RAPORT LA STUDIU DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

Transcrição

1 RAPORT LA STUDIU DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI TIMIŞOARA SEPTEMBRIE 203

2 TITLUL PROIECTULUI: GRUP SONDE, CONDUCTĂ AMONTE, PANOU PREDARE ŞI RACORD SNT, PENTRU PUNERE ÎN PRODUCŢIE SONDA A DINIAŞ ŞI SCHIMBARE DESTINAŢIE TEREN NR. PARCELĂ 527/6/CF ŞI A 255/CF ÎN TEREN CU CONSTRUCŢII (EXPLOATĂRI MINIERE ŞI PETROLIERE/ALTE TERENURI CU CONSTRUCŢII) CONFORM SOLUŢIEI PROPUSE ŞI LEGISLAŢIEI ÎN VIGOARE TITULAR PROIECT: S.C. AMROMCO ENERGY S.R.L. PLOIESTI Copierea partiala sau integrala a acestui material fara acordul titularului/elaboratorului este interzisa ELABORATOR : 2

3 SC AMH MEDIU EXPERT SRL Dr. biolog Adina HORABLAGA Dr. biolog Nicolae Marinel HORABLAGA Semnături/Ştampilă: CUI RO J35/569/20 CERTIFICAT DE ÎNREGISTRARE Registrul Naţional al Elaboratorilor de Studii pentru Protecţia Mediului, Poziţia 452 VALABILITATE: MINISTERUL MEDIULUI ŞI PĂDURILOR CUPRINS 3

4 . INFORMAŢII GENERALE.. Titularul proiectului.2. Autorul raportului privind impactul asupra mediului.3. Denumire proiect.4. Descriere proiect.5. Informaţii privind producţia care se va realiza şi resursele folosite în scopul producerii energiei necesare asigurării producţiei.6. Durata etapei de funcţionare.7. Informaţii despre materii prime, substanţele chimice sau preparatele chimice.8.informaţii despre poluanţii fizici si biologici care afectează mediul generaţi de activitatea propusă.9. Descrierea principalelor alternative studiate de titularul proiectului.0. Localizare geografică şi administrativă a amplasamentuli 2. PROCESE TEHNOLOGICE 2.. Descrierea procesului tehnologic 2.2. Activităţi de dezafectare 3. DEŞEURI 4.IMPACTUL POTENŢIAL INCLUSIV CEL TRANSFRONTALIER COMPONENTELOR DE MEDIU ŞI MĂSURI DE REDUCERE A ACESTORA 4.. Apa 4... Condiţiile hidrologice ale amplasamentului Alimentarea cu apă Managementul apelor uzate Prognozarea impactului Măsuri de diminuarea a impactului 4.2. Aerul Date generale Surse şi poluanţi generaţi Prognozarea impactului Măsuri de diminuarea a impactului 4.3. Solul Caracteristicile solului Prognozarea impactului Măsuri de diminuare a impactului ASUPRA

5 4.4. Subsolul Caracterizarea Geologie Seismicitatea zonei Impact prognozat Măsuri de diminuare a impactului 4.5. Biodiversitatea 4.5..Impact prognozat Măsuri de reducere a impactului 4.6. Peisajul 4.7. Mediul social şi economic 4.8. Aşezări umane şi monumente istorice 4.9. Zgomotul Surse de poluare sonoră Prognozarea impactului Măsuri de reducere a impactului 5. ANALIZA ALTERNATIVELOR 6. PREVEDERI PENTRU MONITORIZAREA MEDIULUI 7. SITUAŢII DE RISC 8. DESCRIEREA DIFICULTĂŢILOR 9.METODOLOGIILE UTILIZATE IN EVALUAREA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI 0.REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC 86 CONCLUZII BIBLIOGRAFIE SELECTIVA Curriculum Vitae Adina Horablaga Curriculum Vitae Nicolae Marinel Horablaga 5

6 . INFORMAŢII GENERALE.. Titularul proiectului Denumirea societătii: SC AMROMCO ENERGY SRL PLOIEŞTI Sediu social: Bulevardul Republicii, nr. 52 K, et. 3, Municipiul Ploieşti, judeţul Prahova Nr. de ordine in Registrul Comerţului: J29/858/2004 CUI RO Tel , fax Director economic Mihaela ENACHE.2. Autorul Raportului privind Evaluarea Impactului asupra Mediului S.C. AMH Mediu Expert, str. Orşova, nr. 26, bl.88, sc. B, ap. /A+20, Timişoara, judet Timiş, înscrisă în Registrul Naţional al Elaboratorilor de Studii pentru Protecţia Mediului, Poziţia 452. Dr. biolog Adina Horablaga Dr. biolog Nicolae Marinel Horablaga 6

7 .3. Denumire proiect GRUP SONDE, CONDUCTĂ AMONTE, PANOU PREDARE ŞI RACORD SNT, PENTRU PUNERE ÎN PRODUCŢIE SONDA A DINIAŞ şi SCHIMBARE DESTINAŢIE TEREN NR. PARCELA 527/6/C.F ŞI A 255/C.F ÎN TEREN CU CONSTRUCŢII (EXPLOATĂRI MINIERE ŞI PETROLIERE/ALTE TERENURI CU CONSTRUCŢII) CONFORM SOLUŢIEI PROPUSE ŞI LEGISLAŢIEI IN VIGOARE.4. Descriere proiect Prezentul proiect constă în amplasarea unor instalaţii tehnologice de suprafaţă necesare punerii în producţie şi legării în Sistemul Naţional de Transport Gaze Naturale (SNTGN), pentru noua sondă forată cu aflux de gaze industrialesonda A Diniaş. Proiectul se suprapune în totalitate cu situl ROSPA044 Uivar Diniaş (ocupă 0,09% din suprafaţa totală a sitului, din care pentru ocuparea definitiva de 0,972 ha, procentul de ocupare este 0,009%). Terenul va fi ocupat temporar pe o suprafaţă totală de mp (conducta de transport gaze) şi ocupat definitiv pe o suprafaţă de.972 mp (conform tabelului de mai jos) şi se află în extravilanul com. Peciu Nou, judeţul Timiş. (nr. CF 40378, ). Bilanţ teritorial al proiectului Destinaţia suprafetei Lungime Lăţime (m) (m) Ocupare temporară Conducta de transport gaze O.S. pe traseul conductei de transport gaze O.S.2 pe traseul conductei de transport gaze O.S.3 pe traseul conductei de trnasport gaze Suprafata totala Ocupare definitivă Grup de sonde Drum acces grup Panou masurăpredare 3 Robineţi de sectionare Suprafaţa (mp)

8 Suprafaţa totală TOTAL Terenul este proprietate privată a persoanelor fizice (teren arabil şi livezi) şi proprietatea com. Peciu Nou (drumuri de exploatare). Accesul pe amplasament se va realiza dinspre drumurile judeţene DJ 593 şi DJ 59A sau drumul comunal DC 398 (Peciu NouDiniaş) şi se continuă pe drumul de exploatare DE 527/3 (parcela nr. 527/6/) în direcţia nordnordest cca. 700 m până la drumul de acces al Sondei Diniaş. Traseul conductei de transport de la Grupul Diniaş este situat în extravilanul com. Peciu Nou şi traversează terenuri agricole şi livezi, 3 canale de drenaj şi 4 drumuri de exploatare agricolă cu porţiuni care se apropie de intravilanul propus al loc. Peciu Nou, drumul judeţean DJ 593 şi cale ferată TimişoaraCruceni (la km 25). Instalaţiile şi obiectivele proiectate: Instalaţia tehnologică de suprafaţă a sondei Diniaş Sonda A Diniaş existentă (forată în baza autorizaţiei de construire nr. 3/ eliberată de Primăria Peciu Nou şi a deciziei etapei de încadrare nr. 277/ emisă de ARPM Timişoara) se va lega la grupul Diniaş şi are instalaţia tehnologică alcătuită din: cap de erupţie 2/2``x20 bar (existent); ventil colţar la capul de erupţie; conductă de aducţiune gaze de la sondă, Ø2.7/8``, L=45 m; instalaţie tehnologică la grup compusă din: ventil colţar; calorifer; dispozitiv TPL; separator vertical suprateran de impurităţi DN 400x64 bar; panou de măsură gaz DN 50 mm, PN 64 bar, echipat cu portdiafragmă DN 50 PN 64 şi contor electronic cu calculator de debit. Conducta de aducţiune a sondei va fi executată din ţeavă de extracţie cu capete neîngroşate Ø73 (2.7/8``)x 5,5 mm, J 55, SR EN ISO 960, L=45 m. 8

9 Conducta se va poza subteran, sub adâncimea de îngheţ, la cota de, m de la suprafaţa terenului la generatoarea superioară a conductei. Tot traseul conductei de aducţiune se găseşte în interiorul grupului nou proiectat. Calorifer pentru încălzirea gazelor Acesta va fi montat pe conducta de aducţiune a gazelor aferentă sondei A Diniaş pentru a asigura încălzirea gazelor, pentru evitarea formării criohidraţilor. Caloriferul este prevăzut cu un arzător, alimentat cu gaze din producţia proprie, care încălzeşte apa în care sunt amplasate serpentinele prin care circulă gazele de la sondă. Separator suprateran de impurităţi lichide După încălzire, gazele provenite de la sondă vor trece prin separatorul de lichide Dn400 Pn64 unde are loc procesul de separare a fracţiilor lichide din gaze. Fracţiile lichide vor fi evacuate în haba de etalonare a impurităţilor (în vederea măsurării cantităţii acestora) şi ulterior în haba metalică supraterană cu capacitate de 30 mc. Instalaţii de colectare a impurităţilor lichide Pentru colectarea impurităţilor lichide separate din gazele naturale exploatate la sonda A Diniaş sunt prevăzute: o habă de etalonare a impurităţilor, necesară pentru măsurarea cantităţilor de impurităţi lichide produse în urma separării şi o habă metalică supraterană cu capacitate de 30 mc. Staţia modulată a gazelor TEG Procesul de uscare a gazelor şi regenerarea trietilenglicolului (TEG) este un sistem complet pentru îndepărtarea vaporilor de apă din gaz. Acesta se realizează întro staţie de uscare tip skid, amplasată pe o fundaţie de beton. Uscarea gazului se produce trecând în contracurent gazul cu trietilenglicolul, folosind un absorber (contactor glicol). Eventualele debuşări accidentale de gaze ale supapelor de siguranţă vor fi evacuate prin intermediul conductei colectoare realizată din ţeavă de conductă. Scurgerile de impurităţi lichide de la instalaţiile componente modulului de uscare gaze vor fi evacuate prin intermediul conductei colectoare realizată din ţeavă de conductă 60,3 x 5 mm la bazinul de colectare scurgeri. 9

10 Staţia de uscare a gazelor constă din două unităţi tehnologice distincte: unitate de uscare a gazelor cu trietilenglicol (TEG); unitate de regenerare a TEG. Principiul de funcţionare al staţiei de uscare gaze este cu soluţie de glicol şi reprezintă o soluţie atractivă datorită siguranţei în funcţionare, simplităţii echipamentului şi a costului relativ scăzut al chimicalelor şi utilităţilor. Coşul de gaze: amplasat la o distanţă de siguranţă faţă de incintă, are rol de evacuare a gazelor în următoarele cazuri: în cazul unei intervenţii la staţia de uscare gaze; în cazul eliminării gazelor naturale prin supapele de siguranţă amplasate pe instalaţiile componente modulului staţiei de uscare gaze în urma unei creşteri bruşte a presiunii pentru limitele acceptate. Coşul de evacuare a gazelor se va monta pe fundaţii din beton. Legătura între staţia de uscare gaze şi coşul de evacuare se va realiza printro conductă montată îngropat. Coşul de evacuare va avea o înălţime de 0 m şi un diametru de 00 cm. Cabina pentru personal Cabina pentru personal va fi confecţionată din panouri tristrat. Pentru încălzirea spaţiului baraca va fi prevăzută cu un aparat de aer condiţionat. Va fi montat şi o toaletă ecologică, în cadrul amplasamentului. Împrejmuire Incinta viitorului grup va fi împrejmuită cu gard din sârmă, prevăzut cu porţi de acces pietonal şi auto, iar la nivelul amplasamentului va fi montată instalaţia de iluminat exterior şi legarea la pământ a utilajelor. Conductă de transport gaze din Grupul Diniaş la panoul de măsurarepredare SNT Pentru dimensionarea conductei colectoare sa luat în calcul un debit de Nmc/zi. Pentru calcului de rezinstenţă şi diametrul conductei sa considerat o presiune maximă de 40 bar şi o presiune de regim de 5 bar. Traseul conductei urmăreşte drumurile de exploatare agricolă din zonă. 0

11 Conducta de transport gaze traversează 4 drumuri de exploatare agricolă, canale de drenaj, drumul judeţean DJ593 şi calea ferată TimişoaraCruceni la km 25. Conducta se va poza subteran, sub adâncimea de îngheţ, la cota, m de la suprafaţa terenului la generatoarea superioară a conductei. Culoarul de teren necesar pentru execuţia conductei are lăţimea de 4 m. Panou măsură fiscal pentru predare în SNT Panoul de măsură se va executa pe principiul de funcţionare cu element deprimogen SR SN 567/2. Panoul va fi echipat cu portdiafragmă cu schimbare rapidă a discului, cu elemente de închidere amonte şi aval, cu calculator de debit alimentat cu energie solară şi cu robinet de reţinere cu clapetă pentru a împiedica curgerea inversă a gazelor. Racord de cuplare în SNT Se va proiecta şi executa în aceleaşi condiţii cu conducta de amonte. Cuplarea în conducta de transport se va realiza sub presiune. Coordonatele STEREO 970 ale proiectului sunt urmatoarele: X Y

12

13 Fig. nr.. Vedere amplasamentzona de racord cu conducta SNT (foto original) 3

14 Fig. nr. 2. Locul de subtraversare a căii ferate, în imediata apropiere a zonei de racord cu conducta SNT (foto original) Fig. nr.3. Vedere drum exploataretraseu conductăpe lângă terenul arabil(foto original) 4

15 Fig. nr.4. Vedere drum de exploataretraseu conductă pe lângă teren arabil (foto original) Fig. nr. 5. Vedere drum de exploataretraseu conductă pe lângă canal de desecare în dr. şi teren agricol în stg. (foto original) 5

16 Fig. nr. 6. Vedere amplasamentsonda A Diniaş (foto original) Fig. nr. 7.Vecinătate canal de desecarelângă sonda A Diniaş (foto original) 6

17 Fig. nr. 8.Sonda A Diniaş (foto original) Durata de funcţionare a proiectului va fi de 5 de ani. Dupa terminarea perioadei de exploatare (aproximativ 5 ani), în cazul în care nu mai există producţie de gaz, amplasamentul va fi dezafectat, iar terenul va fi adus la starea lui iniţiala de teren arabil. Necesitatea investitiei Proiectul are ca si scop valorificarea resurselor de gaze naturale existente in zăcământul Diniaş, gaze utilizate pentru consumul industrial şi casnic. Gazele naturale furnizate în România prin infrastructura sectorului gazelor naturale, trebuie să întrunească anumite proprietăţi fizice şi chimice conform SR În vederea livrării în Sistemul Naţional de Transport Gaze (SNTGN) este necesară punerea în producţie şi legarea noii sonde forate cu aflux de gaze industrialesonda A Diniaş. Obiectivul proiectului Obiectivul proiectului constă în valorificarea resurselor de gaze naturale existente in zăcământul Diniaş, gaze utilizate pentru consumul industrial şi casnic. În vederea livrării în 7

18 Sistemul Naţional de Transport Gaze Naturale (SNTGN) este necesară punerea în producţie şi legarea noii sonde forate cu aflux de gaze industrialesonda A Diniaş. În acest scop a fost obţinut Certificatul de Urbanism nr. 33/ , Acordul de Acces la Sistemul Naţional de Transport al Gazelor Naturale nr. DD548/ Terenul are o suprafaţă de mp şi se află in extravilanul com. Peciu Nou, judetul Timis, (nr. CF 40378, ). Etapele proiectului: Etapa Obţinerea de către titularul proiectului a tuturor avizelor necesare trimestrul IIIIV 203; Etapa 2 Executia lucrărilor termen estimat trimestrul IV 203 trimestrul I 204. Durata realizării proiectului va fi de 50 zile. Eşalonarea perioadei de realizare a proiectului se găseşte redata în tabelul de mai jos. Durata de funcţionare a proiectului va fi de 5 de ani. Eşalonarea perioadei de realizare a proiectului Nr. crt. Denumire etapă de realizare Responsabil Perioada Sursa de finanţare Lucrări construcţii civile: lucrări de amenajare a terenului, fundaţiilor, şanţurilor pentru montarea conductelor, amenajarea aleilor pietonale, împrejmuire grup Titularul proiectului 50 zile Surse proprii de finanţare 2 Lucrări de montaj conducte şi utilaje tehnologice: lucrărări de montaj a conductelor tehnologice subterane şi supraterane, montaj al instalaţiilor tehnologice de suprafaţă aferente Titularul proiectului 50 zile Surse proprii de finanţare 8

19 viitorului grup. Unele lucrari se vor realiza concomitent, astfel realizarea proiectului va fi de 50 zile Lucrările constructive Proiectul constă în: Lucrările de construcţiemontaj pentru realizarea proiectului sunt împărţite în două categorii: Lucrări de construcţii civile reprezentate de lucrările de amenajare a terenului, fundaţiilor, şanţurilor pentru montarea conductelor, amenajarea aleilor pietonale dalate, delimitarea incintei cu gard; Lucrări de montaj conducte şi utilaje tehnologice reprezentate de lucrările de montaj al conductelor tehnologice subterane şi supraterane, montaj al instalaţiilor tehnologice de suprafaţă aferente viitorului grup. Conform categoriilor de lucrări identificate, echipamentele ce se vor utiliza în etapa de realizare a lucrărilor sunt: Utilaje specifice pentru lucrările de construcţii civile: buldozer, buldoexcavator, autobasculante, vibrocompactor; Utilaje specifice pentru lucrările de montaj conducte şi echipamente tehnologice: generator de curent, invertoare de sudură, automacara. Pentru punerea în producţie a sondei A Diniaş sunt necesare executarea următoarelor lucrări: Facilităţi de suprafaţă compuse din: o Instalaţie tehnologică de suprafaţă a sondei ce cuprinde conducta de aducţiune a sondei A Diniaş împreună cu caloriferul, separatorul de impurităţi, haba stocare impurităţi, haba etalonare impurităţi, staţie de uscare gaze naturale cu trietilenglicol (TEG), montată în incinta grupului în aval de separatorul rampei grupului şi poligonul de măsură al sondei; 9

20 o Cabină operator tip container, instalaţii electrice de iluminat şi protecţie împotriva descărcărilor atmosferice, platforme şi trotuare pentru acces auto şi pietonal, WC ecologic, împrejmuire şi poartă de acces; o Coş de evacuare a gazelor (utilizat în caz de întrerupere a funcţionării staţiei de uscare a gazelor) cu conducta aferentă. Conductă pentru transportul gazelor din grup până la punctul de predare în SNTGN; Panou de măsură fiscală a gazelor naturale pentru măsurarea şi predarea gazelor în SNTGN; Racord la SNTGN între panoul de măsură şi conducta de transport gaze aparţinând Transgaz..5. Informaţii privind producţia care se va realiza şi resursele folosite în scopul producerii energiei necesare asigurării producţiei Informaţii privind producţia Producţia care se va realiza va fi de Nmc/zi. Pentru calculul de rezinstenţă şi diametrul conductei sa considerat o presiune maximă de 40 bar şi o presiune de regim de 5 bar. Fluxul tehnologic: gazele provenite din zăcământ de la sonda A Diniaş vor fi dirijate prin intermediul conductei de aducţiune gaze Ø73 (2.7/8``) x 5,5 mm, J 55, SR EN ISO.960, L=45 m la grupul Diniaş. La intrarea în calorifer presiunea gazelor este redusă prin utilizarea duzei fixe. După ieşirea din calorifer, gazele sunt trecute prin conducta în separatorul de lichide, unde vor fi reţinute eventualele impurităţi lichide. După separarea impurităţilor lichide vor fi dirijate către staţia de uscare gaze pentru a asigura respectarea cerinţelor de calitate a gazelor prevăzute în standardul 337. După procesul de uscare, gazele sunt transportate prin conducta de transport gaze la panoul de măsurare gaze fiscal, amplasat în incinta punctului de predare măsurare gaze din zona loc. Peciu Nou şi predate către SNTGN TRANSGAZ SA. 20

21 Fracţiile lichide acumulate în separatorul vertical vor fi măsurate în haba de etalonare urmând ca ulterior să fie colectate temporar în haba de colectare a apelor de zăcământ. Eliminarea acestora din cadrul amplasamentului se va realiza prin transport cu autovidanja la o sondă autorizată pentru injecţia apelor de zăcământ. Informaţii privind resursele utilizate Resursa necesară implementării proiectului este gazul. Resursa folosită în scopul asigurării producţiei Denumire Cantitate Furnizor Gaz Nmc/zi Sistemul Naţional de Transport Gaze (SNTGN) Alimentarea cu apă Alimentarea cu apă potabilă pentru personalul operator se va asigura în timpul funcţionării obiectivului din bidoane de la unităţi specializate autorizate, cu o capacitate de 9 l /bidon. Apa utilizată în scop tehnologic (pentru încălzirea gazelor) se va asigura cu autocisterna de către Primăria Com. Peciu Nou, în baza contractului încheiat între beneficiar şi aceasta. În perioada de execuţie a lucrărilor tehnologice pentru realizarea obiectivului în cadrul amplasamentului nu va fi utilizată apă. Surse de poluanţi: Apele uzate menajere de la toaleta ecologică vor fi vidanjate de o societate autorizată, în ambele etape (de realizare şi funcţionare). Apele de zăcământ posibil a rezulta în urma procesului de separare a fracţiilor lichide din gaze. Acestea au un grad de mineralizare ridicat, conţinând în principal ioni de Ca 2+, Mg2+, Na2+, K+, Cl, SO2+. În cazul în care rezultă în procesul tehnologic apele de zăcământ din separatoarele verticale şi din cadrul staţiei de uscare, vor fi colectate întro habă metalică supraterană şi evacuate de pe amplasament, urmând ca acestea să fie transportate cu autospeciale în vederea eliminării la o staţie de injecţie a apelor de zăcământ. Procesul tehnologic de separare a fracţiilor lichide din gaze este proiectat a se realiza în sistem închis. Pe amplasament nu este necesară prevederea de instalaţii de epurare a apelor uzate. 2

22 Alimentarea cu energie electrică În perioada de execuţie a lucrărilor, alimentarea cu energie electrică în zona de lucru pentru pozarea conductei de transport gaze (pentru realizarea sudurii în arc electric) se va realiza cu ajutorul generatoarelor mobile cu funcţionare pe motorină. Asigurarea energiei electrice în zona de lucru pentru realizarea grupului se va face prin intermediul unui grup generator diesel prevăzut cu un rezervor adiţional de motorină ce va asigura energia electrică în etapa de funcţionare a proiectului..6. Durata etapei de funcţionare Proiectul va funcţiona pe o perioadă de aproximativ 5 ani. Regimul de funcţionare: nonstop..7. Informaţii despre materii prime, substanţele chimice sau preparatele chimice Materiile prime care se vor utiliza la realizarea proiectului constau in: Trietilenglicol (TEG), filtre glicol necesare pentru funcţionarea staţiei de uscare; Ulei motor, filtre ulei, motorină necesare pentru generatorul electric; Materiale de construcţii. Materiile prime şi substanţele chimice periculoase utilizate în cadrul proiectului, sunt redate în tabelele de mai jos. Materii prime utilizate la realizarea/funcţionarea proiectului Nr. crt. Tipul materiei prime Unitate de masura Cantitate Trietilenglicol (TEG) L 800/an pe perioada de funcţionare) 2 Filtre glicol Buc. 4 3 Ulei motor L 50 4 Filtre ulei Buc. 4 5 Filtre motorină Buc. 4 22

23 6 Motorină L 00/an (pe perioada de funcţionare fiind de rezervă) 7 Beton Mc 5 8 Plăci prefabricate din beton Buc. 6 9 Balast Mc 30 Alimentarea cu combustibil lichid, repararea/întreţinerea utilajelor se efectuează la societăţi specializate autorizate. Materialele utilizate la construcţie vor fi livrate direct de furnizor, nu vor fi preparate pe amplasament. Substanţe chimice periculoase: în activitate se utilizează în perioada de execuţie a lucrărilor: Motorină. Alimentarea cu combustibil lichid, repararea/întreţinerea utilajelor se efectuează la societăţi specializate autorizate. Alimentarea cu combustibil (motorină) a generatoarelor de curent se va face săptămânal, cu ajutorul unor canistre, pe locaţie existând doar stocul din rezervoarele generatorului. În cadrul proiectului se utilizează în perioada de funcţionare: Motorină pentru generatorul electric; Trietilenglicol (TEG). După punerea în funcţiune a obiectivului, pe amplasamentul viitorului grup se va afla rezervorul metalic de stocare TEG, inclus în instalaţia de uscare, precum şi un butoi metalic de 200 l capacitate, ce va asigura stocul necesar completării nivelului de TEG timp de un an. Transvazarea TEG din recipientul de stocare în rezervorul staţiei se va face cu ajutorul unei pompe manuale de butoi, de către personalul specializat şi dotat cu echipament de protecţie 23

24 specific unor astfel de situaţii. În cadrul obiectivului se va afla şi rezervorul suplimentar de motorină aferent grupului generator, cu capacitate de mc. Alimentarea cu combustibil lichid, repararea/întreţinerea utilajelor se efectuează la societăţi specializate autorizate. Informaţii despre materiile prime şi despre substanţele sau preparatele chimice periculoase Denumire substanţă chimică periculoasă Cantitate estimată anual Motorină 600 l Motorină Trietilenglicol (TEG) l 800 l Clasificarea şi etichetarea substanţelor chimice periculoase Categorie Periculozitate ** Fraze de periculoase/nepericuloase risc* (P/N) Perioada de execuţie P Nociv R40 Perioada de funcţionare P Nociv R40 P Iritant, R43, R50/53 periculos pentru mediu * Conform HG nr. 408/2008 Conform art. 2 din HG nr. 408/2008 **.8. Informaţii despre poluanţii fizici/biologici care afectează mediul generaţi de activitatea propusă Surse staţionare dirijate: în perioada de execuţie nu au fost identificate, iar în perioada de funcţionare acestea sunt reprezentate de: Caloriferul pentru încălzirea gazelor, alimentat cu gaze din producţia proprie. Evaluarea gazelor arse se va face prin câte un coş poziţionat vertical; Instalaţia de refierbere din cadrul staţiei de uscare. Consumul de gaze estimat va fi de 5Smc/h. Evacuarea gazelor arse se va face printrun coş cu înălţimea de 3 m şi diametrul de 50 mm; Grup generator PRAMAC GSW 22 cu puterea de 4 kva alimentat cu motorină. Debitele masice de poluanţi evacuaţi în atmosferă de sursele staţionare dirijate au fost determinate cu ajutorul metodologiei CORINAIR 2009 (EPC Consultanţă de mediu, 203), 24

25 utilizând factorii de emisie specifici tipului de echipament şi de combustibil utilizat (conform tabelului de mai jos). Surse staţionare dirijate Sursa Poluant Debit masic g/h Debit masic g/s Concentraţia în emisie mg/mc Calorifer orizontal tip II NOx SO2 CO Particule NOx SO2 CO Particule NOx SO2 CO Particule 40,320 0,288 4,400 0,288 25,2 0,8 9 0,8 34,344 87,768 2,862 0,908 0,0 0, ,004 0, ,0070 0, ,0025 0, , , , , ,535,340 66,977,340 22,052,578 78,947, , ,500 9,875,325 Refierbător trietilenglicol Generator electric Limite conform Ord. Nr. 462/993 mg/mc (EPC Consultanţă de mediu, 203) Surse staţionare nedirijate: Debitele masice de poluanţi evacuaţi în atmosferă de sursele staţionare nedirijate aferente perioadei de execuţie sau determinat cu metodologia CORINAIR 2009 în care au fost utilizaţi factorii de emisie specifici tipului de activitate legată de manevrarea pământului şi suprafaţa pe care aceste tipuri de lucrări se desfăşoară (EPC Consultanţă de mediu, 203). Surse staţionare dirijate Denumirea sursei Manevrarea maselor de pământ TSP 0,03 Debite masice de particule pe spectru dimensional PM0 PM2,5 TSP PM0 PM2,5 g/s t/perioada de execuţie 0,05 0,005,598 0,80 0,080 (EPC Consultanţă de mediu, 203) Surse mobile: Pe perioada de execuţie: sursele mobile sunt reprezentate de utilajele folosite la amenajarea terenului, vehiculele care asigură transportul materialelor de construcţie, 25

26 aprovizionarea cu materiale necesare execuţiei şi vehicule necesare evacuării deşeurilor de pe amplasament. Pentru calculul emisiilor orare de poluanţi atmosferici sa luat în calcul ipoteza prezenţei/funcţionării simultane pe amplasament a 3 autovehicule grele, alimentate cu motorină, având fiecare un consum mediu de 30l/00 km. Pe perioada de exploatare: sursele sunt reprezentate de autovehicule care asigură eliminarea deşeurilor, vidanjarea fracţiilor lichide colectate în rezervorul din cadrul amplasamentului precum şi vehicule necesare în perioadele de revizie. Pentru calculul emisiilor orare de poluanţi atmosferici în etapa de exploatare sa luat în calcul ipoteza prezenţei simultane pe amplasament a 2 autovehicule grele şi 2 autoturisme aparţinând personalului de exploatare. Debitele masice de poluanţi evacuaţi în atmosferă de sursele mobile sau determinat cu ajutorul metodologiei CORINAIR 2009 (Trafic rutier), utilizând factorii de emisie specifici tipului de autovehicul, tipului de carburant şi vitezei de rulare, luând în considerare consumurile de carburant şi numărul de km parcurşi. Rezultatele sunt prezentate în tabelul de mai jos. Ordinul nr. 462/993 nu prevede limite pentru sursele mobile. Ordinul indică faptul că emisiile poluante ale autovehiculelor rutiere se limitează, cu caracter preventiv, prin condiţiile tehnice prevăzute la inspecţiile tehnice, ce se efectuează periodic pe toată durata utilizării autovehiculelor rutiere înmatriculate în ţară (EPC Consultanţă de mediu, 203). Surse mobile Denumirea sursei Total surse mobile Total surse mobile 8,392 Poluanţi şi debite masice (g/h) Pb CO CO2 Etapa de construcţie 0,737,84 0,72 0,04 7,273 Etapa de funcţionare 0,639,572 0,02 NOx 0,625 N2O (EPC Consultanţă de mediu, 203).9. Descrierea principalelor alternative studiate de titularul proiectului În cadrul proiectului au fost analizate următoarele alternative : 26

27 Alternitava 0 constă în nerealizarea actualei investitii. Alternativa de amplasament este una favorabilă îndeosebi prin poziţia fizicogeografică ce favorizează exploatarea depozitelor geologice cu hidrocarburi dar şi prin ocuparea terenurilor, acestea fiind situate în extravilanul localităţilor şi utilizate în scop agricol. Alternativa de amplasament a urmărit şi reţeaua de căi de comunicaţie, ceea ce facilitează accesul către zona de lucru dar şi posibilitatea de racordare la conducta din Sistemul Naţionl de Transport Gaze (SNTG). Analiza alternativelor în ceea ce priveşte traseul conductei şi amplasarea grupului a luat în considerare varianta cea mai scurtă de traseu, cu un impact cât mai redus asupra mediului (urmând traseul drumurilor de exploatare din zonă) pentru ocuparea temporară a unei suprafeţe de teren agricol minimă. În ceea ce priveşte alegerea traseului, au existat constrângeri legate de poziţionarea sondei şi traseul conductei de transport Transgaz. Referitor la amplasamentul facilităţilor de suprafaţă (Grup), acesta a fost ales la o dustanţă minimă de siguranţă faţă de sonda A Diniaş, având în vedere faptul că zona a fost déjà utilizată pe perioada construirii sondei. Alternativa a fost aleasă pentru a nu ocupa suprafeţe suplimentare din aria naturală protejată. Un al avantaj tehnologic şi economic a fost poziţionarea grupului Diniaş la o distanţă cât mai redusă faţă de sonda Diniaş (L=45 m). Alternativa tehnologică au fost analizate două tehnologii privind alegerea tipului de staţie de uscare, respectiv staţie de uscare gaze cu trietilenglicol (TEG) şi staţie uscare gaze cu silicagel. Staţia de uscare gaze are rolul de a elimina o cantitate cât mai mare de vapori de apă din gazele provenite de la sonde sau din instalaţiile de comprimare, iar alternativa tehnologică aleasă folosind staţia de uscare cu trietilenglicol (TEG) este favorabilă, deoarece aceasta diferă de cea cu silicagel prin procesul de uscare al gazelor şi anume prin absorbţie. Instalaţiile de uscare cu silicagel folosesc procedeul de adsorbţie ca procedeu de separare al apei din gaze..0. Localizare geografică şi administrativă a amplasamentului Modul de încadrare în planurile de urbanism: obiectivul de investitii propus se află amplasat, conform CU nr. 33/ , în extravilanul localitătii Peciu Nou, judetul Timis, pe un teren arabil, livezi şi drumuri de exploatare, CF nr ,

28 Comuna Peciu Nou este situată în câmpia de divagare TimişBega, la 25 Km SV de Timişoara. Localităţile aparţinătoare comunei sunt Peciu Nou, Dimiaş şi Sînmărtinul Sîrbesc. Proiectul este situat in extravilanul com. Peciu Nou la o distanţă de cca. 2 km şi respective 3 km de intravilanul loc. Diniaş şi Peciu Nou, judeţul Timiş, categoria de folosinţă a terenului fiind: teren agricol, livezi şi drumuri de exploatare. Figura 9 Încadrarea Comunei Peciu Nou în judetul Timis Terenul va fi ocupat temporar pe o suprafaţă totală de mp (conducta de transport gaze) şi ocupat definitiv pe o suprafaţă de.972 mp şi se află în extravilanul com. Peciu Nou, judeţul Timiş. (nr. CF 40378, ). Accesul pe amplasament se va realiza dinspre drumurile judeţene DJ 593 şi DJ 59A sau drumul comunal DC 398 (Peciu NouDiniaş) şi se continuă pe drumul de exploatare DE 527/3 (parcela nr. 527/6/) în direcţia nordnordest cca. 700 m până la drumul de acces al Sondei Diniaş. 28

29 Figura nr. 0 Localizarea proiectului în cadrul unităţilor administrativteritoriale Traseul conductei de transport de la Grupul Diniaş este situat în extravilanul com. Peciu Nou şi traversează terenuri agricole şi livezi, 3 canale de drenaj şi 4 drumuri de exploatare agricolă cu porţiuni care se apropie de intravilanul propus al loc. Peciu Nou, drumul judeţean DJ 593 şi cale ferată TimişoaraCruceni (la km 25). Realizarea investiţiei va ocupa o suprafaţă de 0,09% din suprafaţa totală a sitului ROSPA 044 UivarDiniaş. 29

30 Fig. nr.. Localizarea proiectului în raport cu aria protejata, situl Natura 2000 ROSPA 044 UivarDiniaş Vecinătăţile amplasamentului sunt reprezentate dea lungul traseului de dumuri de acces, drumuri de exploatare, cale ferată, canale de desecare. 2. PROCESE TEHNOLOGICE 2.. Descrierea procesului tehnologic Fluxul tehnologic: gazele provenite din zăcământ de la sonda A Diniaş vor fi dirijate prin intermediul conductei de aducţiune gaze Ø73 (2.7/8``) x 5,5 mm, J 55, SR EN ISO.960, L=45 m la grupul Diniaş. La intrarea în calorifer presiunea gazelor este redusă prin utilizarea duzei fixe. După ieşirea din calorifer, gazele sunt trecute prin conducta în separatorul de lichide, unde vor fi reţinute eventualele impurităţi lichide. După separarea impurităţilor lichide vor fi dirijate 30

31 către staţia de uscare gaze pentru a asigura respectarea cerinţelor de calitate a gazelor prevăzute în standardul 337. După procesul de uscare, gazele sunt transportate prin conducta de transport gaze la panoul de măsurare gaze fiscal, amplasat în incinta punctului de predare măsurare gaze din zona loc. Peciu Nou şi predate către SNTGN TRANSGAZ SA. Fracţiile lichide acumulate în separatorul vertical vor fi măsurate în haba de etalonare urmând ca ulterior să fie colectate temporar în haba de colectare a apelor de zăcământ. Eliminarea acestora din cadrul amplasamentului se va realiza prin transport cu autovidanja la o sondă autorizată pentru injecţia apelor de zăcământ Activităţi de dezafectare Dupa terminarea perioadei de exploatare (aproximativ 5 ani), în cazul în care nu mai există producţie de gaz, amplasamentul va fi dezafectat, iar terenul va fi adus la starea lui iniţiala de teren arabil. Dezafectarea şi aducerea terenului la starea iniţiala nu va afecta integritatea ariei naturale protejate datorită faptului ca starea iniţiala a terenului a fost teren arabil. Perioada de dezafectare a proiectului va fi de 50 zile si va conţine urmatoarele etape din tabelul de mai jos. Nr. crt. Eşalonarea perioadei de dezafectare a proiectului Denumire etapă de Responsabil Perioada Sursa de dezafectare finanţare Demontarea grup cu instalaţii tehnologice aferente Titularul proiectului 50 zile Surse proprii de finanţare 2 Demontare conducte, desfiinţare platformă, alei pietonale Titularul proiectului 50 zile Surse proprii de finanţare Unele lucrari se vor realiza concomitent, astfel realizarea proiectului va fi de 50 zile 3

32 3. DEŞEURI Deşeurile rezultate în perioada de execuţie se împart în următoarele categorii: deşeuri menajere: rezultate de la angajaţi; deseuri de materiale de construcţie: deşeuri metalice (feroase şi neferoase), electrozi de sudură. Deşeurile rezultate în perioada de funcţionare se împart în următoarele categorii: deşeuri menajere: rezultate de la angajaţi; trietilenglicol uzat: rezultat din activitate; filtre aer, filtre gaz, filtre de glicol, filtre ulei, ulei uzat: rezultat din activitate. În tabelul de mai jos sunt prezentate cantităţile de deşeuri generate. Gestionarea deşeurilor pe perioada de execuţie şi funcţionare a proiectului Nr. crt. Deseuri Deseuri menajere 2 Deşeuri metalice 3 Electrozi de sudură Deseuri menajere 2 Filtre aer 3 Filtre gaz Cod deseu Gestionare conf. H.G. nr.856/2002 Perioada de execuţie Europubele + preluat de societăţi specializate autorizate Container+ preluat de societăţi specializate autorizate Container+ preluat de societăţi specializate autorizate Perioada de funcţionare Europubele + preluat de societăţi specializate autorizate Recipient+ preluat de societăţi specializate autorizate Recipient+ preluat de societăţi UM Cantit. totala T 0, t/per. de execuţie T 0, t/per. De execuţie kg 5 T 0,4 t/an Buc. 6/an Buc. /an 32

33 4 Filtre de glicol x 5 Filtre ulei 6 0 0x 6 Ulei uzat Trietilenglicol uzat 6 0 4x specializate autorizate Recipient+ preluat de societăţi specializate autorizate Recipient+ preluat de societăţi specializate autorizate Recipient+ preluat de societăţi specializate autorizate Recipient+ preluat de societăţi specializate autorizate Buc. 4/an Buc. 4/an l 50 l/an L 600 l/an Conform H.G. nr. 856/2002 titularul activităţii va ţine o evidenţă a deşeurilor. 4. IMPACTUL POTENŢIAL INCLUSIV CEL TRANSFRONTALIER ASUPRA COMPONENTELOR DE MEDIU ŞI MĂSURI DE REDUCERE A ACESTORA 4.. Apa 4... Condiţiile hidrologice ale amplasamentului Cel mai apropiat curs de apă de suprafaţă faţă de amplasamentul analizat, este reprezentat de râurile cadastrate Bega (cod cadastral V), situat la cca. 5 km NNV şi Timiş (cod cadastral V2) situat la cca. 6 km SSE. Teritoriul comunei Peciu Nou face parte din bazinul hidrografic al râului Timiş şi a colectorului secundar al Timişului, Bega Mică. Reţeaua hidrografică a comunei este compusă din râul Timiş ce străbate localitatea PeciuNou la sud şi canalul Bega Mică ce curge la nord de satul Diniaş. Canalul Bega străbate raza satului Diniaş, la nord, fiind un bun colector de suprafaţă. Sistemul acvifer subteran cuprinde ape freatice de mică şi medie adâncime alimentat din infiltraţiile apelor pluviale şi a celor două colectoare de suprafaţă, Timiş şi Bega. 33

34 Râul Bega îşi are originea în Munţii Poiana Ruscă, având doi afluenţi de bază:bega Luncani ce străbate locuri pitoreşti din zona Tomeşti, Româneşti şi Bega Poieni ce curge printre dealuri, apoi traversează localităţile Poieni, Crivina de Sus, Pietroasa. La confluenţa lor, în amonte de Margina se formează râul Bega. De aici râul curge domol, traversând de la est la vest Câmpia Bănăţeană, trecând prin oraşele Făget şi Timişoara, pe teritoriul României şi prin oraşul sârbesc Zrenjanin. Bega se varsă lângă localitatea Titel (Serbia) în râul Tisa, care după aproximativ 20 km. ajunge la Dunăre. Bazinele hidrografice Timiş (5 673 kmp) şi Bega (2 362 kmp), care împreună reprezintă cca. 43% din suprafaţa spaţiului hidrografic Banat, au o situaţie specială din punct de vedere al calculului parametrilor scurgerii maxime, datorită intervenţiei antropice care a modificat distribuţia naturală a scurgerii în perioadele de ape mari şi viituri. Despre bazinele Timiş şi Bega se poate vorbi ca despre un singur bazin TimişBega întrucât sunt legate prin două derivaţii în cadrul unei scheme de interconexiune (derivaţia TimişBega de la Coştei la Balint şi derivaţia BegaTimiş de la Topolovăţ la Hitiaş). 34

35 Fig. Nr. 2. Localizarea proiectului în cadrul reţelei hidrografice din zonă Alimentarea cu apă Alimentarea cu apă potabilă pentru personalul operator se va asigura în timpul funcţionării obiectivului din bidoane de la unităţi specializate autorizate, cu o capacitate de 9 l /bidon. Apa utilizată în scop tehnologic (pentru încălzirea gazelor) se va asigura cu autocisterna de către Primăria Com. Peciu Nou, în baza contractului încheiat între beneficiar şi aceasta. În perioada de execuţie a lucrărilor tehnologice pentru realizarea obiectivului în cadrul amplasamentului nu va fi utilizată apă Managementul apelor uzate Apele uzate menajere de la toaleta ecologică vor fi vidanjate de o societate autorizată, în ambele etape (de realizare şi funcţionare). Apele de zăcământ posibil a rezulta în urma procesului de separare a fracţiilor lichide din gaze. Acestea au un grad de mineralizare ridicat, conţinând în principal ioni de Ca 2+, Mg2+, Na2+, K+, Cl, SO2+. Apele de zăcământ rezultate din separatoarele verticale şi din cadrul staţiei de uscare, vor fi colectate întro habă metalică supraterană şi evacuate de pe amplasament, urmând ca acestea să fie transportate cu autospeciale în vederea eliminării la o staţie de injecţie a apelor de zăcământ. Procesul tehnologic de separare a fracţiilor lichide din gaze este proiectat a se realiza în sistem închis. Pe amplasament nu este necesară prevederea de instalaţii de epurare a apelor uzate Prognozarea impactului asupra apei In perioada de construcţie şi cea de funcţionare nu este prognozat un impact asupra apei. Pentru factorul de mediu apă nu există posibilitatea impactului transfrontier în cadrul funcţionării obiectivului de investiție Măsuri de diminuarea a impactului 35

36 În condițiile în care se respectă tehnologia de lucru și toate condițiile impuse prin avizele obţinute, impactul asupra apelor subterane este nesemnificativ. În aceste condiţii, la funcţionarea normală a obiectivului se poate aprecia că impactul acestei activităţi asupra apelor subterane este nesemnificativ Aerul Date generale Clima este temperatcontinentală, specifică zonelor de câmpie din Câmpia Banatului, având un caracter intermediar, fiind rezultanta întrepătrunderii mai multor tipuri climatice: continental, meditaraneean şi temperatoceanic. Astfel, iernile sunt relativ blânde, verile lungi şi călduroase, iar primăverile şi toamnele sunt scurte şi cu treceri relativ repezi de la anotimpul friguros la cel călduros şi invers. Topoclimatul zonei se caracterizează prin următoarele date statistice: durata maximă de strălucire a soarelui: 200 ore/an (din care 500 ore/an în timpul verii); temperatura medie anuală mai mare de 0ºC; durata intervalului cu temperaturi medii de peste 5ºC este de 250 zile/an; durata intervalului fără îngheț: 80 zile/an; primul îngheț în jur de 2 octombrie; umezeala aerului în jur de 80%; media anuală de precipitații: 56 mm; raport deficitar între precipitații și evapotranspirații, în anotimpul cald. Regimul termic Caracterizarea generala a regimului termic, din zona cercetata se datoreaza influentei dominante a maselor de aer vestic, pe fondul carora se grefeaza influenta celorlalte tipuri circulatorii. Regimul temperaturilor și al precipitaţiilor sunt redate în tabelele de mai jos. Precipitaţii (mm) la nivelul loc. Peciu Nou, jud. Timis Anul Luna 36

37 202 I 98 II 73 II I IV 4 93 V 00 Total/an VI 7 VII VIII 7 IX 4 36 X 7 XI XII mm Sursa: Temperaturi (0C) la nivelul loc. Peciu Nou, jud. Timis Anul 202 Medie max. Medie min. Media/lună Media I II III IV V Luna VI VII C VIII IX X XI XII anuală Sursa: Surse şi poluanţi generaţi Surse de impurificare a aerului şi poluanţi: activităţi de sudură/tăiere a elementelor metalice (surse staţionare nedirijate). Poluanţi: gaze de ardere corespunzătoare utilizării aparatelor de sudură/tăiere. activităţi turnare beton (surse staţionare nedirijate). Poluanţi: particule. grupuri electrogene pentru asigurarea alimentării cu energie electrică (2 generatoare din care unul de rezervă)sursă staţionară dirijată. Poluanţi: NOx, SOx, CO, particule. utilajele si masinile care vor fi prezente pe amplasament (surse mobile), vor fi dotate cu motoare Diesel, noxele eliberate în aer vor fi gazele de eşapament: oxizi de azot, oxizi de sulf, monoxid de carbon, particule în suspensie, compuşi organici volatili. În perioada de realizare a planului, sursele de poluanţi pentru aer sunt reprezentate de arderea combustibililor lichizi în motoarele cu ardere internă ale utilajelor, în zona amplasamentului (masini si utilaje folosite la realizarea proiectului). Alimentarea cu combustibil a utilajelor, întreţinerea/repararea acestora se va face doar prin intermediul unităţilor specializate autorizate. emisii reduse de praf de la decopertarea solului fertil pentru realizarea şanţului unde va fi amplasată conducta. Solul decopertat va fi amplasat dea lungul şanţului, în imediata apropiere a acestuia, după care va fi folosit la acoperirea şanţului. Şanţul va avea lăţimea de aprox. m, 37

38 adâncimea de,3 m şi lungimea de aprox m. Cantitatea totală de sol fertil decopertat va fi de aprox mc. Pentru amenajarea platformei de amplasare a instalaţiilor aferente proiectului se va îndepărta stratul vegetal pe o grosime medie de 5 cm. Solul va fi distribuit în imediata apropiere şi uniformizat. Pentru realizarea aleilor pietonale pentru acces în zona instalaţiilor tehnologice din cadrul grupului se vor utiliza plăci prefabricate din beton, montate pe un pat de nisip cu o grosime de 5 cm. Aleile pietonale vor avea de asemenea o fundaţie de balast cu grosimea de 0 cm. surse staţionare dirijate reprezentate de caloriferul pentru încălzirea gazelor, de refierbătorul trietilenglicolului din cadrul staţiei de uscare a gazelor şi de grupul generator ce va asigura energia electrică în perioada de funcţionare a obiectivului. Poluanţi: NO x, SOx, CO, particule. sursă staţionară dirijată: coşul de evacuare a gazelor în cazul unor intervenţii la staţia de uscare a gazelor sau de evacuare a gazelor naturale eliminate prin supapele de siguranţă amplasate pe instalaţiile tehnologice în urma unei creşteri bruşte a presiunii peste limitele acceptate. Poluanţi: CH4. Aceste emisii în atmosferă se pot produce numai în situaţii excepţionale (avarii) şi au rolul de a preveni producerea unor accidente. Sursele specifice perioadei de construcţie vor fi în principal surse de suprafaţă, deschise, libere, care vor dispărea odată cu finalizarea construcţiei. Surse staţionare dirijate: în perioada de execuţie nu au fost identificate, iar în perioada de funcţionare acestea sunt reprezentate de: Caloriferul pentru încălzirea gazelor, alimentat cu gaze din producţia proprie. Evaluarea gazelor arse se va face prin câte un coş poziţionat vertical; Instalaţia de refierbere din cadrul staţiei de uscare. Consumul de gaze estimat va fi de 5Smc/h. Evacuarea gazelor arse se va face printrun coş cu înălţimea de 3 m şi diametrul de 50 mm; Grup generator PRAMAC GSW 22 cu puterea de 4 kva alimentat cu motorină. Debitele masice de poluanţi evacuaţi în atmosferă de sursele staţionare dirijate au fost determinate cu ajutorul metodologiei CORINAIR 2009 (EPC Consultanţă de mediu, 203), 38

39 utilizând factorii de emisie specifici tipului de echipament şi de combustibil utilizat (conform tabelului de mai jos). Surse staţionare dirijate Sursa Poluant Debit masic g/h Debit masic g/s Concentraţia în emisie mg/mc Calorifer orizontal tip II NOx SO2 CO Particule NOx SO2 CO Particule NOx SO2 CO Particule 40,320 0,288 4,400 0,288 25,2 0,8 9 0,8 34,344 87,768 2,862 0,908 0,0 0, ,004 0, ,0070 0, ,0025 0, , , , , ,535,340 66,977,340 22,052,578 78,947, , ,500 9,875,325 Refierbător trietilenglicol Generator electric Limite conform Ord. Nr. 462/993 mg/mc (EPC Consultanţă de mediu, 203) Surse staţionare nedirijate: Debitele masice de poluanţi evacuaţi în atmosferă de sursele staţionare nedirijate aferente perioadei de execuţie sau determinat cu metodologia CORINAIR 2009 în care au fost utilizaţi factorii de emisie specifici tipului de activitate legată de manevrarea pământului şi suprafaţa pe care aceste tipuri de lucrări se desfăşoară (EPC Consultanţă de mediu, 203). Surse staţionare dirijate Denumirea sursei Manevrarea maselor de pământ TSP 0,03 Debite masice de particule pe spectru dimensional PM0 PM2,5 TSP PM0 PM2,5 g/s t/perioada de execuţie 0,05 0,005,598 0,80 0,080 (EPC Consultanţă de mediu, 203) Surse mobile: Pe perioada de execuţie: sursele mobile sunt reprezentate de utilajele folosite la amenajarea terenului, vehiculele care asigură transportul materialelor de construcţie, 39

40 aprovizionarea cu materiale necesare execuţiei şi vehicule necesare evacuării deşeurilor de pe amplasament. Pentru calculul emisiilor orare de poluanţi atmosferici sa luat în calcul ipoteza prezenţei/funcţionării simultane pe amplasament a 3 autovehicule grele, alimentate cu motorină, având fiecare un consum mediu de 30l/00 km. Pe perioada de exploatare: sursele sunt reprezentate de autovehicule care asigură eliminarea deşeurilor, vidanjarea fracţiilor lichide colectate în rezervorul din cadrul amplasamentului precum şi vehicule necesare în perioadele de revizie. Pentru calculul emisiilor orare de poluanţi atmosferici în etapa de exploatare sa luat în calcul ipoteza prezenţei simultane pe amplasament a 2 autovehicule grele şi 2 autoturisme aparţinând personalului de exploatare. Debitele masice de poluanţi evacuaţi în atmosferă de sursele mobile sau determinat cu ajutorul metodologiei CORINAIR 2009 (Trafic rutier), utilizând factorii de emisie specifici tipului de autovehicul, tipului de carburant şi vitezei de rulare, luând în considerare consumurile de carburant şi numărul de km parcurşi. Rezultatele sunt prezentate în tabelul de mai jos. Ordinul nr. 462/993 nu prevede limite pentru sursele mobile. Ordinul indică faptul că emisiile poluante ale autovehiculelor rutiere se limitează, cu caracter preventiv, prin condiţiile tehnice prevăzute la inspecţiile tehnice, ce se efectuează periodic pe toată durata utilizării autovehiculelor rutiere înmatriculate în ţară (EPC Consultanţă de mediu, 203). Surse mobile Denumirea sursei Total surse mobile Total surse mobile 8,392 Poluanţi şi debite masice (g/h) Pb CO CO2 Etapa de construcţie 0,737,84 0,72 0,04 7,273 Etapa de funcţionare 0,639,572 0,02 NOx 0,625 N2O (EPC Consultanţă de mediu, 203) Prognozarea impactului asupra aerului 40

41 Impactul prognozat pe perioada de execuţie şi de funcţionare a proiectului este redat în tabelul de mai jos. Nr. crt. Impact prognozat In perioada de construcţie Imisii de noxe în atmosferă 2 Praf de la decopertarea solului fertil pentru realizarea şanţului, de la circulaţia autovehiculelor In perioada de funcţionare Imisii de noxe în atmosferă Pentru factorul de mediu aer nu există posibilitatea impactului transfrontier în cadrul funcţionării obiectivului de investiție Măsuri de diminuarea a impactului Pentru diminuarea impactului asupra factorului de mediu aer se impun măsurile prevăzute în tabelul de mai jos. Nr. crt. 2 Măsuri de reducere a impactului In perioada de construcţie Utilizarea unor maşini, echipamente şi utilaje performante Verificări tehnice periodice ale autovehiculelor şi utilajelor folosite la realizarea lucrărilor Reducerea vitezei de circulaţie pe drumuri a vehiculelor grele pentru transportul materialelor Prevenirea ridicării prafului din zona de desfăşurare a lucrărilor de execuţie prin acţiuni de stropire în perioadele de vreme uscată Asigurarea unui management corect al materialelor utilizate în perioada de construcţie Oprirea motoarelor utilajelor în perioadele în care nu sunt implicate în activitate, sau în intervalele de timp în care se realizează încărcarea/descărcarea materialelor şi substanţelor In perioada de funcţionare Utilizarea unor maşini performante Impactul asupra aerului este nesemnificativ dacă se respectă măsurile de reducere a impactului Solul 4

42 4.3.. Caracteristicile solului Solurile sunt de tip halomorfe şi halohidromorfe. Aici sunt cuprinse îndeosebi soloneţuri şi lăcovişti salinizate. Soloneţurile sunt legate în zona de interfluviu, în general, de microdepresiuni, având o evoluţie legată de roca mamă formată din mâluri sodice şi de apa freatică încărcată cu săruri. În această zonă predomină soloneţurile, dar se întâlnesc pe suprafeţe mai restrânse şi soloneţurile solodizate, împreună cu soloneţurilesolonceac. Însuşirile fizice a solului halomorf (OSPA Timişoara) Orizonturi At A0 Btna y Btna y B/Cgsc Ccascac G23 ac Ccascac G03 Ccascac G04 Nisip grosier (2,00,2 mm)% 0,6 0,4 0,07 0,04 0,02 0,02 0,06 0,2 Nisip fin (0,20,02 mm)% 43,7 36,7 34,5 3 3,4 6 33,78 47,88 39,04 40,0 Praf (0,020,002 mm)% 26, 24,2 24,2 26,8 25,4 23,6 28,9 30,0 Argilă 2 (sub 0,0 mm)% 28,7 38,7 4,2 4,7 40,8 28,5 32,0 29,8 Argilă fizică (sub 0,0 mm) 36,3 % 5,5 55,0 55,3 53,8 39,8 47,0 45,4 Textură TT TT TT TT LL LL LL Densitate specifică (D g/cm3) 2,60 2,63 2,65 2,68 2,70 Densitate g/cm3) (DA,30,53,60,58,5 Porozitate totală (PT %) 50,0 0 4,8 3 39,6 2 4,0 4 44,07 Porozitate de aeraţie (PA %) 2,5 3 8,03 5,4 6,44 9,37 Grad de tasare (GA %) 0,64 8,4 8 23,4 0 20,7 7 4,68 LL aparentă 42

43 Coef. de (CH %) higroscopicitate 6,73 9,06 9,65 9,76 9,55 Coef. de ofilire (CO %) 0, 0 3,6 0 4,4 7 4,6 4 4,33 Capacitate de câmp (CC%) 2,9 0 22,0 9 2,3 8 2,9 0 22,98 Capacitate totală (CT %) 38,4 6 27,3 4 24,7 6 25,9 7 29,9 Capacitate de apă utilă (CU,8 %) 0 8,49 6,9 7,25 8,65 Capacitate de cedare maximă 6,5 (CCD max. %) 6 5,25 3,38 4,07 6,2 Conductivitate hidraulică (K 2,30 mm/oră) 0,40 0,22 0,23 0,70 ph (în H2O) 8,70 9,43 0, 5 0, 7 0,23 0,08 9,50 9,8 Carbonaţi (CaCO3 %) 2,6 6 5,3 6 7,9 0 9,0 8 28,20 30,20 3,58 5,53 43

44 Fig. Nr. 3. Harta Banatului (Atlasul Romaniei, 976) Solurile halomorfe au textură mijlocie (lutoasă) în orizonturile superioare şi grea (lutoargiloasă) în profunzime şi reacţie slab alcalină spre suprafaţă şi excesiv alcalină în orizonturile inferioare. Prezintă un conţinut ridicat de Na+, având complexul coloidal saturat cu aceeaşi cationi nocivi plantelor, şi un potenţial de fertilitate scăzut. Suprafeţele de soluri halomorfe sunt utilizate în prezent ca păşuni cu valoare furajeră scăzută, cu producţii mici şi de slabă calitate. Terenurile sărăturate, cu flora lor specifică, localizate în proximitatea localităţii Diniaş, sunt protejate ca rezervaţie pedologică, măsură iniţiată şi promovată în anii '60 ai secolului trecut de regretatul Prof. C. V. Oprea. 44

45 Prin gruparea unităţilor de teren (U.T.) din cartograma alăturată rezultă următoarele tipuri dominante de soluri:. Aluviosoluri, (gleice), 5,08 ha; 2. Entiantrosoluri, 2 (mixice),,45 ha; 3. Cernoziomuri, 33 (gc,gcka,gccb,gckacb,gckaac,gccbsc), 382,50 ha; 4. Faeoziomuri, 420 (ti,gc,gccb), 738,75 ha; 5. Eutricambosoluri, 226 (ti,gc,moal,gcal,mogcal), 885,03 ha; 6. Pelosoluri, 27,28 (gc,argc), 203,6 0ha; 7. Vertosoluri, 29 (gc), 663,69 ha; 8. Gleiosoluri, 30,3 (kaal,kamoal), 73,05 ha; 9. Soloneţuri, 3228 (kascgc,sokamo,sokasc,somosc), 03,09 ha. Asociaţii (7070) de : cernoziomuri cu faeoziomuri şi soloneţuri(cu exces temporar de umiditate),03,6 ha. Terenul agricol al comunei în suprafaţă de 629 ha, este constituit din următoarele folosinţe: arabil 897 ha (76,7%), păşuni 685 ha (4,5%), fâneţe 84 ha (7,2%), livezi 67 ha (,4%) şi vii 9 ha (0,2%). Referitor la încadrarea în clase de calitate (fertilitate) pentru categoria de folosinţă "arabil", situaţia se prezintă astfel: clasa I 37 ha (0,32%), clasa a IIa 393 ha (33,8%), clasa a IIIa 4773 ha (4,04%), clasa a IVa 920ha (7,9%) şi clasa a Va 968ha (6,92%), conform principalelor caracteristici ecopedologice şi capacitatea de producţie exprimată prin note de bonitare. Factorii limitativi care grefează asupra învelisului de sol sunt reprezentaţi în principal de salinizare (limitări severe 2,%), moderate 5,0%), reduse,6%), sodizare (extrem de severe 0,5%) aciditate (moderate,0%, reduse 5,7%), alcalinitate (moderate 9,7%, reduse 2,8%), rezerva de humus (severe,4%, moderate 6,8%, reduse 43,8%), textura fină (moderate 5,7%, reduse 42,0%), compactitate (severe 43,0%, moderate 50,0%), gradul de neuniformitate (reduse 45,%), excesul de umiditate freatică (moderate 5,6%, reduse67,8%), inundabilitate prin revărsare(foarte severe,0%), deficitul de umiditate (moderate 58,0%). 45

46 Asupra acestor elemente restrictive ce afectează potenţialul de producţie al învelişului de sol, se impun, de la caz la caz, măsuri de corectare a reacţiei solului prin amendare periodică cu gips (doza de amedament, tipul şi cantitatea de îngrăşământ urmând a fi stabilite pe baza cartării agrochimice), eliminarea excesului de umiditate prin lucrări de prevenire şi combaterea acestuia (nivelarea terenului, rigole, şanţuri, canale, drenuri) ş.a. O atenţie deosebită va trebui acordată măsurilor de ameliorare a stării fizice a solurilor degradate natural şi artificial, prin afânare adâncă (subsolaj, scormonire, scarificare), cât şi prin aplicarea sistemelor tehnologice agricole corespunzătoare, între care care, cu prioritate, introducerea asolamentelor de lungă durată cu plante protectoare şi amelioratoare (leguminoase şi graminee perene), alternarea lucrării profunde a solului (cu scormonitorul), fără întoarcerea brazdei, pentru culturile anuale prăşitoare, cu o lucrare superficială (disc,combinator etc.) pentru cerealele păioase, sau printro restructurare, după caz, a suprafeţelor agricole şi silvice. 46

47 Fig. nr. 4. Cartograma loc. Peciu Nou Prognozarea impactului asupra solului Sursele de impurificare ale solului şi subsolului în perioada de execuţie: depozitarea necontrolată a deşeurilor rezultate în urma lucrărilor, şi a celor menajere; posibile scurgeri accidentale cu combustibili lichizi de la utilajele/maşinile din dotare. Sursele de impurificare ale solului şi subsolului în perioada de funcţionare: scurgeri apă de zăcământ; gestionarea necorespunzătoare a deşeurilor; posibile scurgeri accidentale cu combustibili lichizi de la utilajele/maşinile din dotare. 47

48 Pentru execuţia şanţului de pozare a conductei de transport gaze se estimează că se va excava o cantitate aprox. de mc, care va fi folosit ulterior la astuparea şanţului după pozarea conductei. Volumul estimat de sol după astuparea şanţului este de cca. 40 mc, acesta reprezentând volumul ocupat de conductă în şanţul de pozare. Solul va fi redistribuit în imediata apropiere şi uniformizat. Terenul vizat de execuţia şanţului are în prezent categoria de folosinţă de teren agricol şi teren neproductiv: drumuri de exploatare. Valoarea sa din punct de vedere al biodiversităţii şi a productivităţii biologice este nesemnificativă. Terenul vizat pentru amenajarea celor 2 obiective ce vor ocupa permanent suprafaţa solului (grupul Diniaş şi punctul de predaremăsurare gaze) are în prezent categoria de folosinţă arabil. Valoarea sa din punct de vedere al biodiversităţii şi a productivităţii biologice este nesemnificativă. Nr. crt. Impact prognozat In perioada de construcţie Posibile scurgeri accidentale de combustibil de la utilaje şi instalaţii 2 Poluarea solului cu deşeuri de construcţie In perioada de funcţionare Posibile fisuri ale instalaţiilor, echipamentelor Pentru factorul de mediu sol nu există posibilitatea impactului transfrontier în cadrul funcţionării obiectivului de investiție Măsuri de diminuare a impactului Măsurile de reducere a impactului asupra solului în perioada de construcţie şi funcţionare sunt redate în tabelul de mai jos. 48

49 Nr. crt Măsuri de reducere a impactului In perioada de construcţie Folosirea unor utilaje şi maşini performante pentru evitarea unor scurgeri accidentale a carburanţilor în sol. În cazul în care va exista o astfel de situaţie, se vor lua măsuri de înlăturare a acestora din zona respectivă şi anunţarea de urgenţă a organelor competente Evitarea amplasării directe pe sol a materialelor de construcţie sau a deşeurilor rezultate în urma lucrărilor Alimentarea cu combustibil a utilajelor, întreţinerea/repararea acestora se va face doar prin intermediul unităţilor specializate autorizate În cazul unei contaminări a solului, porţiunea afectată va fi îndepărtată şi tratată/eliminată în funcţie de tipul de contaminare Conductele de gaze vor fi prevăzute cu protecţie la exterior contra coroziunii, cu izolaţie pe bază de benzi autoadezive Conductele de gaze vor fi supuse probelor de presiune pentru depistarea eventualelor defecte, acestea din urmă fiind remediate ulterior, după care probele vor fi repetate In perioada de funcţionare 2 3 Verificarea periodică a integrităţii instalaţiilor şi echipamentelor aferente grupului Verificarea periodică a integrităţii conductelor de la haba de etalonare şi de la rezervorul de colectare a apelor de zăcământ separate din gaze Stabilirea unui program de revizii şi reparaţii pentru instalaţiile tehnologice şi conductele de gaze, pentru a evita defectarea acestora şi a asigura funcţionarea lor la parametrii optimi În condițiile respectării de către titular a tuturor măsurilor impuse, factorul de mediu sol nu va fi afectat nici în faza de construcție și nici în cea de funcționare Subsolul Caracterizare Din punct de vedere fizicogeografic, amplasamentul se încadrează în subunitatea de relief Câmpia Timişoarei din cadrul unităţii Câmpia BanatoCrişană, parte a Câmpiei de Vest a României, în interfluviul TimişBega, unitate formată exclusiv prin acţiunea cumultativă a râului Timiş (Posea şi Badea, 984). Relieful zonei amplasamentului este monoton, şesul aluvial de ostroave al Timişului, şi parţial în şesul asanat al Begăi cu o înclinare de la est spre vest, fiind fragmentat de prezenţa canalelelor de drenaj. În zona amplasamentului altitudinile sunt cuprinse între 8,4 m în nord şi 83,4 m în sudest. 49

50 Fig. Nr. 5. Localizarea proiectului în cadrul unităţii de relief din zonă Geologie Conform hărţii geologice a României (Scara : , foaia Timişoara L34XXII, 968), obiectivul studiat se încadrează depozitelor geologice ce i sau atribuit Holocenului superior (qh2). În această zonă depozitele se caracterizează prin aluviuni recente ale luncilor, reprezentate prin pietrişuri, nisipuri şi argile nisipoase, precum şi prin depozite deluviale de pe frunţile teraselor. Studiile geologice au pus in evidenta multiple fragmentari a placii bazilice. placile cu evolutii pe verticala puse in evidenta si de modificarile cursurilor de apa de suprafata, prezinta in prezent fenomene de instabilitate, favorizand miscari seismice. 50

51 Fig. Nr. 6. Localizarea proiectului în cadrul hărţii geologice a României (Scara : , foaia Timişoara L34XXII, 968) Seismicitatea zonei În urma cercetării, sau delimitat mai multe regiuni seismice ce dau cutremurele din zona de vest, cel mai important centru seismic fiind in zona Banloc. In comuna PeciuNou au fost resimtite cutremure ce au avut epicentrul in zona Banloc, dar si cutremure ce au avut epicentrele in alte zone seismice. Ultimul cutremur resimtit a fost in anul 999. Nu au existat importante pagube materiale. Din punct de vedere seismic localitatea PeciuNou se încadrează in zona seismica. Din acest punct de vedere a fost elaborat şi aprobat un Plan de Analiză şi Acoperire a Riscurilor în Domeniul Situaţiilor de Urgenţă, în com. PeciuNou, jud. Timiş, în 28 septembrie Impactul prognozat 5

52 La fel ca şi la factorul de mediu sol impactul prognozat este cel menţionat în tabelul de mai jos. Nr. crt. Impact prognozat In perioada de construcţie Posibile scurgeri accidentale de combustibil de la utilaje şi instalaţii 2 Poluarea solului cu deşeuri de construcţie In perioada de funcţionare Posibile fisuri ale instalaţiilor, echipamentelor Pentru factorul de mediu subsol nu există posibilitatea impactului transfrontier în cadrul funcţionării obiectivului de investiție Măsuri de diminuare a impactului Atât factorul de mediu sol cât şi cel subsol au aceleaşi măsuri de reducere a impactului, redate în tabelul de mai jos. Nr. crt Măsuri de reducere a impactului In perioada de construcţie Folosirea unor utilaje şi maşini performante pentru evitarea unor scurgeri accidentale a carburanţilor în sol. În cazul în care va exista o astfel de situaţie, se vor lua măsuri de înlăturare a acestora din zona respectivă şi anunţarea de urgenţă a organelor competente Evitarea amplasării directe pe sol a materialelor de construcţie sau a deşeurilor rezultate în urma lucrărilor Alimentarea cu combustibil a utilajelor, întreţinerea/repararea acestora se va face doar prin intermediul unităţilor specializate autorizate În cazul unei contaminări a solului, porţiunea afectată va fi îndepărtată şi tratată/eliminată în funcţie de tipul de contaminare Conductele de gaze vor fi prevăzute cu protecţie la exterior contra coroziunii, cu izolaţie pe bază de benzi autoadezive Conductele de gaze vor fi supuse probelor de presiune pentru depistarea eventualelor defecte, acestea din urmă fiind remediate ulterior, după care probele vor fi repetate In perioada de funcţionare 2 3 Verificarea periodică a integrităţii instalaţiilor şi echipamentelor aferente grupului Verificarea periodică a integrităţii conductelor de la haba de etalonare şi de la rezervorul de colectare a apelor de zăcământ separate din gaze Stabilirea unui program de revizii şi reparaţii pentru instalaţiile tehnologice şi conductele de gaze, pentru a evita defectarea acestora şi a asigura funcţionarea lor la parametrii optimi 52

53 4.5. Biodiversitatea Realizarea investiţiei va ocupa o suprafaţă de 0,09% din suprafaţa totală a sitului ROSPA 044 UivarDiniaş. Terenul pe care se doreşte realizarea investiţiei este situat în extravilan fiind proprietate privată a persoanelor fizice (teren arabil şi livezi) şi proprietatea comunei Peciu Nou (terenuri de exploatare). Fig. nr. 7. Localizarea proiectului în raport cu aria protejata, situl Natura 2000 ROSPA 044 UivarDiniaş Vecinătăţile amplasamentului sunt reprezentate dea lungul traseului de dumuri de acces, drumuri de exploatare, cale ferată, canale de desecare. În zona implementării proiectului si în apropierea amplasamentului există agroecosisteme reprezentate de terenuri arabile (culturi agricole), livezi şi drumuri de exploatare. 53

54 Scopul principal al instituirii ariei de protecţie specială avifaunistică ROSPA 044 UivarDiniaş este de protecţie şi ocrotire a avifaunei, desemnată conform Directivei 79/409/CEE privind conservarea păsărilor sălbatice. Situl Natura 2000 ROSPA044 UivarDiniaş, a fost înfiinţat conform H.G. 97/20 pentru modificarea şi completarea Hotarârii Guvernului nr. 284/2007 privind declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România. Conform H.G. nr. 97/20, situaţia tipurilor de habitate din ROSPA 044 UivarDiniaş se prezintă astfel: Cod N07 N2 N4 N5 N2 % CLC 4, ,243 22,222 Clase de habitate Mlaştini, turbării Culturi (teren arabil) Păşuni Alte terenuri arabile Vii şi livezi Conform formularului standard Natura 2000, situația speciilor așa cum rezultă din fişa sitului ROSPA044 UivarDiniaş, se prezintă astfel: Specii de păsări enumerate în anexa I a Directivei Consiliului 2009/47/EC Nr. crt. Cod Specie Denumire ştiinţifică. A255 Anthus campestris 2. A089 Aquila pomarina 3. A03 Ciconia ciconia 4. A030 Ciconia nigra 5. A080 Circaetus gallicus 6. A083 Circus macrourus 54

55 7. A084 Circus pygargus 8. A23 Coracias garrulous 9. A026 Egretta garzetta 0. A097 Falco vespertinus. A27 Grus grus 2. A3 Himantopus himantopus 3. A338 Lanius collurio 4. A339 Lanius minor 5. A023 Nycticorax nycticorax 6. A5 Philomachus pugnax 7. A66 Tringa glareola Specii de păsări cu migraţie regulate nemenţionate în anexa I a Directivei Consiliului 2009/47/EC Nr. crt.. 2. Cod Specie A348 A20 Denumire ştiinţifică Corvus frugilegus Streptopelia turtur 55

56 Analiza speciilor şi habitatelor în zona de influenţă a proiectului PĂSĂRI Prezenţă amplasament/vecinătate Nr. Cod crt. Specie Denumire ştiinţifică Identificare % din % din suprafaţa populaţia sitului sitului A255 Anthus campestris P 0,09 0,09 2 A089 Aquila pomarina A 0, A03 A030 A080 A083 A084 A23 Ciconia ciconia Ciconia nigra Circaetus gallicus Circus macrourus Circus pygargus Coracias garrulus P A P A A A 0,09 0,09 0,09 0,09 0,09 0,09 0,09 0,09 9 A026 Egretta garzetta A 0,09 0 A097 Falco vespertinus A 0,09 A27 Grus grus A 0,09 A 0,09 P 0,09 0,09 Himantopus Relaţia dintre teritoriul ariei protejate şi proiect arealul de cuibărit şi hrănire nu este afectat proiectul nu influenţează prezenţa sau absenţa sp proiectul nu influenţează prezenţa sp. arealul de cuibărit şi hrănire nu este afectat. arealul de cuibărit şi hrănire nu este afectat proiectul nu influenţează prezenţa sau absenţa sp habitatul de cuibărit nu este afectat de proiect; nu se reduce biocenoza din regnul animal arealul de cuibărit şi hrănire nu este afectat proiectul nu influenţează prezenţa sau absenţa sp arealul de cuibărit şi hrănire nu este afectat proiectul nu influenţează prezenţa sau absenţa sp proiectul nu influenţează prezenţa sp. arealul de cuibărit şi hrănire nu este afectat. arealul de cuibărit şi hrănire nu este afectat 2 A3 3 A338 himantopus Lanius collurio 4 A339 Lanius minor A 0,09 caută hrană pe terenurile agricole 5 A023 Nycticorax nycticorax A 0,09 Nu sunt afectate habitatele de cuibărit şi hrănire. Nu se fac defrişări în zona de implementare a proiectul nu influenţează prezenţa sau absenţa sp Nu se fac defrişări în zona de implementare a proiectului. proiectului. 56

57 proiectul NU influenţează prezenţa sau absenţa sp 6 A5 Philomachus pugnax A 0,09 7 A66 Tringa glareola A 0,09 8 A348 Corvus frugilegus P 0,09 0,09 Nu sunt afectate habitatele de cuibărit şi hrănire. arealul de cuibărit şi hrănire nu este afectat proiectul nu influenţează prezenţa sau absenţa sp arealul de cuibărit şi hrănire nu este afectat proiectul nu influenţează prezenţa sau absenţa sp Nu se fac defrişări în zona de implementare a proiectului. proiectul NU influenţează prezenţa sau absenţa sp Nu sunt afectate habitatele de cuibărit şi hrănire. arealul de cuibărit şi hrănire nu este afectat Nu se fac defrişări în zona de implementare a 9 A20 Streptopelia turtur A 0,09 proiectulu. proiectul NU influenţează prezenţa sau absenţa sp Specii protejate la nivel naţional şi comunitar care NU sunt menţionate în formularul standard al sitului, dar sunt prezente în sit A322 Ficedula hypoleuca P 0,09 0,09 arealul de cuibărit şi hrănire nu este afectat proiectul NU influenţează prezenţa sau absenţa 2 3 A276 A364 Saxicola torquata Carduelis carduelis P P 0,09 0,09 0,09 0,09 4 A35 Sturnus vulgaris P 0,09 0,09 sp arealul de cuibărit şi hrănire nu este afectat Nu se fac defrişări în zona de implementare a proiectului. proiectul NU influenţează prezenţa sau absenţa sp arealul de cuibărit şi hrănire nu este afectat A25 Hirundo rustica P 0,09 0,09 proiectul NU influenţează prezenţa sau absenţa sp Specii care nu sunt protejate la nivel naţional şi comunitar, dar sunt prezente pe teritoriul sitului Parus major P 0,09 0,09 arealul de cuibărit şi hrănire nu este afectat Passer domesticus P 0,09 0,09 Nu se fac defrişări în zona de implementare a Phasianus colchinus P 0,09 0,09 proiectului. 4 Pica pica P 0,09 0,09 proiectul NU influenţează prezenţa sau absenţa sp A sp. absentă P sp. prezentă Impactul asupra speciilor de păsări din formularul standard ROSPA044 UivarDiniaş se poate exprima astfel: Proiectul NU are efect asupra speciilor sau a populaţiilor deoarece terenul 57

58 afectat este teren agricol, culturi agricole, drumuri de exploatare; Proiectul NU are efect asupra speciilor sau a populaţiilor de vertebrate deoarece cadrul natural afectat va fi readus la forma iniţială după amplasarea conductei Impact prognozat Nr. crt. Impact prognozat In perioada de construcţie Pentru speciile care se hrănesc la nivelul solului poate exista un posibil impact (redus) deoarece activităţile în faza de construcţie pot induce o migraţie temporară a acestor specii în zonele învecinate. In perioada de funcţionare Impact pozitiv prin restabilirea cadrului natural fapt ce restabileşte echilibrul ecologic la nivelul bazei piramidei trofice. Biomasa producătorilor va fi restabilită în faza de funcţionare Măsuri de reducere a impactului Chiar dacă impactul este redus asupra speciilor din cadrul sitului ROSPA044 UivarDiniaş, menţionăm mai jos măsurile generale de reducere a unui posibil impact (chiar şi redus) pentru fiecare specie prezentă în formularul standard al sitului ROSPA 044 UivarDiniaş respectiv pentru fiecare specie identificată în zona interogată ştiinţific în cadrul studiului de evaluare adecvată. Perioada de construcţie şi funcţionare Nr. crt. Specia Anthus campestris Prezentă/Absent ă în zona de interogare P Măsuri de reducere a impactului În perioada de cuibărit (maiiulie) sunt sistate activităţile de construcţie. Amplasarea de capcane în zona de implementare a proiectului în vederea combaterii sunt interzise. Utilizarea de substanţe chimice menite să combată speciile de păsări din zona de implementare a proiectului sunt interzise. Amplasarea unor dispozitive cu înregistrări audio menite să alunge speciile de păsări din zona de implementare a proiectului sunt 58

59 2 Aquila pomarina Ciconia 3 ciconia A P interzise. Lucrările de construire se vor realiza în afara perioadei de împerechere, de cuibărit şi de ieșire a puilor (mai iulie), respectiv migraţiune (septembrie).. În perioada de cuibărit (maiiulie) sunt sistate activităţile de construcţie. Cuibăreşte în copaci şi se întoarce la acelaşi cuib mai mulţi ani la rând. Cuibul este instalat la înălţimi cuprinse între 4 şi 29 m. Pe acest considerent instituim ca măsuri de reducere a impactului următoarele: NU se fac defrişări de masă lemnoasă; NU se distrug cuiburile deoarece acvila ţipătoare mică foloseşte repetat cuibul. Degradarea habitatelor în zonele de cuibărit prin intensificarea agriculturii, otrăvirea şi vânătoarea ilegală sunt principalele pericole pentru această specie. Utilizarea de substanţe chimice menite să combată speciile de păsări din zona de implementare a proiectului sunt interzise. Amplasarea unor dispozitive cu înregistrări audio menite să alunge speciile de păsări din zona de implementare a proiectului sunt interzise. Lucrările de construire se vor realiza în afara perioadei de împerechere, de cuibărit şi de ieșire a puilor (mai iulie), respectiv migraţiune (septembrie). Nu sunt afectate zonele de cuibărit deoarece nu au fost identificate zone specifice de cuibărit în zona amplasamentului. În perioada de cuibărit (martieiulie) sunt sistate activităţile de construcţie. Electrocutarea păsărilor şi desecarea zonelor umede sunt principalele ameninţări ce afectează specia în zonele de cuibărit din Europa. Utilizarea de substanţe chimice menite să combată speciile de păsări din zona de implementare a proiectului sunt interzise. Amplasarea unor dispozitive cu înregistrări audio menite să alunge speciile de păsări din 59

60 4 Ciconia nigra A Circaetus P gallicus 5 zona de implementare a proiectului sunt interzise. Lucrările de construire se vor realiza înafara perioadei de împerechere, de cuibărit şi de ieșire a puilor (mai iulie), respectiv migraţiune (septembrie). În perioada de cuibărit (martieiulie) sunt sistate activităţile de construcţie. Cuibul este amplasat în treimea superioară a arborilor bătrâni. Cuibul e o construcţie mare (poate depăşi un metru în diametru şi chiar în înălţime), caracteristică berzelor, alcătuit din crengi fixate cu pământ. Pe acest considerent instituim ca măsuri de reducere a impactului următoarele: NU se fac defrişări de vegetaţie/masă lemnoasă; NU se distrug cuiburile. Distrugerea cuiburilor prin defrişarea pădurilor, reducerea zonelor umede şi întinderea din ce în ce mai mare a liniilor electrice reprezintă principalele ameninţări ce afectează specia. În perioada de cuibărit (martieiulie) sunt sistate activităţile de construcţie. Vânătoarea ilegală, mai ales în timpul migraţiei, este principala cauză a mortalităţii înregistrate de această specie, alături de deranjul provocat de activităţile umane. Îşi construieşte anual câte un cuib şi uneori alungă de la cuibul lor alte specii. Cuibăreşte în copaci şi mult mai rar pe stânci. Cuibul este construit din crengi și căptuşit cu iarbă. Iernează în Africa. Pe acest considerent se instituie următoarele măsuri de reducere a impactului: NU se fac defrişări de masă lemnoasă; NU se distrug cuiburile. Utilizarea de substanţe chimice menite să combată speciile de păsări din zona de implementare a proiectului sunt interzise. Amplasarea unor dispozitive cu înregistrări audio menite să alunge speciile de păsări din zona de implementare a proiectului sunt 60

61 6 Circus macrourus A 7 Circus pygargus A interzise. Lucrările de construire se vor realiza în afara perioadei de împerechere, de cuibărit şi de ieșire a puilor (mai iulie), respectiv migraţiune (septembrie). În perioada de cuibărit (martieiulie) sunt sistate activităţile de construcţie. Degradarea habitatelor prin transformarea păşunilor în terenuri agricole, intensificarea agriculturii şi folosirea pesticidelor, arderea terenurilor şi suprapăşunatul, alături de vânătoarea ilegală sunt principalele pericole care cauzează declinul speciei. Utilizarea de substanţe chimice menite să combată speciile de păsări din zona de implementare a proiectului sunt interzise. Amplasarea unor dispozitive cu înregistrări audio menite să alunge speciile de păsări din zona de implementare a proiectului sunt interzise. Lucrările de construire se vor realiza în afara perioadei de împerechere, de cuibărit şi de ieșire a puilor (mai iulie), respectiv migraţiune (septembrie). În perioada de cuibărit (martieiulie) sunt sistate activităţile de construcţie. Degradarea habitatelor prin transformarea păşunilor în terenuri agricole, intensificarea agriculturii şi folosirea pesticidelor, arderea terenurilor şi suprapăşunatul, alături de vânătoarea ilegală sunt principalele pericole care cauzează declinul speciei. Utilizarea de substanţe chimice menite să combată speciile de păsări din zona de implementare a proiectului sunt interzise. Amplasarea unor dispozitive cu înregistrări audio menite să alunge speciile de păsări din zona de implementare a proiectului sunt interzise. Lucrările de construire se vor realiza în afara perioadei de împerechere, de cuibărit şi de ieșire a puilor (mai iulie), respectiv migraţiune (septembrie). 6

62 8 Coracias garrulus A 9 Egretta garzetta A Nu se defrişează vegetaţia înaltă deoarece un astfel de habitat poate constituii un mediu abiotic pentru cuibărit (înperioada de cuibărit martieiulie sunt sistate activităţile de construcţie). Degradarea habitatelor în zonele de cuibărit, prin reducerea păşunilor şi intensificarea agriculturii, sunt principalele pericole ce afectează specia. Utilizarea de substanţe chimice menite să combată speciile de păsări din zona de implementare a proiectului sunt interzise. Amplasarea unor dispozitive cu înregistrări audio menite să alunge speciile de păsări din zona de implementare a proiectului sunt interzise. Lucrările de construire se vor realiza în afara perioadei de împerechere, de cuibărit şi de ieșire a puilor (mai iulie), respectiv migraţiune (septembrie). În perioada de cuibărit (martieiulie) sunt sistate activităţile de construcţie. Datorită faptului că cuibăreşte în sălcii, stuf şi lăstărişuri (soseşte la începutul lunii aprilie din cartierele de iernare; cuibul este amplasat pe sălcii şi uneori în stuf sau lăstărişuri dese din apropierea bălţilor) NU se fac defrişări de sălcii, stuf, respective lăstărişuri. Utilizarea de substanţe chimice menite să combată speciile de păsări din zona de implementare a proiectului sunt interzise. Amplasarea unor dispozitive cu înregistrări audio menite să alunge speciile de păsări din zona de implementare a proiectului sunt interzise. Lucrările de construire se vor realiza în afara perioadei de împerechere, de cuibărit şi de ieșire a puilor (mai iulie), respectiv migraţiune (septembrie). Degradarea habitatelor prin reducerea suprafeţelor zonelor umede, tăierea sălciilor iarna ca material pentru foc de către localnici şi deranjul coloniilor reprezintă principalele ameninţări ce afectează specia. 62

63 0 Falco vespertinus Grus grus A Himantopus A himantopus 2 A În perioada de cuibărit (martieiulie) sunt sistate activităţile de construcţie. Este o pasăre socială ce cuibăreşte în colonii. Pentru aceasta ocupă cuiburi vechi de răpitoare sau corvide, fiind în acest fel dependent de coloniile de ciori de semănătură (Corvus frugilegus). Pe acest considerăm se instituie ca măsuri de reducere a impactului: NU se fac defrişări de masă lemnoasă; NU se distrug cuiburile. Absenţa locurilor de cuibărit ca urmare a reducerii efectivelor de ciori în unele zone, defrişarea pâlcurilor de copaci din zonele de cuibărit, intensificarea agriculturii prin folosirea pesticidelor sunt principalele pericole pentru specie. Este o specie prezentă în centrul şi nordul continentului european. Cele mai mari efective cuibăritoare sunt prezente în Rusia, Suedia, Finlanda şi Polonia. Cele mai multe exemplare iernează în Spania, Franţa şi Portugalia. Cuibul, care poate fi folosit succesiv mai mulţi ani, este alcătuit dintro movilă de vegetaţie aşezată pe pământ în apropierea apei şi poate atinge diametrul de,6 m. Pe acest considerent subliniem faptul că proiectul NU are legătură cu mediul abiotic (habitat, nişă ecologică) al speciei. Este o specie monogamă, sociabilă, ce se deplasează de obicei în stoluri şi cuibăreşte în colonii mici, în care cuiburile sunt aşezate pe sol şi căptuşite superficial cu vegetaţie. Iernează în Africa. Pe acest considerent instituim următoarele măsuri de reducere a impactului: Înperioada de cuibărit (martieiulie) sunt sistate activităţile de construcţie; Nu se defrişează/degradează habitatele specie. Utilizarea de substanţe chimice menite să combată speciile de păsări din zona de implementare a proiectului sunt interzise. 63

64 3 Lanius P collurio 4 Lanius minor A Nycticorax A nycticorax 5 Amplasarea unor dispozitive cu înregistrări audio menite să alunge speciile de păsări din zona de implementare a proiectului sunt interzise. Lucrările de construire se vor realiza înafara perioadei de împerechere, de cuibărit şi de ieșire a puilor (mai iulie), respectiv migraţiune (septembrie). Cuibul este amplasat la o înălţime de până la 2 m de la sol, în mărăcini sau copaci mici. Pe acest considerent instituim următoarele măsuri de reducere a impactului: În perioada de cuibărit (martieiulie) sunt sistate activităţile de construcţie; Nu se fac defrişări de masă lemnoasă/vegetală; Nu se distrug cuiburi. Utilizarea de substanţe chimice menite să combată speciile de păsări din zona de implementare a proiectului sunt interzise. Amplasarea unor dispozitive cu înregistrări audio menite să alunge speciile de păsări din zona de implementare a proiectului sunt interzise. Lucrările de construire se vor realiza înafara perioadei de împerechere, de cuibărit şi de ieșire a puilor (mai iulie), respectiv migraţiune (septembrie). Soseşte la sfârşitul lunii martie sau început de aprilie din cartierele de iernare. Cuibul este amplasat pe sălcii şi numai uneori pe trestii bătrâne. Pe acest considerent instituim următoarele măsuri de reducere a impactului: Înperioada de cuibărit (martieiulie) sunt sistate activităţile de construcţie; Nu se fac defrişări de masă lemnoasă/vegetală; Nu se distrug cuiburi. Utilizarea de substanţe chimice menite să combată speciile de păsări din zona de implementare a proiectului sunt interzise. Amplasarea unor dispozitive cu înregistrări audio menite să alunge speciile de păsări din 64

65 6 Philomachus pugnax Tringa A glareola 7 A zona de implementare a proiectului sunt interzise. Lucrările de construire se vor realiza înafara perioadei de împerechere, de cuibărit şi de ieșire a puilor (mai iulie), respectiv migraţiune (septembrie). Bătăuşul este caracteristic mlaştinilor, bălţilor şi păşunilor umede, în special din tundra arctică. Este o specie prezentă în nordul continentului european. Este o specie sensibilă la schimbările climatice şi depinde de nivelul apei şi de perioada de creştere a vegetaţiei în zonele de cuibărit, ceea ce sugerează că distribuţia sa este influenţată de încălzirea globală. Astfel, poate fi folosită ca specie indicator pentru urmărirea încălzirii globale. Distrugerea habitatelor umede în zonele de cuibărit, dar mai ales cele situate pe traseul de migraţie, poluarea apelor prin folosirea pesticidelor în agricultură şi deranjul determinat de activităţile umane sunt principalele pericole ce afectează specia. Proiectul Nu are legătură directă şi indirectă cu habitatul speciei. Este o specie prezentă în nordul continentului european. În România este specie de pasaj, fiind prezentă primăvara în aprilie şi mai, iar toamna în august şi septembrie. Instituim următoarele măsuri de reducere a impactului: În perioada de cuibărit (martieiulie) sunt sistate activităţile de construcţie; Nu se fac defrişări de masă lemnoasă/vegetală; Nu se distrug cuiburi. Utilizarea de substanţe chimice menite să combată speciile de păsări din zona de implementare a proiectului sunt interzise. Amplasarea unor dispozitive cu înregistrări audio menite să alunge speciile de păsări din zona de implementare a proiectului sunt interzise. Lucrările de construire se vor realiza în afara 65

66 8 Corvus frugilegus P 9 Streptopelia turtur A perioadei de împerechere, de cuibărit şi de ieșire a puilor (mai iulie), respectiv migraţiune (septembrie). Instituim următoarele măsuri de reducere a impactului: În perioada de cuibărit (martieiulie) sunt sistate activităţile de construcţie; Nu se fac defrişări de masă lemnoasă/vegetală; Nu se distrug cuiburi. Utilizarea de substanţe chimice menite să combată speciile de păsări din zona de implementare a proiectului sunt interzise. Amplasarea unor dispozitive cu înregistrări audio menite să alunge speciile de păsări din zona de implementare a proiectului sunt interzise. Lucrările de construire se vor realiza înafara perioadei de împerechere, de cuibărit şi de ieșire a puilor (mai iulie), respectiv migraţiune (septembrie). În perioada de cuibărit (maiiulie) sunt sistate activităţile de construcţie. Amplasarea de capcane în zona de implementare a proiectului în vederea combaterii sunt interzise. Utilizarea de substanţe chimice menite să combată speciile de păsări din zona de implementare a proiectului sunt interzise. Amplasarea unor dispozitive cu înregistrări audio menite să alunge speciile de păsări din zona de implementare a proiectului sunt interzise. Lucrările de construire se vor realiza în afara perioadei de împerechere, de cuibărit şi de ieșire a puilor (mai iulie), respectiv migraţiune (septembrie). Instituim următoarele măsuri de reducere a impactului: În perioada de cuibărit (martieiulie) sunt sistate activităţile de construcţie; Nu se fac defrişări de masă lemnoasă/vegetală; Nu se distrug cuiburi. 66

67 20 Ficedula hypoleuca 2 Saxicola torquata P P 22 Carduelis carduelis 23 Sturnus vulgaris P P Preferă pentru cuibărit copacii maturi şi scorburoşi. Pe acest considerent instituim următoarele măsuri de reducere a impactului: În perioada de cuibărit (martieiulie) sunt sistate activităţile de construcţie; Nu se fac defrişări de masă lemnoasă/vegetală; Nu se distrug cuiburi. Instituim următoarele măsuri de reducere a impactului: În perioada de cuibărit (martieiulie) sunt sistate activităţile de construcţie; Nu se fac defrişări de masă lemnoasă/vegetală; Nu se distrug cuiburi. Amplasarea de capcane în zona de implementare a proiectului în vederea combaterii sunt interzise. Utilizarea de substanţe chimice menite să combată speciile de păsări din zona de implementare a proiectului sunt interzise. Amplasarea unor dispozitive cu înregistrări audio menite să alunge speciile de păsări din zona de implementare a proiectului sunt interzise. Lucrările de construire se vor realiza în afara perioadei de împerechere, de cuibărit şi de ieșire a puilor (mai iulie), respectiv migraţiune (septembrie). Instituim următoarele măsuri de reducere a impactului: În perioada de cuibărit (martieiulie) sunt sistate activităţile de construcţie; Nu se fac defrişări de masă lemnoasă/vegetală; Nu se distrug cuiburi. Instituim următoarele măsuri de reducere a impactului: În perioada de cuibărit (aprilieiulie) sunt sistate activităţile de construcţie; Nu se fac defrişări de masă lemnoasă/vegetală; Nu se distrug cuiburi. 67

68 24 Hirundo rustica Parus major Passer domesticus Phasianus colchinus P P P P Amplasarea de capcane în zona de implementare a proiectului în vederea combaterii sunt interzise. Utilizarea de substanţe chimice menite să combată speciile de păsări din zona de implementare a proiectului sunt interzise. Amplasarea unor dispozitive cu înregistrări audio menite să alunge speciile de păsări din zona de implementare a proiectului sunt interzise. Lucrările de construire se vor realiza în afara perioadei de împerechere, de cuibărit şi de ieșire a puilor (mai iulie), respectiv migraţiune (septembrie). Nu se fac defrişări de masă lemnoasă Amplasarea de capcane în zona de implementare a proiectului în vederea combaterii sunt interzise. Utilizarea de substanţe chimice menite să combată speciile de păsări din zona de implementare a proiectului sunt interzise. Amplasarea unor dispozitive cu înregistrări audio menite să alunge speciile de păsări din zona de implementare a proiectului sunt interzise. Lucrările de construire se vor realiza în afara perioadei de împerechere, de cuibărit şi de ieșire a puilor (mai iulie), respectiv migraţiune (septembrie). Se respectă cota de vânătoare. Nu se fac defrişări de masă lemnoasă/vegetală Amplasarea de capcane în zona de implementare a proiectului în vederea combaterii sunt interzise. Utilizarea de substanţe chimice menite să combată speciile de păsări din zona de implementare a proiectului sunt interzise. Amplasarea unor dispozitive cu înregistrări audio menite să alunge speciile de păsări din zona de implementare a proiectului sunt interzise. Lucrările de construcţie se vor realiza în afara perioadei de împerechere, de cuibărit şi 68

69 28 Pica pica P de ieșire a puilor (mai iulie), respectiv migraţiune (septembrie). Utilizarea de substanţe chimice menite să combată speciile de păsări din zona de implementare a proiectului sunt interzise. Amplasarea unor dispozitive cu înregistrări audio menite să alunge speciile de păsări din zona de implementare a proiectului sunt interzise. Lucrările de construire se vor realiza în afara perioadei de împerechere, de cuibărit şi de ieșire a puilor (mai iulie), respectiv migraţiune (septembrie). AAbsent PPrezent 4.6. Peisajul Prin implementarea proiectului peisajul va fi modificat datorită următoarelor activităţi: săparea şanţului pentru amplasarea conductei. Pentru această activitate peisajul va fi modificat temporar prin excavarea solului şi depozitarea acestuia în imediata apropiere a şanţului. După amplasarea conductei, solul excavat va fi folosit la acoperirea şanţului. Restul de 40 mc de sol rezultat în urma excavării va fi redistribuit îm imediata apropiere şi uniformizat. Crearea aleilor pietonale pentru acces în zona instalaţiilor tehnologice din cadrul grupului; Amenajarea unei platforme de amplasare a instalaţiilor aferente proiectului. Prognozarea impactului Nr. crt. Impact prognozat In perioada de construcţie 2 3 Modificarea temporară a peisajului prin depunerile temporare de sol în urma excavărilor realizate Modificarea temporară a peisajului prin crearea unor alei pietonale de acces în zona instalaţiilor tehnologice Modificarea temporară a peisajului prin amenajarea unei platforme de amplasare a instalaţiilor Măsuri de reducere a impactului 69

70 Nr. crt. 2 Măsuri de reducere a impactului In perioada de construcţie Eliberarea amplasamentului de solul vegetal, în cel mai scurt timp, după finalizarea construcţiilor. Redarea terenului la starea de dinainte de construcţie Respectarea proiectului referitor la cantităţile de sol excavat, etapele de realizare a proiectului, condiţiilor impuse în avizele obţinute 4.7. Mediul social şi economic Numărul populaţiei Comuna PeciuNou are in prezent o populaie de 5053 locuitori din care 2425 bărbaţi (48 %) şi 2575 femei (52 % ), reprezentând un număr de 606 familii, din care 926 familii în satul PeciuNou, 332 familii in satul Dinias şi 345 familii în satul Sinmartinu Sirbesc. Structura demografică: structura populaţiei pe grupe de vârstă: 08 ani = ani = 303 peste 60 ani =000 In functie de ocupaţie, populaţia comunei se prezintă astfel: Industrie 930 locuitori Administraţie şi servicii 55 locuitori Preşcolari, elevi, studenţi 000 locuitori Pensionari 825 locuitori Şomeri (cu indenizaţie fără indemnizatie) 360 locuitori Asistaţi sociali 27 locuitori Agricultură 30 locuitori Plecaţi la muncă in străinătate 50 locuitori Există 28 de agenţi economici in domeniul apicolagricol, 5 agenţi economici in industrie, 30 agenţi economici în comerţ, servicii 23 agenţi economici (debitare material lemnos, confecţionare materiale, servicii pompe funebre, alimentare apa, alimentare gaz metan, achiziţionare şi depozitare cereale). Ramurile agriculturii practicate în zonă sunt cultivarea pamântului şi creşterea animalelor. Prognozarea impactului 70

71 Nr. crt. Impact prognozat In perioada de construcţie Posibile perturbări ale activităţilor specifice în zona amplasamentului în perioada de execuţie. Măsuri de reducere a impactului Nr. crt. Măsuri de reducere a impactului In perioada de construcţie Consultarea proprietarilor de teren 4.8. Aşezări umane, monumente istorice Amplasamentul este situat in extravilanul localitatii Peciu Nou, în sudvestul jud. Timis, la o distanţă de 2 km şi respectiv 3 km faţă de acestea, în raport cu sonda A Diniaş. Sursele de poluanţi atmosferici ating valori sub limita maximă admisă conform legislaţiei în vigoare, neavând impact asupra localităţilor învecinate. Din acest punct de vedere nu există un impact asupra aşezărilor umane. Din punct de vedere al monumentelor istorice, acestea se distribuie în 3 localităţi, astfel: în loc. Sânmihaiu Român, 3 elemente culturale la o distanţă de 7 km faţă de sonda A Diniaş; în loc. Parţa element cultural la o distanţă de 8 km faţă de sonda A Diniaş; în loc. Sânmartinu Sârbesc, 3 elemente culturale la o distanţă de 7 km faţă de sonda A Diniaş. Prin urmare nu va exista vreun impact asupra monumentelor istorice, acestea situânduse la o distanţă considerabilă faţă de obiectivul proiectului Zgomotul Surse de poluare sonoră Surse şi poluanţi generaţi pe perioada de execuţie a proiectului sunt reprezentate de: funcţionarea utilajelor terasiere folosite pentru realizarea şanţului de pozare a conductei de transport gaze (excavator); funcţionarea macaralei utilizată pentru montarea instalaţiilor din cadrul grupului şi a conductei de transport gaze; 7

72 funcţionarea generatorului electric. Sursele de zgomot vor avea caracter temporar, timp de maxim 0 ore/zi. Pentru evaluarea impactului generat de proiectul propus a fost realizată o modelare a surselor de zgomot cu ajutorul aplicaţiei software Sound Plan Essential 2.0. (EPC Consultanţă de mediu, 203). Sa considerat scenariul cel mai defavorabil, al funcţionării simultane a tuturor surselor de zgomot în cele mai apropiate zone ale proiectului faţă de receptorii sensibili, respectiv: în zona viitorului grup de sonde Diniaş funcţionarea simultană unui număr de 3 utilaje reprezentate de: un excavator (8 db), o macara (90 db) şi un generator electric (85 db); în zona de amenajare a viitorului punct de predaremăsurare gaze identificat în apropierea localităţii Peciu Nou funcţionarea simultană a unui număr de 3 utilaje reprezentate de: un excavator (8 db), o macara (90 db) şi un utilaj de foraj dirijat orizontal (80 db). Datele de intrare au fost reprezentate de: informaţiile puse la dispoziţie de proiectant (număr de utilaje, distanţe, suprafeţe, timpi şi durate de operare); modelul digital al terenului; estimări făcute cu ajutorul softului Sound Plan Essential 2.0; informaţii din literatura de specialitate. Nivelul de zgomot reglementat de STAS , Acustică urbană, limite admise ale nivelului de zgomot este de 65 db(a) la limita amplasamentului. Conform Ordinului Ministerului Sănătăţii nr. 536/997 pentru aprobarea Normelor de igienă şi a recomandărilor privind mediul de viaţă al populaţiei, nivelul acustic echivalent continuu, măsurat la 3 m de peretele exterior al locuinţei la,5 m înălţime de sol, trebuie să nu depăşească 50 db(a) şi curba de zgomot 45. În timpul nopţii (orele 22,00 6,00), nivelul acustic echivalent continuu trebuie să fie redus cu 0 db(a) faţă de valorile din timpul zilei. Rezultatele modelării (Figura nr. 8) au pus în evidenţă faptul că şi în condiţiile scenariului cel mai defavorabil (funcţionarea simultană a principalelor surse de zgomot în cele mai apropiate puncte ale proiectului faţă de receptorii sensibili), contribuţia proiectului la valoarea nivelului 72

73 echivalent de zgomot la nivelul receptorilor sensibili (localităţile învecinate) este de maxim 28 db, în zona localităţii Peciu Nou, fiind respectate prevederile Ordinului 536/997. Figura nr. 8. Rezultatele modelării pentru scenariul din etapa de execuţie (EPC Consultanţă de mediu, 203) Surse şi poluanţi generaţi pe perioada de funcţionare a proiectului sunt reprezentate de: generatorul electric (85 db) ce va alimenta instalaţiile din cadrul grupului. Acesta va funcţiona continuu, inclusiv în timpul nopţii, pentru asigurarea funcţionării instalaţiilor de iluminat. Pentru evaluarea impactului generat în această etapă, sa realizat o modelare de zgomot similară celei din etapa de execuţie, luând în considerare funcţionarea generatorului pe timp de noapte (Figura nr. 9). Rezultatele modelării (EPC Consultaţă de mediu, 203) au pus în evidenţă faptul că în urma implementării proiectului, nivelul de zgomot emis de funcţionarea generatorului electric, la nivelul receptorilor sensibili identificaţi este nesemnificativ (sub 5 db), respectând valoarea limită admisibilă pe timp de noapte de 40 db(a), impusă de Ordinul 536/

74 Figura nr. 9. Rezultatele modelării pentru scenariul din etapa de funcţionare (EPC Consultanţă de mediu, 203) Prognozarea impactului Nr. crt. Impact prognozat In perioada de construcţie Posibile perturbări fonice în zonă In perioada de funcţionare Posibile perturbări fonice în zonă Măsuri de reducere a poluării sonore Măsurile de limitare a zgomotului pentru activitatea din cadrul perimetrului sunt cele din tabelul de mai jos. Nr. crt. Măsuri de reducere a impactului 74

75 In perioada de construcţie Utilizarea unor echipamente, maşini performante Efectuarea verificărilor tehnice la timp a maşinilor, echipamentelor şi menţinerea întro stare tehnică corespunzătoare Întreţinerea drumurilor de acces Oprirea motoarelor vehiculelor şi utilajelor pe perioada în care nu sunt implicate în activităţi În scopul reducerii nivelului de zgomot la limita careului sondei, manipularea materialului tubular se va realiza cu atenţie pentru a fi evitate lovirile repetate ale prăjinilor constituente din garnitura de foraj. In perioada de funcţionare Utilizarea unor echipamente, maşini performante Efectuarea verificărilor tehnice la timp a maşinilor, echipamentelor şi menţinerea întro stare tehnică corespunzătoare Întreţinerea drumurilor de acces Oprirea motoarelor vehiculelor şi utilajelor pe perioada în care nu sunt implicate în activităţi Obiectivul nu reprezintă o sursă de radiaţii. 5. ANALIZA ALTERNATIVELOR În cadrul proiectului au fost analizate 3 alternative. Alternitava 0 constă în nerealizarea actualei investitii. Alternativa de amplasament este una favorabilă îndeosebi prin poziţia fizicogeografică ce favorizează exploatarea depozitelor geologice cu hidrocarburi dar şi prin ocuparea terenurilor, acestea fiind situate în extravilanul localităţilor şi utilizate în scop agricol. Alternativa de amplasament a urmărit şi reţeaua de căi de comunicaţie, ceea ce facilitează accesul către zona de lucru dar şi posibilitatea de racordare la conducta din Sistemul Naţionl de Transport Gaze (SNTG). Analiza alternativelor în ceea ce priveşte traseul conductei şi amplasarea grupului a luat în considerare varianta cea mai scurtă de traseu, cu un impact cât mai redus asupra mediului (urmând traseul drumurilor de exploatare din zonă) pentru ocuparea temporară a unei suprafeţe de teren agricol minimă. În ceea ce priveşte alegerea traseului, au existat constrângeri legate de poziţionarea sondei şi traseul conductei de transport Transgaz. 75

76 Referitor la amplasamentul facilităţilor de suprafaţă (Grup), acesta a fost ales la o dustanţă minimă de siguranţă faţă de sonda A Diniaş, având în vedere faptul că zona a fost déjà utilizată pe perioada construirii sondei. Alternativa a fost aleasă pentru a nu ocupa suprafeţe suplimentare din aria naturală protejată. Un al avantaj tehnologic şi economic a fost poziţionarea grupului Diniaş la o distanţă cât mai redusă faţă de sonda Diniaş (L=45 m). Alternativa tehnologică au fost analizate două tehnologii privind alegerea tipului de staţie de uscare, respectiv staţie de uscare gaze cu trietilenglicol (TEG) şi staţie uscare gaze cu silicagel. Staţia de uscare gaze are rolul de a elimina o cantitate cât mai mare de vapori de apă din gazele provenite de la sonde sau din instalaţiile de comprimare, iar alternativa tehnologică aleasă folosind staţia de uscare cu trietilenglicol (TEG) este favorabilă, deoarece aceasta diferă de cea cu silicagel prin procesul de uscare al gazelor şi anume prin absorbţie. Instalaţiile de uscare cu silicagel folosesc procedeul de adsorbţie ca procedeu de separare al apei din gaze. 6. PREVEDERI PENTRU MONITORIZAREA MEDIULUI În perioada de construcţie Nr. crt. 2 3 Denumire măsură Frecvenţa Responsabil măsură Respectarea condiţiilor, cerinţelor impuse în avizele obţinute Respectarea intervalelor de odihnă (sezon cald aprilieseptembrie, interval orar 208, sezon rece octombriemartie, interval orar 709 ) in vederea evitarii perturbării bioritmului specific speciilor din zona amplasamentului Respectarea perioadelor de reproducere, cuibărit respectiv clocit a speciilor de păsări de interes naţional şi comunitar (aprilieiunie) Pe perioada de realizare a proiectului, 50 zile Sezon cald aprilieseptembrie, (interval orar 208), Sezon rece octombriemartie, (interval orar 709) Titular şi Aprilieiunie Dirigintele de şantier Titular şi dirigintele de şantier Titular şi dirigintele de şantier 76

77 Interzicerea oricărei forme de recoltare, capturare, ucidere a vreunei specii de floră sau faună din zonă Intezicerea pe toata durata de realizare a proiectului a distrugerii sau colectarii cuiburilor si oualor, capturarea sau omorarea puilor si pasarilor adulte, perturbarea pasarilor din arealul planului Nu se vor utiliza substanţe chimice, capcane respectiv dispozitive sonore pentru a îndepărta fauna terestră de zona proiectului Realizarea unei evidenţe a gestiunii deşeurilor în conformitate cu prevederile HG nr. 856/2002 privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listei cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase. 8 Realizarea unei evidenţe a unor incidente de mediu (dacă e cazul), a reclamaţiilor (dacă e cazul), precum şi a măsurilor întreprinse pentru soluţionarea acestora (dacă e cazul). 9 Informarea institutiilor de mediu (Agentia de Protectie a Mediului, Garda Nationala de Mediu) cu privire la orice incident cu impact negativ asupra ariei naturale protejate Pe perioada de realizare a proiectului, 50 zile Titular şi dirigintele de şantier Pe perioada de realizare a proiectului, 50 zile Titular şi dirigintele de şantier Pe perioada de realizare a proiectului, 50 zile Titular şi dirigintele de şantier Pe perioada de realizare a proiectului, 50 zile Titular Pe perioada de realizare a proiectului, 50 zile Titular Pe perioada de realizare a proiectului, 50 zile Titular În perioada de funcţionare Nr. crt. Denumire măsură Frecvenţa Responsabil măsură 77

78 Respectarea condiţiilor impuse în actele de reglementare, avizul custodelui sau a altor avize/acorduri obţinute, precum şi a legislaţiei în vigoare Realizarea unei evidenţe a gestiunii deşeurilor în conformitate cu Pe perioada de functionare a proiectului (5 ani) Titular Permanent Titular Trimestrial Titular Cand e cazul Titular Permanent Titular Anual Titular Permanent Titular Nu se vor utiliza substante chimice, capcane respectiv dispozitive sonore pentru a îndepărta fauna terestră de zona proiectului Interzicerea oricărei forme de recoltare, capturare, ucidere a vreunei specii de floră sau faună din zonă Pe perioada de functionare a proiectului (5 ani) Titular Pe perioada de functionare a proiectului (5 ani) Titular Intezicerea pe toata durata de realizare a proiectului a distrugerii sau colectarii cuiburilor si oualor, capturarea sau omorarea puilor si pasarilor adulte, perturbarea pasarilor din arealul planului Pe perioada de functionare a proiectului (5 ani) Titular prevederile HG nr. 856/2002 privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listei cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase. Verificări periodice ale stării tehnice a instalaţiilor şi a parametrilor de funcţionare şi asigurarea funcţionării în permanenţă a dotărilor cu rol de protecţie a mediului Instruiri ale personalului privind procedurile de exploatare şi de prevenire a poluărilor accidentale şi verificarea periodică a respectării acestora Menţinerea evidenţei cantităţilor de ape de zăcământ rezultate în procesul de separare a gazelor şi transportate de sonde de injecţie autorizate Măsurarea nivelului de zgomot în zona receptorilor sensibili situaţi în zona proiectului Realizarea unei evidenţe a unor incidente de mediu (dacă e cazul), a reclamaţiilor (dacă e cazul), precum şi a măsurilor întreprinse pentru soluţionarea acestora (dacă e cazul). 78

79 7. SITUAŢII DE RISC In anul 2005 râul Timiş a provocat inundaţii de proporţii în localităţile aflate în aval, Foieni, Cruceni, Ionel. Pagubele materiale au fost deosebit de mari, fiind necesar reconstruirea a trei localităţi aproape în intregime. Pe teritoriul comunei PeciuNou, lânga albia râului Timiş este ridicat digul de apărare pentru prevenirea şi înlăturarea pericolului de inundaţii. Îndiguirile existente pe râul Timiş, asigura o atenuare semnificativă a undelor de viitură, crescând gradul de siguranţă împotriva inundaţiilor. Canalul Bega străbate raza satului Diniaş, la nord, fiind un bun colector de suprafaţă. Sistemul acvifer subteran cuprinde ape freatice de mică şi medie adâncime, alimentat din înfiltraţiile apelor pluviale şi a celor două colectoare de suprafaţă, Timiş şi Bega. Forajele realizate în zona pentru alimentări cu apă, asigură debite suficiente pentru diversele utilizări. Principalele fenomene meteorologice periculoase care pot apărea sunt: furtuni, descărcări electrice de intensitate mare, valuri de căldură excesivă, fenomene care sau întâlnit până în prezent şi care pot apărea în formă din ce în ce mai intensificată ca urmare a efectului de încălzire globală. Inundaţii: în general inundaţiile sunt fenomene previzibile datorită faptului că de la declanşarea fenomenului până la propagarea în zonele inundabile din aval de baraje, sau a declanşării acumulărilor de apă datorate căderilor masive de precipitaţii, există suficient timp pentru avertizare şi alarmare. Conform Legii nr. 575 / 22 octombrie 200, teritoriul comunei PeciuNou nu este afectat de inundaţii majore, ci numai de cantităţi mari de apă acumulate în urma precipitaţiilor abundente. 8. DESCRIEREA DIFICULTĂŢILOR Pe parcursul elaborării raportului la studiul de evaluare a impactului asupra mediului nu au fost întâmpinate dificultăți. 79

80 9.METODOLOGIILE UTILIZATE IN EVALUAREA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI Evaluarea globala a impactului asupra mediului (Metoda Rojanschi) Metoda de evaluare globala a impactului asupra mediului: este o metoda analitica de tip cantitativ pe baza indicelui de poluare globala ( IPG ), care rezulta din raportul intre starea ideala (naturala) si starea reala (de poluare). Reprezentarea grafica : Starea ideala si starea reala se reprezinta grafic rezultand o diagrama inscrisa intrun cerc cu raza de 0 unitati de bonitate, a carei forma depinde de numarul factorilor de mediu analizati. Starea ideala ( Si ): este reprezentata grafic printro forma geometrica regulata inscrisa intrun cerc cu raza de 0 unitati de bonitate. Starea reala ( Sr ): este o figura geometrica neregulata obtinuta prin unirea punctelor ce reprezinta valoarea echivalenta a indicelui de calitate in scara de bonitate si care se inscrie in figura geometrica regulata a starii ideale. Indicele de poluare globala IPG : rezulta din raportul dintre suprafata ce reprezinta starea ideala (Si) si starea reala ( Sr ). Si IPG = Sr Scara de calitate: IPG = IPG =...2 IPG = IPG = IPG = IPG > 6 mediul natural nu este afectat de activitatea umana mediul este supus efectelor activitatii umane in limite admisibile mediul este supus activitatii umane, provocand stare de disconfort formelor de viata mediul este afectat de activitatea umana, provocand tulburari formelor de viata mediul este afectat grav de activitatea umana, periculos pentru formele de viata mediul este degradat, impropriu formelor de viata. 80

81 Determinarea indicelui de poluare globala Indicele de poluare globala IPG rezulta din raportul Si / Sr conform metodologiei prezentate. Valoarea Si (starea ideala) rezulta din figura geometrica regulata avand suprafata: Si = 62.5 cm2 Valoarea Sr (starea reala) rezulta din figura geometrica neregulata inscrisa in figura geometrica regulata a starii ideale si construita prin unirea punctelor rezultate din amplasarea valorilor Nb (nota de bonitate) pentru fiecare factor de mediu luat in considerare. Valoarea Nb se obtine pentru fiecare factor de mediu din scara de bonitate in functie de valoarea indicelui de poluare si serveste la reprezentarea grafica, ca o metoda de simulare a efectului synergic Determinarea indicelui de poluare globală sa realizat pentru cele două situaţii distincte: perioada de execuţie a proiectului şi cea de funcţionare a proiectului. a.pentru perioada de execuţie a proiectului : Indicele de poluare globala IPG rezulta din raportul Si / Sr conform metodologiei prezentate. Valoarea Si (starea ideala) rezulta din figura geometrica regulata avand suprafata: Si = 62.5 cm2 Valoarea Sr (starea reala) rezulta din figura geometrica neregulata inscrisa in figura geometrica regulata a starii ideale si construita prin unirea punctelor rezultate din amplasarea valorilor Nb (nota de bonitate) pentru fiecare factor de mediu luat in considerare. Valoarea Nb se obtine pentru fiecare factor de mediu din scara de bonitate in functie de valoarea indicelui de poluare si serveste la reprezentarea grafica, ca o metoda de simulare a efectului sinergic Nb pentru SOLSUBSOL: Nb=7 Nb pentru APA: Nb=9 Nb pentru AER: Nb=8 Nb pentru BIODIVERSITATE: Nb=9 Nb pentru MEDIUL SOCIAL: Nb=0 8

82 avand suprafata: SI= 62.5 cm2 Sr =39.22cm2 Si 62.5cm2 IPG = = =.59 Sr cm2 Valoarea indicelui de poluare globala este: IPG =.59 Fig. nr.20. Reprezentarea grafic a indicelui de poluare globală în perioada de execuţie a proiectului. (După metoda V. Rojanschi) b. Pentru perioada de funcţionare a proiectului : 82

83 Indicele de poluare globală IPG rezulta din raportul Si / Sr conform metodologiei prezentate. Valoarea Si (starea ideala) rezulta din figura geometrica regulata avand suprafata: Si = 62.5 cm2 Valoarea Sr (starea reala) rezulta din figura geometrica neregulata inscrisa in figura geometrica regulata a starii ideale si construita prin unirea punctelor rezultate din amplasarea valorilor Nb (nota de bonitate) pentru fiecare factor de mediu luat in considerare. Valoarea Nb se obtine pentru fiecare factor de mediu din scara de bonitate in functie de valoarea indicelui de poluare si serveste la reprezentarea grafica, ca o metoda de simulare a efectului sinergic Nb pentru SOLSUBSOL: Nb=8 Nb pentru APA: Nb=9 Nb pentru AER: Nb=9 Nb pentru BIODIVERSITATE: Nb=9 Nb pentru MEDIUL SOCIAL: Nb=0 având suprafaţa: SI= 62.5 cm2 Sr =4.23 cm2 Si 62.5 cm2 IPG = = =.5 Sr 4.23 cm2 Valoarea indicelui de poluare globala este: IPG =.5 83

84 Fig. Nr. 2. Reprezentarea grafica a indicelui de poluare globala pe perioada de functionare. (Dupa metoda V. Rojanschi) 0. REZUMAT FĂRĂ CARACTER TEHNIC Prezentul proiect constă în amplasarea unor instalaţii tehnologice de suprafaţă necesare punerii în producţie şi legării în Sistemul Naţional de Transport Gaze Naturale (SNTGN), pentru noua sondă forată cu aflux de gaze industrialesonda A Diniaş. Proiectul se suprapune în totalitate cu situl ROSPA044 Uivar Diniaş (ocupă 0,09% din suprafaţa totală a sitului, din care pentru ocuparea definitiva de 0,972 ha, procentul de ocupare este 0,009%). Terenul va fi ocupat temporar pe o suprafaţă totală de mp (conducta de transport gaze) şi ocupat definitiv pe o suprafaţă de.972 mp şi se află în extravilanul com. Peciu Nou, judeţul Timiş. (nr. CF 40378, ). 84