Satul Cruci;or a avut 12 nume `n 800 de ani

Transcrição

1 Heidi Klum a recunoscut c[ are o rela\ie cu bodyguard-ul ei Top modelul german Heidi Klum a recunoscut, într-o emisiune de televiziune din Statele Unite, că are o relaţie cu bodyguard-ul ei Martin Kristen, însă a susţinut că nu l-a înşelat niciodată pe fostul ei soţ, cântăreţul Seal, în perioada în care cei doi au format un cuplu. Modelul german, care a depus actele prin care a solicitat divorţul de Seal în ianuarie, spune că a început relaţia cu Martin Kristen abia după despărţirea de celebrul cântăreţ, informează The Sun. Zvonurile despre relaţia lor au apărut la sfârşitul lunii trecute, atunci când Heidi a fost fotografiată în timp ce era îmbrăţişată de Martin Kristen, în timpul unei vacanţe petrecute cu familia în Sardinia. Seal, în vârstă de 49 de ani, şi-a criticat în termeni destul de duri fosta parteneră de viaţă, declarând după ce a văzut acele fotografii< "Aş fi preferat ca Heidi să aibă mai multă clasă şi să aştepte măcar să divorţăm, înainte de a începe să facă sex cu un angajat al familiei". Cristina Sere a str]ns de voturi `n august pe site-ul informatia-zilei.ro Din toate ediţiile organizate de cotidianul Informaţia Zilei începând cu luna februarie, Cristina Sere a reuşit să strângă 2670 de voturi, cele mai multe like-uri primite de o concurentă care a participat vreodată în concursul nostru. Cristina a primit din partea cotidianului Informaţia Zilei un abonament la centrul de aerobic, cycling şi fitness Primagym şi servicii în cadrul salonului de manichiură şi pedichiură situat pe strada Corvinilor nr. 13. Pagina 8 IAnul X Nr. 506 Duminic[ 16 septembrie 2012 Se distribuie `mpreun[ cu Informa\ia Zilei Interpreta Maria Tripon, la un sfert de veac de activitate artistic[ Pagina 5 Un rom]n, membru de onoare al academiei Regale a Sco\iei Istoricul şi criticul de artă Radu Varia a fost ales cu unanimitate de voturi Membru de Onoare al prestigioasei Academii Regale a Scoţiei, aşezată sub Înaltul Patronaj al Prinţului Philip de Edinburgh. Alegerea vine după ce în noiembrie 2011 Radu Varia a fost invitat să susţină la Royal Scottish Academy cea mai importantă conferinţă a anului, e Sir William Gillies Annual Lecture, conferinţă dedicată lui Brâncuşi< O mare experienţă spirituală. Cu acea ocazie el a primit Medalia de Argint a Academiei Regale, decernată de numai 12 ori în 185 de ani. Radu Varia este singurul român care accede la această înaltă demnitate, şi în acelaşi timp primul istoric de artă străin, alături de britanicii Sir David Talbot Rice şi Lord Kenneth Clark. Printre artiştii universal cunoscuţi care au fost onoraţi cu acest titlu se numără pictorii Edgar Degas, Georges Braque şi Marc Chagall, sculptorii Auguste Rodin şi Henry Moore şi arhitectul Alvar Aalto. Radu Varia este Doctor în Istoria Artei şi Civilizaţiei al Universităţii din Paris şi a primit nu mai puţin de 11 nominalizări pentru Premiul Mondial Leonardo da Vinci. Manila a redenumit Marea Chinei de Sud în Marea Filipinez[ Autorităţile de la Manila au redenumit oficial Marea Chinei de Sud în Marea Filipineză, printr-un decret emis de preşedintele Benigno Aquino. Este dreptul "legitim" al Filipinelor "de a da nume noi zonelor sale marine", care includ Marea Luson, precum şi apele din jurul insulelor Kalayaan şi Bajo De Masinloc, aceasta din urmă cunoscută de asemenea şi sub denumirea de Scarborough. Decretul amintit, emis încă în 5 septembrie, dar despre care s-a aflat abia acum, împuterniceşte Direcţia naţională pentru cartografie şi resurse NAMRIA să pregătească şi să publice hărţi şi scheme cu zonele terestre şi marine ale ţării folosind noul nume de Marea Filipineză de Vest. Prin Marea Chinei de Sud se realizează o treime din traficul maritim mondial, iar platoul insulelor din această mare este bogat în special în petrol. Satul Cruci;or a avut 12 nume `n 800 de ani Cas[ b[tr]neasc[ din Cruci;or construit[ `n 1944 Pagina 2 De c]teva zile a sporit num[rul monografiilor din jude\ prin lansarea celei din Cruci;or, semnat[ de Dan Marius Cosma. Potrivit izvoarelor studiate de autorul lucr[rii men\ionate mai sus, localitatea Cruci;or este atestat[ documentar `n anul 1231, sub denumirea Excursii ;i vacan\e în toate sezoanele cu accord BT Vallazud. ~n timp aceast[ denumire a suportat modific[ri dup[ cum urmeaz[< Valaswd (`n anul 1393), Valazuta (1394), Valachalkis Valazwth (1424), Walazwth (1566), Valaszut (1648), Valasz-Ut, Valaszut ;i Borvalaszut (1918). Localnicii l- au men\ionat ;i pronun\at Oalasut. Managerul Vasile Bradea ne-a relatat că Accord BT s- a reorientat, ceea ce înseamnă o deschidere spre toate categoriile de participanți şi spre toate destinațiile, brandul devenind tot mai cunoscut atât în județ, cât şi în țară, sau chiar şi peste hotare, fiind o garanție a calității, seriozității şi a vacanțelor reuşite. La ora actuală Accord BT are agenție la Satu Mare şi în Cluj Napoca. Pagina 4 Berlusconi `;i vinde cuibu;orul de nebunii Fostul premier italian, Silvio Berlusconi, a vândut vila sa de pe Costa Smeralda, cu 470 de milioane de dolari, sultanului Khalifa bin Zayed bin Sultan Al Nahyan. Locul a devenit celebru ca urmare a petrecerilor bunga-bunga organizate de Berlusconi şi prietenii săi. Al Nahyan este unul dintre cei mai boga\i oameni din lume, cu o avere estimată la circa 25 de miliarde de dolari. Fostul premier, Silvio Berlusconi, a luat decizia de a vinde proprietatea ca urmare a atacurilor repetate ale presei din Peninsulă, el fiind filmat şi fotografiat în ipostaze compromiţătoare în interiorul casei sale. Fostul premier ceh, Mirek Topolanek, a fost fotografiat gol în vila de pe Costa Smaralda şi ulterior a recunoscut că a petrecut alături de omologul său italian, fără să admită veridicitatea pozelor prezentate în presă. Fotografii topless cu ducesa de Cambridge Casa regală britanică a reacţionat după ce tabloidul francez Closer a publicat fotografii topless ale ducesei de Cambridge, Catherine. Publicarea reprezintă "o atingere adusă vieţii private" a cuplului William-Catherine, "grotescă" şi "total nejustificată", au declarat vineri reprezentanţii Casei Regale britanice. Prinţul William şi soţia lui Catherine "sunt profund îndureraţi după ce au aflat că o revistă franceză şi un fotograf au adus o astfel de atingere vieţii lor private, într-o manieră atât de grotescă şi total nejustificată", a spus un purtător de cuvânt de la Palatul St-James. Tabloidul francez Closer a publicat vineri pe 5 pagini, 15 fotografii realizate în timp ce cuplul princiar britanic se bronza pe o terasă. Câteva dintre ele, realizate cu un teleobiectiv, o prezintă pe ducesa de Cambridge în timp ce făcea plajă fără sutien. istoria ora;ului Satu Mare `n repere cronologice, un volum de Carol Koka Cartea Satu Mare - repere de cronologie istoric[, dezv[luie pe parcursul a circa 155 de pagini o serie important[ de evenimente ;i momente locale ce ocup[ un loc deosebit `n contextul dezvolt[rii istorice, nume `nsemnate, unele mai pu\in cunoscute. Prin aceast[ integrare autorul a realizat un gest de `mplinire a contextului cultural. Pagina 3 Pagina 7 Potrivit celor spuse de b[tr]nii locului "numele satului ar proveni de la intersec\ia drumului ce pornea din Ardud ;i se continua p]n[ la biserica din Borle;ti cu drumul ce venea de la Seini, prin Pomi, p]n[ la B]rs[u, aceast[ intersec\ie f[c]nduse `n partea de sus a satului. Trei s[tm[reni au c];tigat Cupa Mondial[ de Pescuit la Crap Echipa format[ din s[m[renii Peter Micula - c[pitan, Norbert Pongracz - vicec[pitan ;i Zoltan Nemeti - membru a concurat cu alte 160 de echipe din 27 de state, inclusiv Rom]nia (9 echipe). S[tm[renii au reu;it s[ `nving[ pe Lacul Bolsena competitori celebri din lumea `ntreag[. Este pentru prima dat[ `n cele 15 edi\ii de derulare a Concursului ''World Carp Classic'' c]nd o echip[ rom]neasc[ reu;e;te s[ c];tige marele trofeu. Pagina 6 Sumerienii au inventat berea `n urm[ cu 8000 de ani

2 2 Informa\ia de Duminic[/ 16 septembrie 2012 ISTORIE Prima atestare documentar[ a localit[\ii Iegheri;te dateaz[ din anul 1272, cu numele de Styliteluk. De-a lungul secolelor, o vom `nt]lni sub formele< O Hutta (Huta Veche), O-Huta, Ohuta, Alsohuta (Huta de Jos), Egeresstye, Iegheri;tea Veche, Ieg[ri;te... nostalgia cadrilaterului (ii) Prin convenţia de la Livadia de a respecta integritatea teritorială a României, Rusia a cerut şi a obţinut recuperarea a trei judeţe din Basarabia de Sud, respectiv judeţele Cahul, Bolgrad şi Ismail, în prezent, în componenţa statului Ucraina. Cele trei judeţe reveniseră sub stăpânirea românească în urma războiului Crimeii din anul Oficialii ruşi făceau din recuperarea acestui teritoriu o chestiune capitală. Totuşi, ca să pară că şi-au respectat promisiunile faţă de România, ei au oferit în compensaţie Dobrogea de Sud (Cadrilaterul adică cele două judeţe Durostor şi Caliacra). După ce s-au lovit de refuzul României, Rusia a scăzut, drept represalii, nivelul compensaţiilor, aşa că în final România a primit Dobrogea de Nord, Constanţa şi Tulcea, iar Bulgaria a rămas cu Cadrilaterul. În momentul semnării Tratatului de Pace de la Berlin 1878, turco-tătarii reprezentau cel mai numeros grup etnic din Cadrilater, dar autorităţile de la Sofia au colonizat masiv zona cu etnicii Bulgariei. Relaţiile dintre cele două state au rămas relativ bune până în momentul declanşării războaielor balcanice Primul război balcanic a reprezentat lupta dintre Turcia şi o coaliţie formată din Bulgaria, Serbia, Muntenegru şi Grecia care urmăreau alungarea otomanilor din Peninsula Balcanică. Victoria a aparţinut statelor creştine. Dar Bulgaria şi-a atacat foştii aliaţi, lucru care a determinat intervenţia României în 1913 în cel de al doilea război balcanic, iar Bulgaria pierde Cadrilaterul. În timpul primului război mondial în anul 1916, Bulgaria sprijinită de forţele germane şi austro-ungare a atacat România dinspre sud. Bulgarii au câştigat o victorie importantă în bătălia de la Turtucaia din anul 1916 care practic a adus Dobrogea sub controlul Bulgariei. România a fost nevoită să-şi întrerupă ofensiva în Transilvania, a fost un şir de dezastre militare soldate cu ocuparea Bucureştiului şi cu refugiul în Moldova, la Iaşi a guvernului şi a Casei Regale. În Cadrilater, în acea perioadă au avut loc mai multe atentate împotriva populaţiei de origine română. Au apărut şi mize simbolice precum castelul Reginei Maria de la Balcic. La 7 septembrie 1940, prin tratatul ticălos de la Craiova, România a cedat de bună voie Cadrilaterul Bulgariei. Cei care au semnat acest tratat, personal, îi consider nişte trădători de ţară şi neam. S.A.R. Mihai Secretar AG. Şef Principal (R) Mureşan Traian ISSN Director general - D. P[curaru Director editor - Ilie S[lceanu Director revista Poesis - George Vulturescu Redactor ;ef suplimente - Adriana Zaharia (Informa\ia Zilei de Duminic[, Informa\ia TV, Informa\ia SF) Redac\ia Satu Mare< str. Mircea cel B[tr]n nr. 15 Satu Mare, cod Telefon< < redactiasm@informatia-zilei.ro Comuna Cruci;or are o istorie de 800 de ani De c]teva zile a sporit num[rul monografiilor din jude\ prin lansarea celei din Cruci;or, semnat[ de Dan Marius Cosma. Am aflat c[ este `n preg[tire ;i monografia satului Hodi;a. ~n cele ce urmeaz[ v[ re\inem aten\ia cu unele aspecte inedite incluse `n monografia "Cruci;or la r[scruce de vremuri". Potrivit izvoarelor studiate de autorul lucr[rii men\ionate mai sus, localitatea Cruci;or este atestat[ documentar `n anul 1231, sub denumirea Vallazud. Denumiri `n timp ale localit[\ilor comunei ~n timp aceast[ denumire a suportat modific[ri dup[ cum urmeaz[< Valaswd (`n anul 1393), Valazuta (1394), Valachalkis Valazwth (1424), Walazwth (1566), Valaszut (1648), Valasz-Ut, Valaszut ;i Borvalaszut (1918). Localnicii l-au men\ionat ;i pronun\at Oalasut. Potrivit celor spuse de b[tr]nii locului "numele satului ar proveni de la intersec\ia drumului ce pornea din Ardud ;i se continua p]n[ la biserica din Borle;ti cu drumul ce venea de la Seini, prin Pomi, p]n[ la B]rs[u, aceast[ intersec\ie f[c]ndu-se `n partea de sus a satului nostru. Dealtfel, Valaszut `n maghiar[ `nseamn[ r[scruce, cruce de drumuri, de unde se pare c[ a derivat denumirea ulterioar[ - Cruci;or..." "Prima atestare documentar[ a localit[\ii Iegheri;te dateaz[ din anul 1272, cu numele de Styliteluk. De-a lungul secolelor, o vom `nt]lni sub formele< O Hutta (Huta Veche), O-Huta, Ohuta, Alsohuta (Huta de Jos), Egeresstye, Iegheri;tea Veche, Ieg[ri;te..." "Cea de a treia localitate din componen\a comunei Cruci;or, Poiana Codrului, este atestat[ documentar sub numele de Szellyestehuta din anul ~n timp, apare `n documente ;i sub alte denumiri, precum Zelestye, Uj-Hutta (Huta Nou[) sau Szelestyehuta. ~n secolul al XVIII-lea satul se g[sea `n componen\a familiei Karolyi, ce de\inea de altfel terenurile din zon[. ~n anul 1801 ia fiin\[ aici un atelier de sticl[rie, care va deveni peste ani cunoscuta fabric[ de care, cu m]ndrie, ;i-a legat numele localitatea..." ~n anul 1870 localitatea de\inea un sigiliu s[tesc. De o parte ;i de alta figureaz[ dou[ mobile de identificate, foarte probabil ustensile necesare fabric[rii sticlei.." Un spa\iu cuprinz[tor este alocat toponimiei din comun[. Cele mai multe sunt din Poiana Codrului, 15 din Iegheri;te ;i 33 din Cruci;or. Cruci;or apar\inea domeniului Ardud "La anul 1566, Cruci;orul (Walazwth), al[turi de alte 58 de localit[\i, apar\inea domeniului Ardud, al c[rui st[p]n, ce a urmat familiei Dragfi (Drago;), era acum Gheorghe Bathoryi. Potrivit urbariului din acel an, satele rom]ne;ti erau cuprinse `n voievodate. Localitatea noastr[ a f[cut parte din cele 9 sate ale voievodului Nicolae Laz[r (Nicolaus Laz[r Wayda), ce-;i avea re;edin\a la Ardusat. Num[rul capilor de familie din Cruci;or se cifra undeva sub 30..." "Cr];m[ritul era monopolul care aducea cel mai mare venit st[p]nului. El impunea spre a fi cr];m[rit, `n primul r]nd, vinul s[u... Satele voievodului Nicolae Laz[r trebuiau s[ dea, `mpreun[, vin de dou[ ori pe an, o bute la Cr[ciun, alta de Pa;ti, cr];m[rind cu un ban mai scump m[sura dec]t se vindeau vinurile Cas[ din Iegherisțe de la începutul secolului XX \[ranilor..." Spa\ii ample sunt rezervate evenimentelor istorice premerg[toare Primului R[zboi Mondial, eroilor locali c[zu\i `n aceast[ conflagra\ie, perioadei , deport[rii ;vabilor din Poian Codrului. Gospod[ria \[r[neasc[ ;i \inuta tradi\ional[ "Asemeni multor gospod[rii din Codru, cele ale cruci;orenilor erau alc[tuite din cas[ ;i anexe, cum ar fi< ;ura, cote\ele porcilor ;i ale p[s[rilor, p[tulul, f]n[ria, cuptorul, f]nt]na ;i, bien`n\eles, closetul rustic din cap[tul cur\ii. ~n vechime, casele s[tenilor erau construite din lemn, aflat din abunden\[ pe aceste meleaguri, iar apoi din paiant[. Erau `n[l\ate pe o talp[ din lemn, a;ezat[ pe buc[\i late de piatr[, ;i erau acoperite cu paie sau stuf. P]n[ `n secolul al XVI- II-lea casele aveau o singur[ `nc[pere..." Sunt enumerate ocupa\ii tradi\ionale precum< prelucrarea plantelor textile, confec\ionarea vestimenta\iei ;i a altor \es[turi, `mpletitul nuielelor, dulgheritul ;i t]mpl[ria, mor[ritul, fier[ria, distilarea p[lincii, albin[ritul, pescuitul, al[turi de agricultur[ ;i exploatarea lemnului. Oamenii cuno;teau ;i tehnici de ob\inere a unor coloran\i. Ca exemplu este dat utilizarea cojii de arin sau nuc pentru a vopsi \es[turile `n culori `nchise, cernite. Lista meseria;ilor (pantofari, croitori, repararea produselor din cauciuc, confec\ioneri de cruci din lemn, f]nt]nari ;.a.) este o `nsumare de meserii ;i meseria;i. Respect]nd capitolele specifice monografiei, autorul aduce `n aten\ie public[ tradi\ii populare precum na;terea, botezul, nunta, `nmorm]ntarea. Nu lipsesc din carte aspectele privind portul popular. "Toate hainele, b[rb[te;ti ;i femeie;ti, de la cei mici p]n[ la cei b[tr]ni, se f[ceau< ciucuri, c[m[;i, gaci, sp[cele, zadii - dinainte (;or\uri) ;i dup[ cap (din l]n[, puse pe umeri la s[rb[tori)... Iarna `mbr[cau cioareci din l]n[ de oaie, iar `n spate aveau sfetere, peste care puneau hain[ groas[ din l]n[. Pe cap aveau clopuri sau cu;me din blan[..." Cei avu\i purtau iarna cizme din piele, iar s[racii `nc[l\au opinci. Ca surse de subzisten\[ sunt men\ionate agricultura, sticl[ritul, producerea vopselelor. Spa\ii ample sunt alocate bisericii, `nv[\[m]ntului ;i culturii. Printre scrierile vechi cunoscute la Cruci;or sunt men\ionate Chiriacodromionul de la B[lgrad (tip[rit `n anul 1699), Octoih (1742), Molitvelnic (1757), Ceaslov (17666), Penticostarul (1768), Triod (1792), Octoih (1792), Liturghier (1798), Psaltire (1743), Octoih (1773), Molitvenic (1815). ~nainte ;i dup[ colectivizare Pe parcursul a mai multe pagini sunt prezentate c[minele culturale. Desigur, an de referin\[ `n acest capitol este luat 1957, c]nd pe 22 iulie se lucra la C[minul cultural din Cruci;or, fiind denumit ini\ial "Tudor Vladimirescu", apoi "23 August". ~n satul Iegheri;te c[minul cultural a purtat numele ilustrului pa;optist "Nicolae B[lcescu". Din documentele p[strate din anii '60, autorul monografiei aduce `n aten\ie public[ unele sarcini izvor]te din lucr[rile celui de al III-lea Congres al Partidulului Muncitoresc Rom]n (PMR). Printre obiectivele de atunci ale conducerii partidului unic sunt enumerate< "P]n[ la 10 aprilie 1961 se va alege Consiliul de Conducere al C[minului cultural, Comisia de cenzori ;i Colectivul de conferen\ieri> ~n vederea unei munci mai intense cu cartea p]n[ la data de 14 aprilie 1961 biblioteca C[minului cultural va fi reinventariat[ ;i dat[ `n primire tov. Goga Elena, ca bibliotecar[> ~n perioada aprilie - 8 mai 1961 conferin\ele ce se vor \ine ;i expunerile ce se vor face vor fi axate pe popularizarea `n r]ndul oamenilor muncii a luptei duse de partidul nostru pentru constituirea comunismului `n patria noastr[...> La data de 14 mai 1961 vom organiza o sear[ de poiezii `nchinate partidului precedat[ de recenzia romanului "A;a s-a c[lit o\elul"> La data de 18 iunie 1961 se va organiza o sear[ de `ntreb[ri ;i r[spunsuri pe tema "Cum este organizat[ munca ;i cum se face retribuirea muncii `n GAS (Gospod[riile Agricole de Stat)..."se vor lua m[suri de mobilizare a tinerilor `n vederea `nfiin\[rii unei forma\ii de cor din cel pu\in 50 de persoane(...)". La capitolul s[n[tate sunt enumera\i medici ;i personal mediu `ncep]nd cu anul 1961, p]n[ la zi, c]nd sunt `n activitate medicii Czaher Alexandru ;i Ghi\[ Sorin. Aproape 10 pagini sunt afectate personalit[\ilor din comuna Cruci;or printre care sunt men\ionate nume precum< Petru T[m]ian, Florin Stan, Corneliu Augustin Fazsi, Nicole Stan, Grigor Nistor, Petre I. Nistor, Gavril Stan, Augustin Fernea, Romulus Soponar, Nicolae Soponar, Ioan Vaida, Segiu Vitalian Vaida, Adriana Vaida, Ovidiu Ha\eganu, Ciprian Cosma, Helena Maria Sabo, Ioan Matos, Coriolan Silaghi, Mircea Mere;ca, Andrei Batchi, Romul Soponar, Romi Coza, Victor Achim, Pozsony Arpad ;.a. Dup[ 1990 Via\a ;i activit[\ile anilor eviden\iaz[ rela\iile de `nfr[\ire cu francezii din Camors, vizitele reciproce, ajutoarele primite, buna colaborare, este adus[ `n aten\ie public[ activitatea sportiv[, cea a serviciului voluntar pentru situa\ii de urgen\[, o serie de realiz[ri - locuin\e sociale, sal[ de sport, noul c[min cultural din Poiana Codrului, spa\ii de joac[ pentru copii. ~n ultima parte a lucr[rii sunt prezentate secven\e din via\a ;i activitatea personalului angajat al prim[riei din Cruci;or. Volumul se `ncheie cu un rezumat `n limba francez[, semnat de Ioana Corne;tean, cu lista prizonierilor de r[zboi ;i, nu `n ultimul r]nd, cu lista cuvintelor arhaice din Cruci;or, capitol care precede bibliografia. Ioan Ani\a;

3 16 septembrie 2012/Informa\ia de Duminic[ 3 Cartea dezv[luie `n continuare pe parcursul a circa 155 de pagini o serie important[ de evenimente ;i momente locale ce ocup[ un loc deosebit `n contextul dezvolt[rii istorice, nume `nsemnate, unele mai pu\in cunoscute, dar prin aceast[ integrare a realizat un gest de `mplinire a contextului cultural at]t de important `n via\a istoric[ a unui ora;(...) LITERATUR~ istoria ora;ului Satu Mare `n repere cronologice, un volum de Carol Koka Satu Mare - repere de cronologie istoric[ este lucrarea semnat[ de profesorul Carol C. Koka, ap[rut[ recent la Editura Eco- Print din Satu Mare. Coperta este semnat[ de Elena Ioana Koka. Profesorul Carol C. Koka este autorul a mai multe lucr[ri ap[rute `n ultimii ani. Printre aceastea men\ion[m< Geografia fizic[> Culegere de lecturi geografice> Grup :colar Industrial Construc\ii de Ma;ini Unio Satu Mare - Monografie ;.a. Este autorul a 150 de articole ;i studii ap[rute `n diverse publica\ii locale ;i regionale. Despre aceast[ carte deosebit de important[ pentru numero;i cercet[tori `n domeniu, dr. Lucian Cucuiet spune< "Cartea intitulat[ "Satu Mare - repere de cronologie istoric[" a profesorului de istorie Carol C. Koka, o carte despre cele mai semnificative, relevante momente, date ;i personalit[\i ce reflect[ fiin\a istoric[ a ora;ului Satu Mare, constituie o reu;it[ contribu\ie editorial[ a autorului (...) Datele ;i evenimentele consemnate sunt urme viguroase ce r[m]n `ntr-un nivel al memoriei ;i al timpului istoric ca o coordonat[ ;i temelie, dar a;ezate `mpreun[ pot compune cunoa;terea cultural[ a istoriei ora;ului Satu Mare(...). Evenimente ;i momente locale Cartea dezv[luie `n continuare pe parcursul a circa 155 de pagini o serie important[ de evenimente ;i momente locale ce ocup[ un loc deosebit `n contextul dezvolt[rii istorice, nume `nsemnate, unele mai pu\in cunoscute, dar prin aceast[ integrare a realizat un gest de `mplinire a contextului cultural at]t de important `n via\a istoric[ a unui ora;(...) Cartea cuprinde ;i 14 anexe importante referitoare la aspecte documentare publicate `n c[r\i ;i `n presa vremii(...) Parcurg]nd cartea, ve\i afla cu mult[ pl[cere am[nunte despre a;ezarea geografic[ a municipiului re;edin\[ de jude\, cu o descriere pl[cut[ a luncii Some;ului, format[ `n era Ter\iar[. Procesul a fost ;i este legat de colmatarea lacului Panonic. "~n cuprinsul luncii Some;ului, s- au pus `n eviden\[, depozite de nisip, loess ;i pietri;, de p]n[ la 180 cm grosime, peste care s-au format de-a lungul timpului, soluri podzolice, prielnice culturilor agricole de mai t]rziu(...) "...dup[ cum se poate observa pe vechile stampe, `nainte de regularizare, Some;ul `nconjura cu unul din bra\ele sale cetatea ;i a;ezarea civil[ a S[tmarului, desp[r\ind dou[ localit[\i distincte, Satu Mare ;i Mintiu (Nemeti)(...)" Marea invazie t[tar[ din 1241 "Se pare c[ cetatea de p[m]nt de la Satu Mare, a fost serios afectat[ de distrugerile care au avut loc cu ocazia marii invazii a t[tarilor din Un deceniu mai t]rziu, autorul Andrea Leone Maggiorotti, `ntr-o lucrare a sa aminte;te despre existen\a la Satu Mare a unui castel, de form[ patrulater[, cu c]te un turn la fiecare col\. Fragmentul de zid a ie;it la iveal[ cu ocazia unor excava\ii din anul 1976, la o ad]ncime de 7 metri. Ar putea fi resturi din zidurile cet[\ii din secolul al XV-lea(...) ~n anul 1543 cetatea de la Satu Mare a intrat `n posesia familiei nobiliare Bathory. Cetatea S[tmarului ;i cele trei ie;iri ale sale A fost momentul `n care, `n urma unor lucr[ri efectuate la albia Some;ului, cetatea a r[mas pe o insul[. Cercet[rile istorice au stabilit c[ din cetate se putea ie;i peste trei poduri< unul spre Baia Mare, de la cap[tul str[zii Alexandru Ioan Cuza, altul spre Carei, la cap[tul str[zii Mircea cel B[tr]n ;i al treilea spre Mintiu, la cap[tul str[zii :tefan cel Mare (...)" Lucrarea despre care vorbim `ncepe cu anul `.Cr, cu referire la g[sirea `n anul 1972, a unui molar de mamut, animal contemporan cu omul cavernelor. Sunt apoi prezentate evenimente ;i oameni p]n[ `n anul Prin con\inutul s[u cartea are o valoare bibliografic[ deosebit[ ~n ea sunt consemn[ri succinte a datelor, fiind indicate cu meticulozitate sursele care pot fi deosebit de importante pentru cercet[ri. C]teva repere s[tm[rene Iat[ ;i c]teva repere incluse `n aceast[ lucrare< `n anul 1000, `n Cetatea S[tmarului a func\ionat un spital militar. Dovezile au fost scoase la iveal[ `n timpul construirii Bisericii Calvaria. ~n anul 1006, Szirmai Antal men\ioneaz[ `ntemeierea ora;ului Nemeti (Mintiu) de c[tre regina Gizella a Ungariei. ~n anul 1316 sunt furnizate primele date despre organizarea judec[toreasc[ `n ora;ul Satu Mare. La 1380, \[rani din localit[\ile Botiz ;i Odoreu, se r[scoal[ `mpotriva abuzurilor feudalilor locali. Bresla t[b[carilor din Satu Mare s-a `nfiin\at `n anul Din 2 iulie 1600 dateaz[ prima men\iune a unui episcop ortodox de Satu Mare, Efrem, care locuia la M[n[stirea Habra l]ng[ Baia Mare, pe atunci `n comitatul Satu Mare. La 13 iulie 1601, voievodul Mihai Viteazul re`ntors de la Praga, trece prin Satu Mare cu de mercenari afla\i sub comanda sa. ~n anul 1668 este consemnat[ `nfiin\area la Satu Mare a unei ber[rii. Diploma care consfin\e;te unirea ora;elor Mintiu cu Satu Mare este semnat[ de `mp[ratul Carol al VI-lea, `n anul Gara Satu Mare se afla `n construc\ie `n anul La 1 octombrie 1892 `ncepe furnizarea curentului electric pentru locuin\e private din Satu Mare. Tot atunci `ncepe construirea marii sinagogi de pe strada Decebal din Satu Mare. La 1 august 1911 se `nfiin\eaz[ la Satu Mare ~ntreprinderea de ap[ ;i Canalizare. Primul director a fost Kovacs Istvan. Lista acestor evenimente o g[si\i integral[ `n lucrarea la care facem referire. Reamintim faptul c[ ea include evenimente ;i oameni p]n[ `n anul Ioan A. Cartea poetului Ion V[dan este o textur[ concentrat[ pe poezia modern[, o descriere continu[ `ntr-un spa\iu literar `nchis. Graviditatea tonului ;i viziunea original[ `mprosp[teaz[ slovele acestei c[r\i `nobilate uneori cu fraze lungi. Emo\ii, st[ri nu se t[inuiesc `n cartea "Noapte cu Fernando Pessoa", un poet portughez, unul dintre promotorii liricii moderniste portugheze care a tr[it `ntre anii Lectura c[r\ii poate s[ `nceap[ de oriunde. Este o oper[ literar[ cuprinz[toare `n care emo\ia te st[p]ne;te. Fluxul memoriei str[bate `ntreaga carte, poetul Ion V[dan manevreaz[ fiecare cuv]nt, inclusiv pe sine. Poeziile autorului cocheteaz[ cu fic\iunea, dar este ;i un realist, un romantic, maestru al portretelor. Realul ;i visul se `nt]lnesc, ca mai apoi s[ se transforme `ntr-o alt[ realitate. Realismul se tupile;te printre versuri C[ut[rile lui ion V[dan `n noapte cu Fernando Pessoa Iat[ c[ realismul se tupile;te printre versurile poetului ceea ce face ca poezia dumnealui s[ aib[ un ritual complex> Poeziei i-a dat un con\inut nou, bogat `n semnifica\ii variate ce intr[ puternic `n sfera de inspira\ie a poetului. Originalitatea nu este for\at[, poemele ;i poezia autorului `nc]nt[ prin juste\ea ;i expresivitatea cuv]ntului, prin acel stil artistic modern ce poart[ cititorul spre o lume care-\i treze;te curiozitatea. ~mparte poeziile `n mai mult capitole, ca s[ personalizeze mai atractiv at]t personajele c]t ;i loca\iile. Iat[ capitolele< 1. Alte elogii din Nordburg, Voci, Noapte cu Fernando Pessoa, P]nze, St[ri, Picnic cu Fernando Pessoa, T]rfe, Jazz, Via\a cum este, Terase itinerante, grefieri ce scriu `n praf ;i pulbere. Am putea s[ spunem c[ aceast[ carte este este un discurs poetic ce se a;eaz[ ca un far sub negrul literelor> o not[ particular[ ce `l define;te pe poetul Ion V[dan, o imagine ce ofer[ o epoc[, o valoare necontestabil[ `n c]mpul poeziei. Poeziile dumnealui inspir[ prospe\ime, inteligen\[, pasiune `n modul cel mai absolut, o confesiune analitic[ ;i estetic[. St[p]ne;te cu mult talent graficul de sensibilitate. "V]ltoarea toamnei / ~n sufletul unei femei singure / Preg[te;te-o s[ moar[ / ~n v]ltoarea mor\ii tale / Ce se apropie / Duc]nd `n spinare un c]mp de maci" (Pictorul orb). :tiin\a dialogului `l caracterizeaz[ mult pe autor, are o scriitur[ ingenioas[, p[trunde u;or `ntr-un strat bogat de aluzii ;i sensuri. Poemele ;i poeziile au o destina\ie distinct[, p[trunde `n multe locuri, c[l[tore;te cu poezia p]n[ `n Nordburg, `n Lisabona... Este centrat[ pe o tem[ vast[, `;i petrece nop\ile cu poeziile lui Pessoa, cu scrierile p[rintelui Cleopa, cu Charles Bucovski. Toate aceste preocup[ri sunt supuse unor rigori specific artistice, unor tehnici care `n literatur[ `nseamn[ experien\[, talent, cunoa;tere, `n\elepciune. ~n poezia lui Ion V[dan, `n strof[ ;i vers, mai str[bate ;i densul `ntunericului, o baghet[ magic[ vibreaz[, o sensibiliate ;i un profund sentiment, astfel focul sufletului nu se stinge niciodat[, intr[ `ntrun spa\iu neatins. "La `ngerii cu aripile ascunse `n cartea lor alb[ / S[ se desp[ducheze / S[ le culeag[ viermi;orii din r[nile at]t de b[tr]ne / s[ `i m[n]nce de vii" (Scene nocturne cu Charles Bucovski). Poetul descoper[ prin vers frumuse\ile ori ur]ciunile lumii, ca apoi peste ele s[ sufle duhul `n\elepciunii. Iat[ o larg[ deschidere spre scena universului uman. Autorul selecteaz[ fapte, regizeaz[ rela\ionarea lor ;i le distribuie `n episoade. Poetul st[ruie pe caracterul spectacular al `nt]mpl[rilor din ora;ul Nordburg, Lisabona. ;i nu numai. Totul respir[ a talent, unele poezii sunt patronate de "Zeul mor\ii" care seam[n[ pu\in semin\a tragicului. "Pe m[sur[ ce scriem murim / Adev[ratele litere nu le g[sim dec]t pe morminte." (o rug[ciune)... Autorul `l prezint[ pe eroul acestei c[r\i Pessoa `ntr-o lumin[ de decor, vocea autorului este magistral[. Totul respir[ o culoare, o bog[\ie tipic[ poeziei moderne, chipuri diverse ca `ntr-un film cu o voca\ie creatoare. Descrierea lui Pessoa Protagonistului Fernando Pessoa i s- a acordat `n poeziile dumnealui un spa\iu mult mai larg, desigur autorul a promovat `n crea\iile dumnealui ;i alte personaje cum ar fi Carlos Bacovski, Virginia Volf, Alfred Copenius, Karpinski, Maia Morgenstern, poem cu Virgil Mazilescu.. Ṗoemele ;i poeziile autorului se apropie ;i de divinitate "Pe Muntele M[slinilor nu e niciodat[ noapte de;i uneori e `ntuneric / Maia Morgenstern c[lc]nd pe o lumin[ `ns]ngerat[ pe locul / Acelora;i pa;i / Pentru c[ suferin\a nu poate fi constituit[ `n detaliu / Fecioara Maria trece ;i ea din c]nd `n c]nd pe acolo." Revenind la protagonistul acestei c[r\i, poetul portughez Fernando Pessoa, descrierea lui e similar[ din fagurele talentului, e m[rea\[ precum statuia lui din Lisabona, ora; descris de al vostru poet cu ruleta g]ndului care `nconjoar[ lumea, cuv]nd scris cu m[iestrie. E;arfa verde a lui Pessoa flutur[ dea dreptul fericit[ `n poeziile ;i poemele autorului, plimb[rile pe falez[, v]ntul care-i fur[ e;arfa ;i p[l[ria, un joc al sor\ii f[r[ sf]r;it... Cartea este absolut cuceritoare, plin[ de curiozit[\i, de o mare valoare ;i tipic[ poeziei moderne. Via\a cuvintelor revendic[ `ns[;i poemele ;i poezia, o pulberizare estetic[, care se materializeaz[ printr-un lan\ de tr[iri. Sim\ul pentru nuan\e are un c]mp larg de desf[;urare. Uneori poetul Ion V[dan picteaz[ nostalgii, dovedind o cultu[ dincolo de orice `ndoial[ precum ;i voca\ia demersului de idei. Peisajul psihologic este prezent `n crea\ia poetului. Un talent ce se poiectez[ pe un decor individualizat, clocotind de vitalitate. "~nva\[-m[ / Ceremonialul intr[rii `n starea / Aceea a calmului absolut / C]nd ochii r[m]n fic;i / At]t de puternici / Dezbrac[-m[." (Exerci\ii pentru c]nd e prea t]rziu) Lirismul poeziei nu respinge uneori sugestia tragicului, `l comenteaz[ cu jovialitate ori cu durere sufleteasc[ uneori. "Arunc[-\i privirea / La pagina treizeci ;i ;apte / :i vei afla c[ voi muri / ~ntr-o vineri / Aproape sigur ;i orb / Apar\in]nd deja / Clubului de elit[ / Al orbilor / Mor\i." (Mic tratat de nefericire) O tihn[ coboar[ `n sufletul cititorului c]nd gl[suie;te autorul ;i `;i dezv[luie prezen\a, printr-o evocare cum cere ceremonialul scrierii. Cuv]ntul poetului e filosofie, el devine peni\a care d[ culoare, ele trezesc mereu ;i mereu emo\ii. "Str]ge-m[-n bra\e, nu mai cobi / Pune-mi tu m]na iubit[ pe frunte / Umbra pe lucruri sendeas[ / Ia-m[ de bra\, nu ;tiu s[ mai ies." (Abur de lamp[) Concluzionez c[ autorul st[p]ne;te arta de a intui cu sensibilitate ;i rafinament st[ri ;i `nt]mpl[ri pe care le-a a;ezat ordonat ;i cu talent `n vers. Poetul a fost inspirat atunci c]nd s-a a;ezat la pupitrul `n\elepciunii `nso\ind cu fidelitate poezia ;i poemul. Ana Vacarciuc

4 4 Informa\ia de Duminic[/16 septembrie 2012 TURISM Accord BT este pregătit deja şi pentru sezonul de iarnă, av]nd posibilitatea să ofere bilete pentru sejururi la schi, sau excursii în zonele de agrement din apropiere< Mogoşa, Şuior, Cavnic, Borşa, sau mai îndepărtate, ca de exemplu în Slovacia, în Austria, sau oriunde, unde este solicitare. Excursii ;i vacan\e în toate sezoanele, pentru toate buzunarele, cu accord BT Accord Birou de Turism se menține necontenit printre agențiile cele mai căutate și mai îndrăgite de sătmăreni și nu numai. ~n actualele condiții economice, când agențiile de turism își închid una după alta porțile, acest lucru nu este deloc ușor și firesc. Totuși cum este posibil, aflăm de la directorul general al unității, Vasile Bradea, care a găsit modul optim de lucru în domeniul turismului în toate condițiile financiare. Managerul ne-a relatat că Accord BT s-a reorientat, ceea ce înseamnă o deschidere spre toate categoriile de participanți şi spre toate destinațiile, brandul devenind tot mai cunoscut atât în județ, cât şi în țară, sau chiar şi peste hotare, fiind o garanție a calității, seriozității şi a vacanțelor reuşite. Faptul că Accord BT este membru al Asociației Naționale a Agențiilor de Turism, al Asociației Internaționale a Transportatorilor Aerieni, precum şi partener exclusiv al celei mai mari agenții de turism din România, Happy Tour, precum şi experiența de mai multe decenii în domeniu, oferă o maximă siguranță din toate punctele de vedere, atât turiştilor sătmăreni, cât şi partenerilor din țară sau din străinătate. La ora actuală Accord BT are agenție la Satu Mare şi în Cluj Napoca. Veniturile Accord BT au crescut ;i pe timp de criz[ După cum a arătat interlocutorul nostru, mediul economic actual are o pronunțată influență şi asupra turismului. Nivelul de trai aflat în continuă scădere face ca în cele mai multe cazuri planurile de vacanță să se modifice. Se schimbă perioada, se modifică durata, ca număr de servicii, ca valoare, sau în alte situații se amână, sau poate chiar se anulează. Pe de altă parte, internetul reduce considerabil soicitările către agențiile de turism. Unitățile hoteliere îşi oferă serviciile fără intermediere din partea agențiilor, internetul oferind legătură directă între ofertant şi solicitant, dar totuşi, e bine de ştiut că în acest caz turistul îşi asumă mai multe riscuri. Cu toate acestea, a crescut şi numărul agenţiilor de turism. Au apărut numeroase agenţii cu 1-2 angajaţi, fără prea multe relaţii şi parteneri, de multe ori cu preţuri ceva mai mici, dar cu riscuri mai mari. Nimic de zis, competiţia influenţează în mod pozitiv piaţa şi în primul rând preţurile, dar pentru a putea face faţă într-o astfel de cursă, un prestator de servicii turistice, indiferent de ce gen ar fi acestea, deci inclusiv o agenţie, trebuie să dispună de personal profesionist, foarte bine pregătit. Astfel, Accord BT va încheia un an bun, cu o creştere de venituri de circa 8-10% faţă de anul trecut, fără reclamaţii. Înainte de a porni la drum, turiştii sunt pregătiţi de către personalul din agenţie pentru a-şi putea soluţiona singuri problemele, astfel ei apelează la agenţie doar cu probleme majore, care necesită cu adevărat intervenţii de specialitate, iar acest lucru este o soluţie optimă pentru to\i. "Mă m]ndresc cu colegii mei< Mircea Spătar, Sebastian Kato, Jojo Senetovici şi Renata Şuta, care sunt deja cunoscuţi, recunoscuţi şi căutaţi de clienţi", relatează managerul. Ofertele de toamnă Oferta este la fel de atractivă ca şi deservirea. Paleta de toamnă nu este cu nimic mai săracă decât cea din plin sezon. Se oferă excursii de week-end la Praga, Viena, Croaţia, Budapesta, sau alte destinaţii, sejururi cu program social în ţară< la Felix, Călimăneşti, Vatra Dornei, în condiţii excepţionale şi la preţuri cât se poate de accesibile. De asemenea, de mare succes în rândul turiştilor se bucură City break-urile (sejururi de week-end cu zboruri lowcost), în Londra, Paris, Roma, Barcelona, începând de la 190 euro, preţ ce include< drumul, cazarea pentru 3 nopţi şi micul dejun. Tot printre ofertele de toamnă se regăsesc şi cele pentru elevi, fiind vorba de mult apreciatele excursii cu autocarul, în ţară, sau în străinătate, de una, două, sau mai multe zile. Oferte speciale Printre ofertele speciale ale agenţiei întâlnim pe cele pregătite pentru firme, care îşi pot procura astfel bilete de avion cu orice destinaţie, la preţuri corespunzătore cerinţelor clientului, rezervări de cazare, precum şi serviciu rent a car. De asemenea, există ofertă specială şi pentru seniori, în extrasezon, la preţuri cât se poate de accesibile, aproape identice cu cele oferite de la casele de pensii, dar cu servicii incomparabil mai bune. De exemplu, cu 345 euro ei pot călători în Sicilia, biletul incluzând 7 nopţi de cazare cu demipensiune şi biletul de avion. Agenţia dispune de un autocar propriu, confortabil, cu personal profesionist, foarte bine pregătit şi cu preţuri minime ale pieţii. Accord BT este pregătit deja şi pentru sezonul de iarnă, av]nd posibilitatea să ofere bilete pentru sejururi la schi, sau excursii în zonele de agrement din apropiere< Mogoşa, Şuior, Cavnic, Borşa, sau mai îndepărtate, ca de exemplu în Slovacia, în Austria, sau oriunde, unde este solicitare. În Austria de exemplu există o ofertă deosebit de avantajoasă prin partenerul TUT, în perioada decembrie, 7 nopţi de cazare în apartamente de 6 persoane, la 56 euro/sejur/persoană. Cei care doresc să-şi petreacă revelionul undeva mai departe de casă, de asemenea pot apela cu încredere la serviciile Accord BT, care oferă deja bilete de revelion la Praga, Viena, Budapesta, Paris, Dubai şi cu multe alte destinaţii, care vă vor oferi amintiri de neuitat. Desigur, nu toată lumea apelează la serviciile agenţiilor de turism, dar astfel ei singuri îşi asumă toate riscurile şi suportă toate consecinţele. După cum spunea şi directorul Vasile Bradea< Fără o agenţie sunteţi pe cont propriu! Eva Laczko

5 16 septembrie 2012/Informa\ia de Duminic[ 5 Expozi\ia de fotografie dedicat[ interpretei, "Jubiliara Maria Tripon", titlul de cet[\ean de onoare al ora;ului Negre;ti Oa; ;i lansarea DVD-ului "Drag[ mi-o fost cetera", `mplinirea v]rstei de 50 de ani sunt c]teva dintre cele mai frumoase evenimente ce au f[cut din anul 2012 un an deosebit `n buchetul vie\ii Mariei Tripon. FOLCLOR interpreta Maria Tripon la un sfert de veac de activitate artistic[ Anul 2012 este pentru binecunoscuta interpret[ a folclorului popular o;enesc Maria Tripon un an aniversar. E anul `n care Maria Tripon `mpline;te 25 de ani de activitate artistic[, un sfert de veac de munc[, de spectacol, de aplauze, r[splata pe care o a;teapt[ ;i o prime;te cu mare bucurie orice artist. Expozi\ia de fotografie dedicat[ interpretei, "Jubiliara Maria Tripon", titlul de cet[\ean de onoare al ora;ului Negre;ti Oa; ;i lansarea DVD-ului "Drag[ mi-o fost cetera", `mplinirea v]rstei de 50 de ani sunt c]teva dintre cele mai frumoase evenimente ce au f[cut din anul 2012 un an deosebit `n buchetul vie\ii artistei. O bogat[ activitate `n \ar[ ;i `n str[in[tate Maria Tripon a primit titlul de cet[\ean de onoare al ora;ului Negre;ti Oa; Toate realiz[rile, fericirea ;i `mplinirea care au pus st[p]nire pe sufletul Mariei Tripon, au fost `ns[ umbrite de un eveniment dureros, trecerea `n nefiin\[ a so\ului ei, Aurel, sus\in[torul num[rul unu, cum `i pl[cea de fiecare dat[ s[ `i spun[< "Pierderea lui Aurel este una foarte grea. Simt c[ de-acolo de Sus, dintre stele, m[ vegheaz[ ;i m[ ajut[. ~n 19 septembrie am fi s[rb[torit nunta de argint...". De departe, interpreta Maria Tripon a avut un an `nc[rcat. A reprezentat jude\ul Satu Mare la numeroase festivaluri `n `ntreaga \ar[ `n fruntea Ansamblurilor S]nzienele ;i Oa;ul, ansambluri pe care le preg[te;te la Clubul Elevilor, respectiv Casa de Cultur[ Negre;ti Oa;. Activitatea artistic[ bogat[, preg[tirea mult[ ;i mai ales dragostea pentru c]ntec ;i joc, pentru tot ceea ce `nseamn[ ara Oa;ului, au dus-o pe Maria Tripon de-a lungul celor 25 de ani de activitate peste m[ri ;i \[ri, pe scene din str[in[tate unde a impresionat cu portul o;enesc ;i cu \]puriturile sale. Drag[ mi-o fost cetera "Vara aceasta am avut privilegiul de a-l `nt]mpina pe Patriarhul Rom]niei `n vizita sa `n jude\ul Satu Mare ;i i-am `nm]nat chiar ;i DVD-ul pe care tocmai am reu;it s[ `l lansez. Am primit cele mai frumoase daruri la cei 25 de ani de activitate. Amintesc aici expozi\ia de fotografie Jubiliara Maria Tripon pe care au realizat-o arti;tii Alexandru Pop ;i Dan B]le de la Asocia\ia Arti;tilor Fotografi Prisma, o expozi\ie care a adunat fotografiile realizate cu prilejul film[rilor videoclipurilor de pe DVD", ne poveste;te Maria Tripon. DVD-ul intitulat sugestiv "Drag[ mi-o fost cetera" con\ine 15 videoclipuri realizate `n diferite loca\ii din zona Oa;, amintind aici Muzeul `n aer liber al [rii Oa;ului, gr[dina cu cire;ii `nflori\i din Huta Certeze. DVD-ul adun[ videoclipuri cu \]puriturile de pe cele dou[ albume audio editate p]n[ `n momentul de fa\[ de interpreta Maria Tripon, "Cine-aude gura mea" ;i "Drag mi-i s[ m[ veselesc". La realizarea film[rilor pentru DVD au contribuit numero;i colaboratori apropia\i ai artistei, Floarea lui Finta, Ana Hotc[, Floare Hotc[, Irina Codre, instrumenti;tii Vasile Solomon ;i Ioan Rus. Lansarea DVD-ului, primirea titlului de cet[\ean de onoare al ora;ului Negre;ti Oa; ;i expozi\ia de fotografie "Jubiliara Maria Tripon" sunt potrivit interpretei o `ncununare a activit[\ii sale artistice `n acest an aniversar. Dragoste de c]ntec ;i joc - S]nzienele ;i Oa;ul Numele Mariei Tripon este str]ns legat de dou[ ansambluri o;ene;ti de la noi din jude\< S]nzienele de la Clubul Elevilor Negre;ti ;i Oa;ul al Casei de Cultur[. "~mi amintesc ;i-acum de parc[ a fost ieri prima ie;ire cu grupul de copii ce aveau s[ devin[ S]nzienele. Era de Ziua Na\ional[ a Rom]niei `n Am prezentat un program artistic, iar pu\in mai t]rziu am fost chemat[ la Clubul Elevilor Negre;ti s[ `i `nv[\ pe micii o;eni s[ \]pureasc[ ;i s[ danseze. ~n 1998 am `nfiin\at Ansamblul S]nzienele, ansamblu prin care au trecut sute de copii din Bixad, Boine;ti, T]r;ol\, Rac;a, Vama, Certeze, Moi;eni ;i Huta. Pe copii am `ncercat ;i cred c[ am ;i reu;it s[ `i `nv[\ s[ joace ;i s[ \]pureasc[ o;ene;te ;i, indiferent ce vor ajunge `n via\[, s[ nu uite c[-s o;eni, s[ nu `;i uite r[d[cinile neamului o;enesc". La fel ;i Maria Tripon, sub costumul artistei fiind un om, o femeie cu suflet bun pe care copiii o iubesc, o femeie care indiferent c[ este pe scen[, acas[ sau pe strad[, gr[ie;te o;ene;te. Maria Tripon e absolvent[ a Academiei de Muzic[ "Gheorghe Dima" din Cluj, continu]ndu-;i studiile cu un masterat `n managementul educa\ional. Este o mam[ `mplinit[. Are trei fii, Cristian, Ionu\ ;i Eugen, primii doi c[lc]ndu-i pe urme. Cristian Enache este solist vocal, iar Ionu\ Tripon c]nt[ la saxofon. Din acest an, interpreta este membr[ a Federa\iei Interna\ionale de Folclor. Are o serie de proiecte de viitor ;i `;i dore;te doar s[ aib[ parte de s[n[tate pentru a le putea `ndeplini. Dana Maria Huja primul mugur de tezaur a ajuns la v]rsta majoratului ~n buchetul primului mugur al Tezaurului folcloric vineri, 14 septembrie 2012, a `nflorit cel de-al 18-lea trandafir. Dana Maria Huja, mog]ldea\a Ansamblului folcloric Cununi\a a `mplinit v]rsta majoratului. Feti\a de 4 ani;ori jumate, c[ at]\ia avea `n momentul `n care a p[;it pentru prima dat[ pe scena muzicii populare rom]ne;ti, f[c]nd cuno;tin\[ cu Leontina Dorca ;i Maria Carmen Sas, a impresionat o \ar[-ntreag[ cu fluier[tura ei. O fluier[tur[ cum alta nu s-a mai auzit Asta se `nt]mpla `n urm[ cu mai bine de 13 ani. Binecunoscuta interpret[ de muzic[ popular[ codreneasc[ Leontina Dorca `;i aminte;te ;i acum primele clipe petrecute `n compania D[nu\ei, cum o alintau cu to\ii. "O m[tu;[ de-a ei a venit `ntr-o bun[ zi la mine s[ `mi spun[ c[ are o nepo\ic[ talentat[ la muzic[ popular[. C]nd am auzit c[ e abia trecut[ de v]rsta de 4 ani i-am recomandat s[ o `nscrie la Palatul Copiilor. Nu peste mult timp, de Ziua Ora;ului Satu Mare, "mog]ldea\a" f[cea spectacol, c]nta `mpreun[ cu colegii ei de la Palat. ~n a doua zi de spectacole `mi amintesc c[ am avut-o al[turi pe M[rioara Mur[rescu. ~ntre timp, i-am preg[tit un c]ntec Dana Maria Huja al[turi de Maria Carmen Sas, Marioara Mur[rescu ;i Leontina Dorca a;a mai lent, de v]rsta ei, pe care s[ `l c]nte pe scen[. Scena era `n fa\a Muzeului Jude\ean ;i arti;tii care intrau `n spectacol se schimbau chiar `n muzeu, `ntr-o `nc[pere de la etajul al doilea. La un moment dat, c]nd intru `n holul muzeului, aud o fluier[tur[ puternic[. Nici una nici dou[, urc convins[ c[ b[ie\ii se distreaz[ ;i sunt pu;i pe joac[, `n ideea s[-i pun la punct s[ se comporte frumos. Mare mi-a fost mirarea s[ aflu c[ nu b[ie\ii au fluierat, ci D[nu\a noastr[. ~n acel moment m- am ;i g]ndit c[ feti\ei trebuie s[ `i preg[tesc un c]ntec de joc cu fluier[tur[. M[rioara Mur[rescu, urm[rind evolu\ia Danei, a r[mas impresionat[ de talentul fetei ;i atunci s-a n[scut practic ;i ideea concursului Muguri de Tezaur, `n A dat na;tere celui de-al treilea mare festival menit s[ aduc[ `n fa\a tuturor muzica popular[, portul, valorile tradi\ionale, pe l]ng[ Tezaurul folcloric ;i Mo;tenitorii", ne poveste;te Leontina Dorca. M[rioara Mur[rescu, numit[ ;i enciclopedia vie a folclorului rom]nesc, a promovat-o pe s[tm[reanca Dana Maria Huja, `n anul `n care D[nu\a impresiona `n cadrul primei emisiuni "Muguri de tezaur" la Soveja `n Vrancea, lu]nd amploare dorin\a copiilor din toat[ \ara de a `mbr[\i;a muzica popular[. Copii din toate col\urile \[rii `;i doreau s[ devin[ interpre\i de muzic[ popular[. Aveau un exemplu de urmat, un exemplu de `n[l\imea lor, de v]rsta lor, pe Dana Maria Huja. ~n jurul Danei se formeaz[ Cununi\a n[zdr[van[ De micu\[, cu talentul descoperit la timp, pa;ii Danei Maria Huja aveau s[ fie purta\i peste tot `n lume. A evoluat al[turi de Leontina Dorca ;i Maria Carmen Sas pe scene din toat[ \ara, dar ;i din str[in[tate< Italia, Israel, Belgia ;i altele. Devine lait motivul filmului Zestrea rom]nilor, iar `n jurul Danei `ncepe construc\ia unui important proiect< Cununi\a n[zdr[van[, ansamblu condus ;i `ndrumat cu mult[ dragoste, cu r[bdare ;i pricepere de interpreta Maria Carmen Sas care ne m[rturise;te c[ satisfac\ia de a o vedea pe artista Dana Maria Huja cum cre;te este una imposibil de descris `n cuvinte< De la feti\a de 4 ani jumate am ajuns iat[ la t]n[ra de 18 ani, un copil extraordinar care de-a lungul anilor a reu;it s[ ob\in[ rezultate excep\ionale. M[ ajut[ foarte mult cu proiectele Ansamblului Cununi\a n[zdr[van[, copiii o iubesc. Cele dou[ mari voci, Leontina Dorca ;i Maria Carmen Sas, au contribuit la formarea Danei Maria Huja pentru o via\[ frumoas[. Dana a venit pe lume cu un talent pe care mul\i p[rin\i ;i-ar dori ca fiii sau fiicele lor s[ `l aib[, a `mbr[\i;at studiul instrumentelor muzicale, urm]nd cursurile Liceului de Art[ "Aurel Popp" din Satu Mare, unde anul acesta este elev[ `n clasa a XII-a. Leontina Dorca ne mai spune c[ Dana ;tie s[ danseze extraordinar de bine ;i c[ ar fi un pedagog foarte bun, `nzestrat[ cu talentul de a transmite mai departe dragostea pentru c]ntecul ;i jocul popular, pentru tradi\iile ;i obiceiurile rom]ne;ti. La ceas aniversar, Leontina Dorca, Maria Carmen Sas, membrii Ansamblului Cununi\a, copila;ii de la Cununi\a n[zdr[van[ ;i redac\ia cotidianului Informa\ia Zilei `i transmit mult[ s[n[tate, putere de munc[, o carier[ de succes ;i tradi\ionalul "La Mul\i Ani!" A consemnat Ioana Vladimirescu

6 6 Informa\ia de Duminic[/16 septembrie 2012 SPORT Este al patrulea an de participare la Cupa Mondial[ de Pescuit Clasic la Crap pentru Peter Micula, iar faptul c[ a reu;it performan\a de a urca pe primul loc este un vis devenit realitate pentru pescarul care a descoperit tainele acestui sport la v]rsta de 5 ani. Trei s[tm[reni au c];tigat Cupa Mondial[ de Pescuit la Crap S[tm[reanul Peter Micula, c[pitanul echipei rom]ne;ti de pescuit, a reu;it performan\a s[ `nal\e drapelul \[rii noastre pe prima treapt[ a podiumului la cel mai titrat concurs `n lumea crapist[ - Cupa Mondial[ de Pescuit la Crap, eveniment desf[;urat `n Italia `n perioada 2-8 septembrie. Este al patrulea an de participare la Cupa Mondial[ de Pescuit Clasic la Crap pentru Peter Micula, iar faptul c[ a reu;it performan\a de a urca pe primul loc este un vis devenit realitate pentru pescarul care a descoperit tainele acestui sport la v]rsta de 5 ani. Peter Micula nu se afl[ la prima experien\[ c]nd vine vorba de participarea la concursuri de pescuit. A reprezentat cu succes Rom]nia la Cupa European[ ;i la numeroase alte concursuri organizate at]t `n \ar[, c]t ;i peste hotare. Este pentru prima dat[ `n cele 15 edi\ii de derulare a Concursului ''World Carp Classic'' c]nd o echip[ rom]neasc[ reu;e;te s[ c];tige marele trofeu. Mai mult dec]t at]t, este pentru prima dat[ c]nd o echip[ din estul Europei duce acas[ trofeul evenimentului competi\ional. ara noastr[ a fost reprezentat[ de 9 echipe de pescari profesioni;ti, echipa s[tm[renilor f[c]nd parte din categoria echipajelor `nscrise `n grupa Europa, sus\inut[ fiind de postul PV TV. Primii `ntre alte 160 de echipe Echipa format[ din s[m[renii Peter Micula - c[pitan, Norbert Pongracz - vicec[pitan ;i Zoltan Nemeti - membru a concurat cu alte 160 de echipe din 27 de state. S[tm[renii au reu;it s[ `nving[ pe Lacul Bolsena competitori celebri care pentru pasiona\ii din lumea acestui sport nu mai au nevoie de nicio prezentare< englezii Lee Jackson, Tim Paisley, Steve Cei trei s[tm[reni pe malul lacului Bolsena din Italia, locul desf[;ur[rii competi\iei Briggs, Frank Warwick, Jason Cann sau olandezul Ardy Veltcamp. Amintim aici ;i echipa Africii de Sud, campioan[ mondial[. Locul I ;i `n acela;i timp cea mai mare captur[ Pe un lac ce se `ntindea pe de hectare, s[tm[renii au avut firul bine `ntins. Au c];tigat locul I cu o captur[ de 330 kilograme de crap `n 100 de ore de pescuit f[r[ oprire. Pe locul al doilea s-a aflat o echip[ din Italia, cu 253,7 kilograme de crap scos, iar pe locul trei o echip[ din Anglia cu 210,20 kg de crap. S-a pescuit cu patru lansete ;i ;ansa a fost de partea s[tm[renilor, fiindc[ la una dintre lansetele pescarilor no;tri a tras ;i cel mai mare exemplar prins pe parcursul derul[rii concursului. Este vorba de un crap de 22,5 kilograme. ~n ceea ce prive;te stilul de pescuit, Sus\inerea familiei De;i am insistat s[ afl[m secrete pesc[re;ti legate de preg[tirea momelii, Peter Micula, c[pitanul echipei, nu ne-a divulgat totu;i prea multe detalii. Putem s[ v[ spunem c[ s[tm[renii au pescuit la boilles - momeal[ preparat[ chiar de ei din ingrediente SBS< "Am reu;it la World Carp Classic `n Italia s[ c];tig[m ;i trofeul pentru momeala zilei, fiind echipa care a prins cea mai mare cantitate de pe;te", ne spune Peter Micula. Pasiunea pentru pescuit i-a fost st]rnit[ de mama lui c]nd avea doar 5 ani;ori< "Vreau s[ `i mul\umesc pe aceast[ cale mamei mele pentru c[ m-a ini\iat `n tainele pescuitului ;i `mi doresc s[ `i mul\umesc ;i so\iei mele pentru c[ m[ sprijin[. Nu e u;or s[ ai un so\ plecat `n cea mai mare parte a timpului pe lac sau la diverse concursuri de pescuit". Antrenamente C];tig[torul Cupei Mondiale de Pescuit la Crap nu pescuie;te doar la pe;tii pa;nici, fiind pasionat `n sezonul rece de ie;irile la r[pitori, de preferin\[ ;tiuc[. L-am `ntrebat pe Peter Micula unde se antreneaz[ pentru competi\iile la care ia parte. Afl[m c[ atunci c]nd timpul `i permite `;i face antrenamentele pe Balta Moby-Dick din Dorol\, pe balta de la Iancule;ti sau la Tiream. Pe pagina de internet a unui site de specialitate, Peter Micula le scria sus\in[torilor din Rom]nia< " Un vis a devenit realitate!!! ~nc[ nici acum nu miam revenit ;i `nc[ nu realizez ce rezultat extraordinar am ob\inut. Dup[ 3 ani de WCC la Madine f[r[ nici o coad[ de crap, acum am reu;it s[ extragem un loc `ntrun sector care avea pe;te `n fa\[". Peter Micula particip[ s[pt[m]na viitoare la un nou concurs. Este vorba de Concursul interna\ional Cupa Europei la Maconka - Ungaria la care particip[ 31 de echipe din ;apte state. ~n acela;i timp, sus\ine echipa Rom]niei la Campionatul Mondial de Pescuit ce va avea loc la Constan\a pe Lacul Corbu. Ioana Vladimirescu adriana C[tan[, o nou[ speran\[ a boxului careian de la Sab-gomez - Pentru `nceput spune-ne c]te ceva despre tine! - Despre mine pot s[ spun c[ sunt o persoan[ plin[ de energie, `mi place s[ ies cu prietenii, `mi plac plimb[rile prin parc, sunt o persoan[ glumea\[, amabil[, comunicativ[, sincer[ ;i `mi place s[ m[ distrez. Sunt elev[ la Colegiul Iuliu Maniu din Carei `n clasa a XII-a, hobby-ul meu pot spune c[ este boxul de aceea `l ;i practic. - De ce ai ales s[ faci box, un sport considerat dur, mai mult pentru b[ie\i? - Urm[rind foarte multe meciuri `n toate ramurile de sport, v[z]nd ;i box chiar feminin m-am ambi\ionat ;i m- am g]ndit c[ ;i eu pot s[ fac marea performan\[ `n acest sport. Consider c[ ;i fetele pot ajunge la o `nalt[ performan\[ nu numai b[ie\ii. Nu consider c[ boxul este at]t de dur pe c]t se vorbe;te. - ~n ce const[ preg[tirea ta pentru o competi\ie? - Antrenamentele constau `ntr-o preg[tire continu[ at]t din punct de vedere fizic, tehnic ;i tactic, c]t ;i multe meciuri de preg[tire cu adversare pe m[sur[. Antrenamentele le facem `nainte de meci `n fiecare zi, diminea\a preg[tirea fizic[ ;i dup[-masa aparatura, lec\ii,studiu `n perechi ;i lupta cu bra\e. - Cum te prive;te lumea de c]nd practici acest sport? - De c]nd mi-am ales acest sport, unii m[ apreciaz[ c[ am ales aceast[ ramur[ de sport datorit[ frumoaselor rezultate ob\inute, pe de alt[ parte invidie din partea sexului frumos care probabil nu are curajul s[ practice boxul. Regret c[ am aflat cam t]rziu despre aceast[ nobil[ art[ prin care vreau s[ le demonstrez tuturor c[ pot s[ ating performan\a. - ~nafar[ de box, ce alt sport iube;ti, sau `l practici? - ~n general sunt o fire c[reia `i plac toate ramurile de sport, dar timpul nu `mi permite s[ fac ;i sport de mas[. - Cum te descurci ;i cu ;coala ;i cu boxul? - Pentru mine prioritar[ este bine`n\eles `nv[\[tura, dup[ terminarea cursurilor `mi fac lec\iile, dup[ care `n zilele de antrenament m[ deplasez la Carei, fiind din Sant[u, iar dup[ antrenament mai repet lec\iile pentru ziua urm[toare, fac `n a;a fel `nc]t s[ duc la bun sf]r;it `nv[\[tura ;i antrenamentele. - Ce trebuie s[ fac[ orice t]n[r pentru a putea practica acest sport? - ~n primul r]nd s[ se `nscrie `n aceast[ ramur[ de sport ;i antrenorul este cel care decide dac[ talentul ;i calit[\ile elevului sunt pentru a face marea performan\[, calit[\i pe care ar trebui s[ fie< `n[l\ime, vitez[, for\[, curaj ;i seriozitate. - Ai vreun model `n via\[? - Da, din lumea boxului Adriana L[c[tu; participant[ la jocurile olimplice din acest an. - Av]nd `n vedere c[ e;ti destul de nou[ `n aceast[ lume a sportului, care a fost cea mai mare performan\[? - Seriozitatea la antrenamente, dragostea ;i curajul de care am dat dovad[. Am `nceput boxul cam timid[, dar talentul antrenorului meu mi-a dat mult curaj ;i `ncredere `n ceea ce fac, iar rezultatele nu s-au l[sat a;teptate, primele dou[ meciuri le-am sus\inut la Baia Mare `n fa\a a dou[ medaliate din Baia Mare ;i Satu Mare,termin]nd meciul la egalitate, urm]nd alte patru meciuri cu acelea;i adversare pe care de aceast[ dat[ le-am `nvins la puncte. Apoi am participat la Cupa Rom]niei care a avut loc la Mangalia unde `n primul meci am `nt]lnit-o pe redutabila pugilist[ de la Craiova, Curc[ Valentina pe care am `nvins-o la puncte, mai apoi `n final[ pe Perijoc Lenu\a de la CSM Suceava nimeni alta dec]t actuala campioan[ na\ional[ ;i componen\[ a lotului na\ional care a fost `ndrumat[ de antrenorul lotului na\ional Adrian L[c[tu;. Meciul cu Perijoc a fost unul care mi-a demonstrat c[ mai am multe de `nv[\at, dar ;i c[ experien\a `;i spune cuv]ntul, ea m-a str]ns `n bra\e la final de meci ;i m-a felicitat, deoarece nici una dintre adversarele ei nu i-au f[cut fa\[ dec]t o repriz[ sau dou[, sunt m]ndr[ de rezultatul ob\inut devenind dup[ 5 luni de practicare a boxului, locul doi la Cupa Rom]niei. Aceasta este scurta istorie a performan\ei ob\inute `ntr-un termen at]t de scurt. - ~n c]\i ani te putem vedea la lotul na\ional, al[turi de nume mari, particip]nd la competi\ii interna\ionale de anvergur[? - E o `ntrebare foarte bine venit[, dar care ar avea o mul\ime de explica\ii pentru a ajunge la o asemenea performan\[, aici vreau s[ m[ refer la sprijinul autorit[\ilor locale ;i celor jude\ene, m[ refer la Prim[ria Satu Mare, Consiliul Jude\ean Satu Mare, Prim[ria Carei, Consiliul Local Carei ;i acum s[ nu uit, vreau s[ mul\umesc tuturor sponsorilor care m-au ajutat `n meciurile de preg[tire ;i deplasarea care am f[cut-o la Mangalia. ~mi doresc foarte mult acest lucru, vreau s[ reprezint at]t jude\ul Satu Mare c]t ;i Rom]nia, at]t pe plan na\ional c]t ;i pe plan interna\ional. :tiu c[ va fi un drum lung, antrenamente obositoare, mult[ transpira\ie ;i sudoare, mult[ munc[ dar ambi\ia ;i dragostea mea fa\[ de sport, m[ va face s[ ajung c]t mai departe, iar cei competen\i pentru a sprijini aceast[ ramur[ a boxului s[tm[rean s[ citeasc[ aceste r]nduri pentru c[ sunt mul\i tineri care dac[, ar fi ajuta\i din punct de vedere financiar, ar ajunge pe cele mai `nalte culmi. A consemnat Daniel Chiorean

7 16 septembrie 2012/Informa\ia de Duminic[ 7 În mileniul 6 î.hr., sumerienii antici au descoperit arta fermentaţiei. Până în secolul 19 î. Hr., aceştia au inscripţionat reţete de bere pe tablete în forma unui imn pentru Ninkasi, zeitatea lor feminină a berii. PARANORMAL Sumerienii au b[ut bere ;i `n urm[ cu 8000 de ani Dacă muncitorii din întreaga lume ar avea o băutură alcoolică oficială aceasta cu siguranţă ar fi berea. Piaţa berii valorează peste 100 de miliarde de dolari, însă Livescience.com a realizat o listă cu cinci lucruri interesante despre această băutură pe care oamenii au produs-o de mii de ani. Cinci curiozit[\i legate de bere 1. Ce este într-un pahar? În principal apă, dar şi flori, ciuperci şi cereale. Berea îşi obţine mare parte din aromă din hamei, care este o floare ce creşte în special în zonele de deal şi câmpie şi care arată mai mult ca nişte mini-conuri de pin, decât ca margaretele. Alcoolul din bere provine din cereale, în special de la orz, care este transformat în malţ (sau care este lăsat să încolţească) şi apoi înmuiat în apă pentru a extrage zahărul din el. Acest zahăr devine un adevărat ospăţ pentru drojdie, ciupercile minuscule, unicelulare care se dezvoltă pe zahăr şi care elimină alcool. Drojdia este de obicei filtrată din berea comercială înainte de a fi îmbuteliată, dar lasă în spate urme şi arome. Un studiu publicat în august 2010 a descoperit că berea conţine o varietate surprinzătoare de proteine< cel puţin 62, dintre care 40 provin din drojdie. Aceste proteine reprezintă cheia apariţiei spumei de deasupra berii, notează cercetătorii. 2. Cine a băut bere? Oamenii şi drojdia au lucrat împreună de mii de ani pentru a crea băuturi gustoase. O echipă de exploratori susţine că a descoperit dovezi ale existenţei a cel puţin trei piramide antice realizate de om în Antarctica. Este posibil ca Antarctica să fi fost la un moment dat suficient de călduroasă ca o civilizaţie antică să locuiască acolo? Şi o întrebare şi mai complexă este aceea dacă mai există şi alte structuri îngropate sub gheaţa polară, relatează Scienceray.com Fotografiile sunt analizate de speciali;ti În mod uimitor, o echipă de cercetători susţine că au descoperit dovezi ale mai multor piramide antice pe continentul acoperit de gheaţă al Antarcticii. Până acum, echipa nu a făcut publice prea multe detalii legate de descoperirea lor, deşi câteva fotografii au fost lansate recent pe Internet. Oktoberfest München, locul `n care, timp de dou[ s[pt[m]ni, berea curge `n valuri În mileniul 6 î.hr., sumerienii antici au descoperit arta fermentaţiei. Până în secolul 19 î. Hr., aceştia au inscripţionat reţete de bere pe tablete în forma unui imn pentru Ninkasi, zeitatea lor feminină a berii. Alte culturi din jurul lumii au dezvoltat berea în mod independent, dar acţiunea propriu-zisă de fabricare a berii revenea femeilor. Tenenit, zeitatea egipteană a berii, era femeie, la fel ca şi zeiţa berii Zulu, Mbaba Mwana Waresa. Un studiu din 2005 a descoperit că printre oamenii Wari din anticul Peru, femeile de elită fabricau berea. Secole mai târziu, femeile dominau scena europeană de fabricare a berii, potrivit unui articol din 1993 realizat de antropologul de bere Alan Eames. Potrivit lui Eames, de abia la sfârşitul anilor 1700 berea a devenit o băutură dominată printre bărbaţi. 3. Cine bea bere acum? Astăzi, berea este o băutură preferată de bărbaţi, potrivit informaţiilor dintr-un sondaj realizat în Piramide descoperite în antarctica O echipă de cercetători susţine că a descoperit dovezi ale mai multor piramide antice pe continentul acoperit de gheaţă al Antarcticii Fiecare dintre noi va analiza şi va judeca imaginile, însă potrivit specialiştilor, fotografiile sunt deosebit de intrigante şi necesită o cercetare mai De exemplu, 67% dintre adulţii care beau alcool, 54% dintre bărbaţi au numit berea ca băutura lor preferată în comparaţie cu doar 27% dintre femei. Berea este mai populară printre persoanele tinere, jumătate dintre cei cu vârste cuprinse între 18 şi 34 de ani numind-o ca principala băutură alcoolică pe care o consumă în mod regulat. 4. Nu este doar bună pentru băut. Berea nu este plăcută doar pentru a fi băută. Bucătarii folosesc berea pentru a da o aromă sosului de grătar, pâinii de sezon şi pentru a înmuia puiul făcut la grătar. Însă acestea nu se compară cu utilizarea pe care a dat-o berii, sau cel puţin cutiilor de bere, John Milkovisch, un tapiţer de căi ferate ieşit la pensie. Începând în 1968, Milkovisch a petrecut 18 ani căptuşind casa lui modestă din Houston cu cutii de bere turtite. Milkovisch a murit în 1988, iar casa sa a devenit muzeu. 5. Ce pluteşte în jos? Băutorii de bere cu spirit de observaţie au putut vedea că atunci când berea este turnată în pahar, bulele par a sfida legile fizicii, plutind în jos în loc să urce. Potrivit unui studiu realizat de cercetătorii Stanford în 2004, bulele de bere plutesc într-adevăr în jos, cel puţin uneori. Din cauza rezistenţei pereţilor de sticlă, bulele de bere plutesc mai uşor în centrul sticlei. Pe măsură ce bulele respective merg în sus, acestea trag lichidul care le înconjoară spre suprafaţă. Atunci când bulele se alătură spumei, lichidul începe să se reverse înapoi pe părţile laterale ale sticlei, trăgând împreună cu el şi bulele mai mici. Oamenii de ştiinţă au sugerat că halbele în care este savurată berea şi care sunt mai înguste în partea de jos, pot fi ceea ce face bulele de bere să coboare în jos. amănunţită. În afară de aceste imagini, echipa a rămas destul de tăcută în ceea ce priveşte descoperirea lor, cel puţin până când se va putea realiza o analiză mai atentă asupra acestor piramide. Potrivit unor surse din interiorul echipei de cercetare, aceasta este formată din 8 exploratori din SUA şi din câteva ţări europene. Două dintre structurile piramidelor au fost descoperite la aproximativ 16 kilometri spre interiorul platformei îngheţate, în timp ce a treia structură este mult mai aproape de litoral. Se pare că oamenii de ştiinţă plănuiesc o expediţie în urma căreia să ajungă la cel puţin una din aceste structuri pentru a determina dacă acestea sunt naturale sau artificiale. Nu s-a oferit nici un interval de timp referitor la momentul începerii expediţiei. Aşadar, este oare posibil să fim aproape de a face una din cele mai mari descoperiri arheologice ale istoriei sau aceste structuri nu sunt altceva decât nişte formaţiuni naturale? a fost descoperit[ gena care face femeile fericite Gena războinicului la bărbaţi ar putea fi gena fericirii pentru femei. Un nou studiu a descoperit că o formă de exprimare joasă a genei MAOA, pare a oferi femeilor sentimente plăcute, însă aceasta nu are acelaşi efect şi la bărbaţi. De fapt, este acelaşi tip de genă care a fost legat de agresiune la bărbaţi, arată News.yahoo.com. Henian Chen, conducătorul cercetării, de la Universitatea Florida de Sud, a spus într-o declaraţie că aceasta este prima genă a fericirii pentru femei. MAOA, sau inhibitori de monoaminoxidază A, controlează activitatea unei enzime care desface serotonina, dopamina şi alte substanţe chimice cerebrale care dau stări de bine. În cadrul studiului, cercetătorii au examinat modul în care această genă a fost exprimată la 193 de femei şi 152 de bărbaţi. De asemenea, aceştia au analizat fericirea auto-declarată a subiecţilor. Cercetătorii au descoperit că femeile, chiar şi cu o singură copie a tipului de expresie redusă a MAOA erau mult mai fericite decât cele care nu aveau nici o astfel de genă. Între timp, mulţi dintre bărbaţii care au participat la studiu au avut o copie a variantei de genă, dar nu au raportat mai multă fericire decât cei care au dus lipsă de această genă. Am fost surprins de rezultatele cercetării, deoarece expresiile reduse ale MAOA au fost legate de câteva trăsături negative cum ar fi alcoolismul, agresivitate şi comportament antisocial a spus Chen. Unii cercetători chiar o numesc gena războinicului, dar, cel puţin în ceea ce le priveşte pe femei, studiile noastre indică spre o parte mai pozitivă a acestei gene, concluzionează Chen. Un alt ora; celebru pierdut pentru totdeauna, Knossos Homer nu a fost singurul grec cu poveşti despre oraşele pierdute. În 360 î.hr., Platon a scris despre Atlantis. Filosoful spune că, în ciudat faptului că Atlantis a cucerit numeroase pământuri, el a fost ruinat într-o singură zi şi noapte. Nimeni nu a dovedit dacă Atlantis a existat sau nu, sau cărei civilizaţii a aparţinut. Unul dintre principalii competitori a fost civilizaţia Minoan din Creta, care a fost distrusă într-o sigură zi dezastruoasă. Minoanii, numiţi după regele lor Minos, au condus în zona mediteraneană, în timpul Epocii de Bronz. Dar în al doilea mileniu î.hr. un vulcan din insula apropiată Santorini a dezlănţuit una dintre cele mai puternice erupţii din istorie. Suflul erupţiei şi valurile de lavă au demolat capitala Knossos şi au inundat fermele de pe insulă. Minoanii nu şi-au mai revenit niciodată, dar memoria lor a persistat în regiune. Romanii şi-au amintit insula drept casa lui Minos şi au fabricat monede ce îl înfăţişau pe Minotaur, mitologica creatură jumătate om, jumătate taur, care l-a urmărit pe Theseus în labirintul lui Minos. Până în vremurile moderne şi civilizaţia s-a pierdut în labirintul timpului, până când Arthur Evans, jurnalist şi cărturar englez a apărut în scenă la începutul anilor Evans şi-a folosit influenţa ca jurnalist pentru a critica făţiş masacrele pe care fiecare parte le săvârşea şi a determinat Imperiul Britanic să intervină pentru a stabili ordinea. Pagin[ realizat[ de Mihai G.

8 8 Informa\ia de Duminic[/16 septembrie 2012 Cristina Sere a str]ns de voturi pe site-ul În concursul online de frumuseţe care s-a încheiat odată ce am intrat în luna septembrie am avut parte de un număr record de voturi pe care o concurentă le-a acumulat. Din toate ediţiile organizate de cotidianul Informaţia Zilei începând cu luna februarie, Cristina Sere a reuşit să strângă 2670 de voturi, cele mai multe like-uri primite de o concurentă care a participat vreodată în concursul nostru. Cristina a primit din partea Informaţiei Zilei un abonament la centrul de aerobic, cycling şi fitness Primagym şi servicii în cadrul salonului de manichiură şi pedichiură situat pe strada Corvinilor nr. 13. Pentru a afla mai multe despre Cristina am invitat-o să ne răspundă unor întrebări. - Cine este Cristina Sere și de ce ai ales să participi în acest concurs? - Sunt născută în data de 4 februarie 1998, zodia varsător, locuiesc în Satu Mare şi sunt elevă la Şcoala Generală Lucian Blaga. O prietenă foarte bună care a participat şi ea la concursul de Miss Popularitate din luna iunie m-a convins să mă înscriu pentru că nu am nimic de pierdut. Ea este Diana Ionescu. - Care este acum părerea ta legată de concursul nostru? - Concursul e o iniţiativă lăudabilă a cotidianului Informaţia Zilei, iar avantajele sunt că fetele care participă îşi pun în evidenţă atât frumuseţea exterioară cât şi cea interioară. Când spun interioară, mă refer la faptul că şi-o pot expune prin descriere. - Ai stabilit un record, 2670 de voturi, cum ai reușit? - Am reuşit să acumulez atâtea voturi datorită prietenilor mulţi care-i am pe reţeaua de socializare facebook, cei care m-au susţinut şi m-au votat. Am rămas plăcut surprinsă de câte voturi am acumulat într-un final. - Ce consideri că ai avut în plus? - Din toate câte puţin< personalitate, frumuseţe, noroc şi desigur priceperea fotografului care a reuşit să scoată în evidenţă ceea ce era vizibil, ce e mai important. Nu am avut nimic special în plus faţă de celelalte concurente, cu siguranţă a contat numărul mare de prieteni pe care-l am. Deşi, au fost câţiva care au încercat să mă descurajeze, nu am cedat, mai mulţi m-au susţinut şi s- au bucurat când au aflat că am câştigat. - Ai mai participat la astfel de competiţii? - Având în vedere că am doar 14 ani, nu am mai avut ocazia să mă înscriu la alte concursuri de frumuseţe. Îmi doresc să particip pe viitor atât la concursul de miss din cadrul Colegiului Naţional Doamna Stanca, cât şi la concursul Miss Crăciuniţa organizat de Informaţia Zilei. - Cum te simţi în orașul Satu Mare? - Satu Mare este un oraş frumos, pitoresc, schimbările care le-aş face la el ar începe cu îngrijirea, poate chiar mărirea spaţiilor verzi din municipiu. Consider că Grădina Romei este un element reprezentativ pentru oraş şi aş încerca să-l reamenajez. - Care sunt planurile tale de viitor? - După ce termin liceul vreau să fac facultatea de drept la Cluj Napoca. Îmi văd viitorul în România, dar nu aş ezita să aleg altă ţară, având în vedere faptul că în străinătate ai posibilităţi mai mari să-ţi clădeşti o carieră. Dacă aş putea alege, aş opta între Statele Unite ale Americii ;i Franţa. - Pe unde ai călătorit în cei 14 ani? - Îmi place să călătoresc, anul trecut am fost în tabără cu şcoala la Sulina unde am petrecut o săptămână de vis. Am vizitat multe oraşe din România, dar am fost şi în străinătate în Ungaria la diferite demonstraţii, asta pe vremea când făceam karate. - Ce face Cristina în timpul liber? - Folosesc reţelele de socializare, în special Facebook. În timpul vacanţei stau în jur de 4 ore, iar în timpul şcolii intru doar când am o temă importantă de făcut. Atunci stau mai mult în weekend-uri. În timpul liber ies cu prietenii, mă plimb cu rolele şi fac handbal. Vara aceasta m-am axat mai mult pe relaxare, deci nu am vizitat prea multe locuri. - Care sunt preferinţele tale muzicale? - Ascult mai multe genuri de muzică, dar printre artiştii şi trupele mele preferate se numără Adele, Jessie J, Adam Lambert, Sunrise Avenue şi Red Hot Chili Peppers. - Practici vreun sport? - Am practicat karate timp de 8 ani după care am făcut pauză 2 ani, iar acum fac parte din echipa şcolii de handbal. Nu mai fac karate deoarece acum mă axez mai mult pe şcoală. - Ce apreciezi/urăști la o persoană? - Urăsc persoanele invidioase şi prefăcute> iubesc persoanele sincere, amuzante şi sociabile. - Le recomanzi fetelor să se înscrie în acest concurs? - Le recomand fetelor din Satu Mare să se înscrie la acest concurs fiindcă este o modalitate de a-şi evidenţia frumuseţea şi personalitatea. - Ai ceva să mai adaugi? - Nu în ultimul rând vreau să mulţumesc familiei, prietenilor, chiar şi necunoscuţilor care m-au votat, m-au susţinut şi au fost ;i vor rămâne mereu alături de mine. Le mulţumesc şi celor de la Informaţia Zilei pentru această foarte frumoasă iniţiativă a organizării concursului de Miss Popularitate. *** În luna septembrie s-au înscris 3 concurente, eleve la instituţiile de învăţământ din Satu Mare. Le puteţi cunoaşte mai bine pe site-ul iar dacă aveţi vreo favorită nu ezitaţi să o votaţi. Fetele care vor să se înscrie în acest concurs pentru luna octombrie o pot face trimiţând un la adresa misspopularitate_iz@yahoo.com cu numele, prenumele, câteva poze, data naşterii, număr de telefon, instituţia de învăţământ sau locul de muncă. A consemnat Ionuţ Blăjean