezvoltare personalã". Doar atunci când ajungi sã înþelegi cã "sinele" - un sine echilibrat, bucuros ºi senin - nu este altceva decât suma identitãþii ºi culturii noastre, determinatã de istorie, ºi a identitãþilor ºi culturilor celorlalþi, determinate ºi ele de secole de istorie, doar atunci vom vedea lumina, zâmbetul, existenþa umanã." Radu Mihãileanu - este un regizor ºi scenarist francez nãscut în România. În anul 1980, pe când era student, a fost obligat sã pãrãseascã România, care era condusã atunci de Nicolae Ceauºescu ºi s-a mutat în Franþa. A studiat arta cinematograficã ºi a absolvit Institutul de Înalte Studii Cinematografice din Paris. Creaþia de debut, "Trãdarea", l-a adus din nou în România si a fost recunoscuta la festivaluri renumite in Europa, precum Festivalul de Film de la Montreal si Festivalul de Film de la Istanbul. "Trenul vietii", a doua creatie, a lansat cariera sa internationala. 11

12 Atitudini EUROPE DIRECT STUDIU PRIVIND DIALOGUL INTERCULTURAL ÎN ROMÂNIA Apel cãtre instituþiile publice ºi organizaþiile neguvernamentale În cadrul Anului European al Dialogului Intercultural , sub coordonarea Centrului de Consultanþã pentru Programe Culturale Europene, Institutul Intercultural Timiºoara realizeazã un studiu privind dialogul intercultural în România. Obiectivele principale ale acestui studiu sunt: - structurarea unui cadru teoretic ºi a unor instrumente de analizã a dialogului intercultural, compatibil cu abordãrile europene ºi adaptat contextului românesc; - evidenþierea modului în care este reflectatã în prezent problematica diversitãþii culturale ºi a dialogului intercultural în politicile publice ºi în acþiunile societãþii civile din România; - identificarea prioritãþilor viitoare în promovarea dialogului intercultural în România; - identificarea unor abordãri inovative ºi exemple de bunã practicã ce meritã sã fie promovate la nivel naþional ºi european. În acest context, vã adresãm rugãmintea de a trimite pe adresa aedi2008@intercultural.ro, pânã în 5 septembrie 2008 informaþii privind proiectele, realizate sau finanþate de instituþia/organizaþia dumneavoastrã, sau privind alte tipuri de acþiuni care în opinia dumneavoastrã se referã la dialogul intercultural. Sunt binevenite informaþiile în orice format, de preferat cât mai detaliate (descrieri/fiºe de proiect, rapoarte, rezumate ale proiectelor, reflectãri în mass-media, rapoarte de evaluare, publicaþii, etc.). Avem în vedere atât activitãþi locale sau naþionale, cât ºi proiecte sau acþiuni cu dimensiune internaþionalã. Toate informaþiile vor avea statut confidenþial ºi nu vor fi accesibile decât echipei care participã direct la studiu. Pentru publicarea informaþiilor care vor fi selectate ca exemple de bunã practicã se va solicita acordul explicit al persoanelor vizate. Contribuþia dumneavoastrã este esenþialã pentru realizarea unui studiu care sã reflecte cu adevãrat situaþia actualã ºi sã permitã orientarea eforturilor viitoare în acest domeniu. Vã mulþumim! Echipa Institutului Intercultural Timiºoara Ministerul Culturii ºi Cultelor O initiativa a Uniunii Europene 12

13 EUROPE DIRECT Atitudini Studiu naþional privind dialogul intercultural în România realizat de Institutul Intercultural Timiºoara Obiective principale: -structurarea unui cadru teoretic ºi a unor instrumente de analizã a dialogului intercultural, compatibil cu abordãrile europene ºi adaptat contextului românesc -evidenþierea modului în care este reflectatã în prezent problematica diversitãþii culturale ºi a dialogului intercultural în politicile publice ºi în acþiunile societãþii civile din România -identificarea aspectelor cheie ce necesitã atenþie cu prioritate în promovarea pe viitor a dialogului intercultural în România -identificarea unor a- bordãri inovative ºi exemple de bunã practicã ce meritã sã fie promovate la nivel naþional ºi european Obiective secundare: -completarea datelor (extrem de lacunare ºi uneori inexacte) prezentate în fiºa de þarã a României din cadrul studiului european privind dialogul intercultural realizat de ERICarts -asigurarea unei contribuþii a României la dezbaterea europeanã ocazionatã de colocviul de închidere a Anului European al Dialogului Intercultural, ce va avea loc la Paris în noiembrie 2008, cu acoperirea tuturor celor trei teme supuse dezbaterii (clarificãri conceptuale, relaþia dialog intercultural - cetãþenie, respectiv strategii ºi dispozitive de acþiune orizontale ºi transsectoriale), dar cu accent pe ultima dintre ele. Rezultate aºteptate: Raportul ce va fi realizat va conþine urmãtoarele secþiuni: -document teoretic conþinând cadrul teoretic ºi instrumentele de analizã propuse; -glosar de termeni cheie pentru evitarea confuziilor terminologice (ex. multiculturalism, dialog intercultural etc.) -document de sintezã prezentând analiza, prin prisma cadrului conceptual ºi cu ajutorul instrumentelor propuse, a politicilor publice, a proiectelor ºi acþiunilor în domeniu, iniþiate ºi implementate de instituþii publice sau de structuri neguvernamentale -analiza problematicilor cheie ºi recomandãri pentru viitoare acþiuni prioritare -compendiu de exemple de bunã practicã Activitãþi: -elaborarea cadrului conceptual ºi a instrumentelor de analizã (mai 2008) -consultarea membrilor grupului de lucru pentru AEDI în privinþa cadrului conceptual ºi a instrumentelor propuse (prima parte a lunii iunie 2008) -lansarea unui apel cãtre instituþii publice ºi organizaþii neguvernamentale sã contribuie cu exemple de proiecte ºi acþiuni relevante; o atenþie deosebitã va fi acordatã contactãrii organizaþiilor minoritãþilor naþionale ºi ale comunitãþilor de imigranþi, precum ºi organizaþiilor de tineret (iunie 2008); -chestionar adresat unor instituþii culturale, organizaþiilor minoritãþilor naþionale ºi ale comunitãþilor de imigranþi (iunie 2008); 13

14 Atitudini EUROPE DIRECT -analiza politicilor publice ºi a proiectelor derulate sau în curs de derulare (iunie - septembrie); între altele, urmãtoarele surse vor fi avute în vedere: o documente de politicã publicã din domeniile culturii, educaþiei, tineretului, minoritãþilor o proiectele finanþate de DRI o proiecte ºi acþiuni realizate sau finanþate de MCC, FCN, CNCD, ORI, ANPCDEFP, etc. o proiectele pentru care s-a solicitat acordarea logo-ului AEDI. o proiectele primite în urma apelului public o listele, bazele de date ºi publicaþiile ce prezintã proiecte relevante o studii sociologice privind relaþiile interetnice -redactarea raportului, cu secþiunile descrise mai sus (septembrie - octombrie 2008) -redactarea unei sinteze în limbile englezã ºi francezã (octombrie 2008) -prezentarea rezultatelor studiului în cadrul unei conferinþe naþionale ºi în cadrul unor manifestãri internaþionale relevante (noiembrie 2008) Pentru punerea în practicã a activitãþilor prevãzute va fi solicitat sprijinul tuturor membrilor grupului de lucru pentru AEDI. Se va þine cont în elaborarea cadrului teoretic ºi de rezultatele dezbaterii organizate de ISPMN la Cluj în 8 mai Abordarea propusã va contribui de asemenea la creºterea vizibilitãþii AEDI la nivelul instituþiilor publice, al actorilor cheie din domeniul cultural ºi educativ, precum ºi al societãþii civile. Dialogul intercultural European Eurobarometrul asupra dialogului intercultural în Europa - decembrie 2007 Anul European se inspirã din bogãþia ºi diversitatea unei serii de proiecte specifice ce sunt implementate în 2008 prin programe ºi alte activitãþi ale Comunitãþii. Cultura, educaþia, tinereþea, religia, minoritãþile, migraþia, multingvismul, media ºi locul de muncã sunt þintele principale este Anul Dialogului Intercultural în Uniunea Europeanã. Aceastã idee a fost propusã de cãtre Jan Figel, Comisarul European pentru educaþie, pregãtire, culturã ºi tineret, în timpul audierii în faþa Parlamentului European în septembrie În rândurile urmãtoare sunt ilustrate câteva dintre aspecte evidenþiate în Barometrul asupra Dialogului Intercultural în Europa - decebrie aproape trei sferturi dintre cetãþenii UE cred cã oamenii cu un trecut diferit ( etnic, religios sau naþional) îmbogãþesc viaþa culturalã a þãrii lor. 49 % au susþinut cã reprezentanþi ai culturilor "nealiniate" îmbogãþesc þara lor; 14

15 EUROPE DIRECT Atitudini 23% au indicat cã o astfel de diversitate culturalã îmbogãþeºte ºi mai mult viaþa culturalã a þãrii lor. Cei mai mulþi irlandezi ºi luxemburghezi considerã oportunã prezenþa oamenilor cu diverse tradiþii pentru îmbogãþirea culturalã a þãrilor lor. Aceºtia sunt urmaþi în sondaj de francezi, germani ºi finlandezi. Cei mai reticenþi cu privire la aceastã chestiune au fost maltezii, ciprioþii, bulgarii ºi românii. Oricum, chiar ºi în aceste þãri, mai mult de jumãtate dintre cetãþeni sunt de pãrere cã oamenii care au o culturã diferitã de a lor aduc beneficii vieþii de zi cu zi. - Interacþiunea în viaþa cotidianã între oameni de culturi diferite este o realitate în Europa Douã treimi (65%) dintre intervievaþi din cele 27 de state ale UE ºi-au amintit de contacte cu cel puþin o persoanã de altã religie, etnie sau naþionalitate ( din UE sau nu) decât a lor cu nu mai mult de o sãptãmânã înainte de interviu. Din cele 27 de state membre, au fost doar patru în care mai puþin de jumãtate din populaþie au intrat în contact cu oameni de diferite culturi (Bulgaria, Polonia, România ºi Estonia). -Cei mai mulþi europeni întâlnesc oameni de altã etnie (48%). Interacþiunea cu oameni de altã religie a fost menþionatã de 44% pe când aproape 42% erau conºtienþi de contacte cu persoane din alte state membre UE. În jur de o treime dintre cetãþenii UE (36%) au avut de a face cu persoane din afara UE. vãd nicio legãturã între deschiderea culturalã ºi nevoia de a pãstra în mod conºtient tradiþiile. Restul, ori nu apreciazã beneficiile legãturilor interculturale, ori nu au nicio opinie în aceastã chestiune. - Europenii atribuie o largã varietate de sensuri expresiei "Dialog intercultural în Europa", cele mai multe fiind pozitive ºi foarte aproape de conceptual esenþial. Printre semnificaþiile cel mai frecvent menþionate de cãtre intervievaþi gãsim: "conversaþie", "cooperare", "schimb" ºi "înþelegere reciprocã" între toate naþiunile, religiile ºi culturile. Ca rãspuns la întrebarea de deschidere a sondajului, care cautã o reacþie la fraza "Dialogul intercultural în Europa", o importantã minoritate (36%) nu i-au putut atribui un anumit sens va fi Anul european al dialogului intercultural, perioada în care va avea loc o serie de evenimente în locuri în care oameni de religii, culturi ºi etnii diferite se pot întâlni ºi pot învãþa unii despre alþii. Conform sondajului, aproape douã treimi dintre cetãþenii UE sunt interesaþi de aceste evenimente, dar numai o cincime (20%) au recunoscut cã sunt deosebit de interesaþi. -Sentimentul dominant în UE este cã dialogul intercultural este benefic, însã pentru mulþi, pãstrarea tradiþiilor este la fel de importantã. Un numãr semnificativ (83%) de cetãþeni europeni sunt conºtienþi de beneficiile legãturilor interculturale ºi douã treimi au susþinut pãstrarea tradiþiilor de cãtre tineri. Combinând cele douã, 55% au exprimat o atitudine ce sugereazã o preferinþã cãtre diversitatea culturalã cu o puternicã înclinaþie spre pãstrarea rãdãcinilor culturale, în timp ce 25% (în principal cei mai tineri dintre europeni) nu 15

16 Atitudini EUROPE DIRECT Informaþie preluatã de pe site-ul - Dialogul intercultural în Europa - raportul pe þãri, secþiunea referitoare la opiniile înregistrate în România Programul Puzzle 2008 În septembrie 2004, Comisarul European Jan Figel propunea Parlamentului European ca anul 2008 sã fie Anul European al Dialogului Intercultural. În cadrul acestui an România deruleazã proiectul naþional Puzzle, proiect sprijinit din punct de vedere financiar de Comisia Europeanaã ºi Ministerul Culturii ºi Cultelor din România. Centrul de Consultanþã pentru Programe Culturale Europene, alãturi de Reþeaua Naþionalã a Muzeelor din România, Muzeul Þãranului Român, Fundaþia Toaca, Jeunesses Musicales România ºi Centrul GEOMEDIA coordoneazã acest important proiect. PUZZLE se desfãºoarã în foarte multe localitãþi pe întreaga perioadã a anului 2008 ºi are o structurã pentagonalã: LEGENDA - Pelerin spre centru (Fundaþia Toaca), ISTORIA - Identitãþi în dialog (Reþeaua Naþionalã a Muzeelor din România), POVESTEA VECINILOR - La taifas cu "ceilalþi" (Muzeul Þãranului Român), MEMORIA - Dialogul omului cu Pãmântul (Centrul GEOME- DIA) ºi MUZICA - Caffe Festival (Jeunesses Musicales România). Ca piesã de început a proiectului, Legenda - Pelerin spre centru, cu ajutorul unor instituþii precum Institutul Cultural Român, Teatrul Mic, Institutul Cultural Francez, Centrul Cultural Maghiar, Centrul Cultural American, Thunder Bay, City Arts ºi Artus, îºi propune sã întreprindã cãlãtorii artistice iniþiatice prin Bucureºti, Sibiu, Iaºi ºi Timiºoara. 16

17 EUROPE DIRECT Atitudini Sub forma spectacolului de teatru ºi a vizionãrii de materiale video, acest segment al proiectului ne propune o interesantã formã de emisie-recepþie cu privire la interferenþele culturale. Al doilea pas al proiectului este Istoria - Identitãþi în dialog, element important al proiectului, coordonat de Reþeaua naþionalã a Muzeelor din România în parteneriat cu ªcoala de Arte din Focºani, Fundaþia Aris, Muzeul Literaturii din Iaºi, Fundaþia Areal, Centrul Interetnic pentru Tineret din Sighiºoara ºi primãriile din Dumbrãveni ºi Tibãneºti. Aceºtia organizeazã un muzeu virtual încãrcat cu un mozaic istoric al diversitãþii societãþilor. A treia etapã este Povestea vecinilor - La taifas cu "ceilalþi" în care este demonstratã varietatea culturalã a Bucureºtiului (bulgari, evrei, aromâni, armeni, greci germani, francezi, italieni, maghiari, români, þigani, turci, etc.) prin nenumãratele ei forme: teatru, dans, muzicã, imagine, poveºti, bucãtãrie specificã, pantomimã. Muzeul Þãranului Român organizeazã aceste evenimente împreunã cu Ordinul Arhitecþilor din România, Clubul Þãranului, Universitatea Bucureºti, Universitatea de Arhitecturã Ion Mincu, SNSPA, Universitatea de Artã, UNATC, Uniunea Armenilor din România, Federaþia Comunitãþilor Evreieºti din România, Institutul Cultural Francez, Institutul Cultural Italian Vito Grasso, Centrul Cultural al Republicii Ungare, Institutul Goethe din Bucureºti, Centrul Rromilor Amare Rromentza, Asociaþia Culturalã Artistroma, Centrul de Cercetãri Rrome, Asociaþia Italienilor din România, Comunitatea Elena din Bucureºti, Centrul Cultural al Ambasadei Elene, Comunitatea Bratstvo a Bulgarilor din România, Societatea Culturalã Armeneascã, Asociaþia Comunitatea Aromânã din România, Ambasada Italiei, Franþei, Bulgariei, Ungariei, Germaniei. Centrul GEOMEDIA, asistat de GAL Châtaigneraie Limousine (Franþa), Réserve Géologique de Haute Provence (Franþa),GAL Pays Dignois (Franþa), ªcoala Generalã Santamaria Orlea, ªcoala Generalã Rachitova, Geoparcul Dinozaurilor Þara Haþegului, Asociaþia Intercomunalã Þara Haþegului, Muzeul Naþional al Satului "Dimitie Gusti", Muzeul Naþional de Istorie Naturalã Grigore Antipa, Muzeul Naþional de Geologie, Consiliul Judeþean Hunedoara, Inspectoratul ªcolar Hunedoara, European Geoparks Network, Global Geoparks Network (UNESCO), coordoneazã Memoria - Dialogul omului cu Pãmântul. Aceastã etapã a proiectului îºi propune sã îl aducã pe omul contemporan întrun dialog mai intim cu pãmântul care i-a oferit toate resursele pentru a-l propulsa spre culmile civilizaþiei. Locurile alese pentru acest dialog sunt Þara Haþegului, Pays Dignois ºi Châtaigneraie Limousine (Franþa). Ultimul, dar nu ºi cel din urmã pas al proiectului este Muzica - Caffe Festival, coordonat de Jeunesses Musicales România, element ce se doreºte a fi un conglomerat de sunete alese al unui conglomerat de culturi deosebite. Jazz, muzicã clasicã ºi blues cântã virtuozii diferitelor culturi din 12 þãri pentru cei ce vor sã ia parte la aceste evenimente. Aceºti cinci paºi ai proiectului României pentru dialogul intercultural sunt, de asemenea, paºi importanþi în drumul cãtre unitate ºi idealurile europene. LOCALITÃÞI IMPLICATE ÎN PROIECT: Bucureºti, Sibiu, Timiºoara, Iaºi, Nereju, Curtiºoara, Þibãneºti, Alba-Iulia, Piteºti, Tulcea, Buzãu, Constanþa, Ploieºti, Digne and Châtaigneraie Limousine (France), Sãntãmaria Orlea, Rãchitova, Haþeg, Timiºoara, Dumbrãveni, Cluj, Bonþida, Râmnicu-Vâlcea, Sighiºoara. Pentru mai multe informaþii despre program: Centrul de Consultanþã pentru Programe Culturale Europene coordonator proiect Mioara Lujanschi (mioara@eurocult.ro) ; 17

18 Atitudini EUROPE DIRECT Fãrã toleranþã faþã de diversitatea culturalã nu putem vorbi de o Europã unitã Cristina Pelerini - voluntar CENTRAS Toþi adolescenþii iubesc rock-ul ºi nu respectã persoanele mai în vârstã; toþi chinezii aratã la fel; bãrbaþii italieni sunt scunzi; englezii sunt scorþoºi ºi nu ºtiu sã înceapã o conversaþie decât cu detalii despre vreme; francezii sunt zgârciþi - sigur, nu mai zgârciþi decât scoþienii; norvegienii sunt palizi ºi reci; ruºii sunt beþivi; toþi cei care sunt de religie islamicã sunt teroriºti; toate persoanele de etnie romã sunt murdare; toþi avocaþii sunt lacomi; toþi poliþiºtii sunt proºti; toþi politicienii sunt corupþi; toate femeile frumoase trebuie neapãrat sã fie ºi sãrace cu duhul; femeile nu ºtiu sã ºofeze Lista ar putea continua pe mai multe pagini. Acestea sunt doar câteva dintre stereotipurile cu care am crescut, de care mã lovesc aproape în fiecare zi, de care mã tem cã nu ne putem vindeca. Iar dacã românii cred în atâtea stereotipuri valabile pentru alþii, mã gândesc cam ce etichetã avem noi pentru cei pe care îi numim zgârciþi, scorþoºi sau teroriºti. Stereotipurile ºi prejudecãþile sunt obstacole majore în comunicare ºi, mai mult decât atât, sunt cauzele unor acþiuni ºi emoþii negative. Prejudecãþile care sunt bazate pe ultrasimplificarea oricãrei rase de oameni într-un stereotip îngust ºi negativ, pot avea consecinþe tragice precum discriminarea, violenþa ºi, în cazuri extreme, genocidul. Sigur cã ne întristãm când auzim ca toþi românii furã, când auzim cã toþi românii sunt þigani, când auzim cã românii sunt analfabeþi. Ni se pare o nedreptate ºi vrem sã demonstrãm contrariul, dar nu putem cere acest lucru atât timp cât noi nu renunþãm la stereotipuri. "Suntem o comunitate de valori. Punem în practicã în fiecare zi solidaritatea libertatea ºi egalitatea în drepturi. Fãrã acest set clar de valori fundamentale pe care trebuie sã îl avem în minte în fiecare moment Uniunea Europeanã nu are un viitor" a declarat Preºedintele Parlamentului European, Hans Gert Pottering, când a semnat ºi proclamat în Parlamentul European "Charta Drepturilor Fundamentale". Graniþele Europei se fac din ce în ce mai puþin vizibile: trecem de vamã doar cu buletinul, unii dintre noi deja fac socoteli în euro, ne întâlnim din ce în ce mai des cu strãini prin staþiunile turistice, în metrou, pe stradã. Sunt oameni care au nevoie sã se integreze cât mai rapid în sistem : sã înveþe limba, obiceiurile. Pânã aici totul pare firesc, dar oamenii aceºtia vor sã îºi pãstreze ºi trecutul, obiceiurile, religia, moºtenirea lor culturalã, personalitatea. "Uniþi în diversitate" este sloganul pentru anul european al dialogului intercultural. Avem nevoie sã învãþãm sã acceptãm diferenþele dintre noi, sã fim mai toleranþi, sã avem rãbdarea sã descoperim omul din spatele etichetei. Aceste lucruri nu se obþin uºor. De aceea comisia europeanã pentru culturã desfãºoarã în acest an ºapte proiecte reprezentative foarte bine puse la punct pe teme variate: cultura urbanã, artele populare, participarea tinerilor, migraþia, mass media, punerea în comun a iniþiativelor culturale, proiecte video ºi activitãþi în comunitãþile de imigranþi. De asemenea, în fiecare dintre cele 27 de state membre UE, comisia va susþine câte un proiect naþional. 18

19 EUROPE DIRECT Atitudini În acest program au fost incluse ºi dezbateri la Bruxelles pe teme precum arta ºi patrimoniu, dialog interreligios, imigraþie ºi integrare. Existã ºi un site dedicat dialogului intercultural, site pe care s-au înscris peste 500 de organizaþii. Fiecare þarã are câþiva ambasadori naþionali, persoane de succes, apreciate de public ºi cât mai diferite din punct de vedere etnic ºi cultural. Spre exemplu, în România au acceptat aceastã funcþie onorificã Damian Drãghici, Horvath Andor, Ovidiu Pecican ºi Sanda Pralong. Ce au aceºti oameni în comun? Tocmai faptul cã sunt diferiþi. Diversitatea îi uneºte în aceastã misiune, exact cum spune sloganul. Deºi pare o înºiruire pestriþã de nume ºi fizionomii, farmecul acestor ambasadori se contureazã pe diferenþe. Ei stau în linia întâi în lupta cu stereotipurile - atât ale românilor cât ºi ale europenilor. Franco Fratini, vice preºedintele Comisiei Europene dã o definiþie simplã rolului emigranþilor: " Eu cred cã îi putem convinge pe oameni spunând foarte simplu cã fiecare membru al Uniunii Europene are atât autoritatea cât ºi dreptul de a decide ce numãr de emigranþi poate intra în fiecare an în þara lor. Acest lucru nu se decide la Bruxelles. Dacã este nevoie de o sutã de mii de oameni în fiecare an în Polonia, Italia sau Belgia pentru anumite ocupaþii este de datoria statului Iatã de ce nu trebuie sã ne deranjeze asiaticele care lucreazã în fabricile de textile din România sau coreenii care lucreazã pe ºantiere. Sunt aici pentru cã cineva i-a angajat. Cineva a avut nevoie de ei. 19 respectiv sã decidã. Nu suntem noi cei care decid, dar dacã ºase persoane sunt primite într-o þarã, aceasta înseamnã cã este nevoie de ei acolo. Dacã ei nu sunt acolo, atunci o companie micã sau mijlocie din Polonia, Italia sau Belgia va fi închisã (va da faliment) deoarece nu va avea suficientã mânã de lucru pentru a funcþiona în continuare." Trebuie sã facem efortul sã înþelegem cã acestor oameni nu le-a fost uºor sã plece de acasã. Nu sunt turiºti. Sunt aici pentru cã au acceptat sã munceascã pentru un salariu pe care noi românii l-am refuzat, considerându-l prea mic. Nu vin sã ne fure postul mult visat de manager într-o multinaþionalã. ªi nu îi ajutãm cu nimic dacã râdem ºi ne holbãm la ei în autobuz.} E s t e l i m p ede cã dial o g u l intercultural este consi-derat un factor crucial pentru a obþine o adevãratã Europã unitã. De aceea, dupã cum afirma Preºedintele Parlamentului European, Hans Gert Pottering, "Anul dialogului intercultural este o prioritate a Parlamentului European.[ ] Numai prin dialog ne putem apãra valorile, credinþele, democraþia, legi-le " S-au investit zece mi-lioane de euro în discuþii, în desene, în idei, în cuvinte pentru cã dacã nu vom reuºi sã trecem peste graniþele culturale, vom trece doar formal graniþele fizice ºi Europa nu va reuºi sã devinã o comunitate în adevãratul sens al cuvântului. Cei care au propus acest proiect au realizat cã unificarea celor 27 de state nu poate rezista fãrã acceptarea diversitãþii de cãtre cetãþeni ºi cã totul se poate prãbuºi dacã nu se va implementa o culturã a toleranþei faþã de valorile celorlalþi.

20 Ediþia 4/2008 Atitudini EUROPE DIRECT Bruxelles: celebrarea diversitãþii împreunã cu ambasadorii Anului european al dialogului intercultural Artele, cultura ºi diversitatea vor fi celebrate la Festivalul european al dialogului intercultural organizat de Comisia Europeanã în colaborare cu Flagey Arts Centre din Bruxelles în 12 ºi 13 septembrie Ján Figel, comisarul european pentru educaþie, culturã ºi tineret, va ura bun venit ambasadorilor Anului european al dialogului intercultural ºi publicului general la o suitã de concerte, seminarii, vizionãri de filme ºi dezbateri. La eveniment vor participa, printre alþii, regizorul de film ºi televiziune Agnieszka Holland; dirijorul Jack Martin Händler; regizorul de film Radu Mihãileanu; ziaristul, autorul, istoricul ºi activistul politic Adam Michnik; violoncelistul ºi dirijorul Jordi Savall; pianistul Fazil Say ºi cântãreþul de muzicã pop Marija Šerifoviæ. Anul european al dialogului intercultural 2008 reprezintã o oportunitate de a explora pe celãlalt în toate formele lui, de a avansa spre înþelegerea reciprocã, de a crea metode noi de convieþuire ºi de a participa activ la dezvoltarea unei societãþi europene deschisã spre întreaga lume. La solicitarea Comisiei Europene, personalitãþi binecunoscute din lumea artelor ºi a mass-mediei au consimþit sã activeze ca ambasadori ai acestui An, promovându-i mesajul pe întreg cuprinsul Europei ºi dincolo de graniþele sale, contribuind astfel ºi la reflecþiile asupra viitorului sãu. CENTRAS Bd. Mareºal Averescu nr.17, corp.f, et.3, sector 1, Bucureºti - România Telefon: Fax: office@centras.ro 20 Reunindu-se la Flagey în 12 ºi 13 septembrie, ambasadorii vor juca roluri principale în cadrul unui eveniment unic care va ilustra dialogul dintre artiºti prin intermediul unor reprezentaþii creative din domeniile muzicii, cinematografiei, artelor ºi literaturii. Festivitãþile vor începe vineri 12 septembrie cu un omagiu adus din partea lui Jack Martin Händler dirijorului Bruno Walter cu un concert susþinut de Orchestra simfonicã Bruno Walter acompaniatã de pianistul turc de renume mondial Fazil Say (20:15, studioul 4). Ziua de sâmbãtã 13 septembrie va sta sub semnul dialogului, cu seminarii, mese rotunde, dezbateri ºi activitãþi destinate copiilor (începând cu ora 10:00 dimineaþa). Punctul culminant al acestei zile plinã de evenimente va fi reprezentat de concertul Orient-Occident, care promite sã fie o experienþã de neuitat, reunind muzicieni din toate colþurile lumii printre ei eminentul maestru al violoncelului Jordi Savall ºi percuþionistul Pedro Estevan (20:15, studioul 4). Aceastã incursiune extraordinarã în lumea muzicalã esticã ºi vesticã va fi urmatã de un concert în aer liber susþinut de ansamblul Parno Graszt, care va interpreta muzicã popularã þigãneascã antrenantã (în jurul orei 22:30).